Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FERMENTAŢIE LACTICĂ
1
Prin fermentaţia lactică se urmăreşte crearea unor condiţii care să
favorizeze dezvoltarea bacteriilor lactice în detrimentul altor
microorgansime existente, în special a bacteriilor de putrefacţie.
Bacteriilelactice se găsesc la suprafaţa legumelor în cantităţi mari, sau pot
fi însămânţate cu ajutorul culturilor pure.
Bacteriile lactice se împart în 2 grupe:
1)homeofermentative: care transformă zahărul numai în acid lactic;
2)Heterofermentative: care formează în afară de acid lactic, diverşi compuşi
secundari şi gaze. Componentul principal este acidul lactic care se formează
după reacţia:
2
3
În cadrul unei fermentaţii spontane, datorită faptului că participă
un număr mare de microorganisme, în afară de acidul lactic se
formează cantităţi mici de acid acetic şi acid butiric.
Pentru favorizarea fermentaţiei lactice se adugă 2-3% sare. La
această concentraţie, bacteriile lactice se dezvoltă foarte bine,
acumularea de acid lactic nefiind împiedicată, pe când
dezvoltarea bacteriilor de putrefacţie fiind oprită.
La conservarea prin fermentare lactică, în special usturoiul, care
nu împiedică dezvoltarea acidului lactic, dar prin acţiunea
fitonoidă puternică, înlătură microorganismele străine, în special
cele de putrefacţie.
Fermentaţia lactică are loc în trei faze:
4
2) faza principală: este caracterizată prin dominarea fermentaţiei
lactice , cu formarea intensivă de acid lactic ( de la 0,3% la 1,5%).
Durata acestei faze depinde de temperatură. Creşterea temperaturii
accelerează acumularea acidului lactic, dar influenţează negativ
asupra calităţii şi conservabilităţii produsului finit.
5
b) Temperatura : intensifică fermentaţia lactică, dar reduce
durabilitatea şi conservabilitatea.
6
-Conduce la obţinerea unor produse cu calităţi senzoriale dorite, datorită
aromei deosebite obţinute la fermentare;
-Ameliorează calităţile nutritive prin producerea de vitamine B şi
aminoacizi;
-Reprezintă un mijloc de a prelungi sezonul de prelucrare a produselor
vegetale disponibile tot timpul anului;
-Consumurile energetice sunt reduse în comparaţie cu alte metode de
conservare.
Pentru conservarea prin fermentaţie lactică sunt necesare următoarele
materii prime: sare, apă, aditivi de conservare, amelioratori de aromă.
Materiile prime pot fi: varza albă, castraveţi, măsline, pătlăgele roşii,
gogonele, ardei graşi, etc.
Tehnologia de obţinere a produselor vegetale conservate constă din
operaţiile: clasare pe mărimi, pregătirea materiilor prime, aşezarea în
recipiente, saramurare, fermentare, depozitare.
În fig. 1 şi 2 sunt prezentate schemele tehnologice de conservare prin
fermentaţie lactică a verzei murate şi a castraveţilor muraţi:
7
Varza
Depozitare temporară
Sortarea
Umplerea recipientelor
8
Fermentare
Pritocire
Controlul fermentării
Depozitare
9
Castraveţi
Depozitare temporară
Spălarea
Sortarea
Umplerea recipientelor
Fermentarea
Depozitarea
10
Fig.2 Fermentaţia lactică a castraveţilor muraţi
Folosirea culturilor starter la fermentaţia
lactică
13
Din grupul produselor vegetale tradiţionale în Coreea face parte
kimchi,cunoscut a fi rezultatul fermentaţiei naturale mixte,
realizate în principal de către bacteriile lactice. Kimchi se
diferenţiază de alte produse murate prin aroma caracterizată ca
fiind ‘’acră, dulce’’ (Hong ş.a.,1999). Varza coreeană şi ridichile
sunt materiile prime principale, ele fiind însoţite de usturoi, ardei
roşu,ceapă verde, sare.
14
Aceste produse se caracterizează printr-o valoare nutriţională
ridicată, datorită faptului că leguminoasele conţin proteine bogate
în lizină, dar sărace în amonoacizi cu sulf, în timp ce proteinele
cerealiere sunt bogate în aminoacizi cu sulf şi sărace în lizină.
15
Pentru fermentarea castraveţilor s-a utilizat o cultură
starter formată din Pediococcus pentosaceus şi
Lactobaccilus plantarum, fermentaţia având loc la 26-
290C şi la o concentraţie de 7% saramură.
Spălare
Congelare şi depozitare
Decongelare
Presare
Încălzire la 850C
17
Centrifugare
Filtrare
Adaos de NaCl
Filtrare
Îmbuteliere
Depozitare
Însămânţare şi fermentare 18
Aroma şi textura produselor vegetale fermentate
19
În ceea ce priveşte textura, odată cu creşterea concentraţiei de acid
lactic, produsul devine mai moale. La aceiaşi concentraţie, acidul
lactic are un efect de înmuiere mai pronunţat decât acidul acetic.
20
Defecte de fabricaţie