Sunteți pe pagina 1din 11

Transpirația.

Factori care influențează.


Importanța

Studenți: Botezatu Roxana Andreea, Ciubotaru Rita-Georgiana


Fiziologie vegetală
Cuprins:

 Definiție și generalități despre transpirație


 Procesul de transpirație
 Factorii care influențează transpirația:
 Factori interni
 Factori externi
 Gutația
 Importanța transpirației
Definiție și generalități
despre transpirație
Transpirația este un proces fiziologic major la 
plante, prin care se pierde apa prin deschiderile
stomatelor.
Eliminarea vaporilor de apă are loc mai ales prin
ostiolele stomatelor și în mod accesoriu prin
traversarea cuticulei; o mică parte a vaporilor de apă
este eliminată şi la nivelul lenticelelor.
Transpiraţia prin stomate reprezintă, în medie,
90% din transpiraţia totală a plantelor. Stomatele se
găsesc în epiderma frunzelor şi ale tulpinilor
nesuberificate. Ele sunt repartizate mai ales pe fața
inferioară la frunzele care stau în poziție orizontală
(frunze hipostomatice), iar la frunzele cu port mai mult
sau mai puțin vertical, se găsesc pe ambele fe țe ale
acestora (frunze amfistomatice).
În cazuri mai rare, stomatele se găsesc numai pe
fața superioară a frunzelor: este cazul frunzelor natante
de la plantele acvatice, care sunt epistomatice.
Procesul transpirației

Când apa este prezentă în sol, rădăcinile preiau


moleculele de apă din sol prin osmoză, proces prin care
sunt absorbite și substanțe nutritive esențiale.
Apa și mineralele sunt transmise elementelor
superioare ale plantei. Pe masură ce stomatele primesc
moleculele de apă, celulele de pază devin flasce, iar porii
se deschid. Apoi, apa din plantă se pierde prin
transpirație (metoda de difuzie), după care celulele revin
la starea normală și stomatele se inchid.
Schema procesului de transpirație a apei a uneo plante
Factorii care influențează transpirația

Cantitatea de apă
eliminată depinde
de numărul de
stomate și de gradul
lor de deschidere.
Transpirația este
influențată de
factori externi și
interni.
Derularea transpirației este influenţată de o
serie de factori interni , prioritari fiind cei legaţi
de distribuţia, numărul, poziţia şi reacţia de
Factori interni închidere, respective deschidere a stomatelor.
În plus, acest proces fiziologic se află şi sub
semnul influenţei altor factori interni, ca:
- Structura frunzei - modificările structurale
ale frunzelor le conferă plantelor xerofite o
rezistenţă mare în privinţa pierderii apei şi
faţă de ofilire. Plantele care cresc în zone cu
climat umed, au cuticula frunzei mai
subţire şi transpiră mai mult.
- Suprafaţa foliară - cu toate că nu există o
relaţie de proporţionalitate între suprafaţa
foliară şi transpiraţie, este evident faptul că,
cu cat suprafaţa foliară este mai mare, cu
atat şi cantitatea de apă pierdută prin
transpiraţie va fi mai accentuată.
- Relaţia dintre sistemul radicular şi
sistemul extraradicular - ceea ce reglează
intensitatea transpiraţiei ţine de mărimea
suprafeţei absorbante a rădăcinilor şi
suprafaţa de evaporare a sistemului foliar.
Factori externi
Intensitatea transpiraţiei este influenţată de diferiţi factori externi care acţionează asupra
evaporării apei şi care modifică potenţialul apei dintre suprafaţa plantei şi aerul atmosferic.
Lumina - acest factor modifică intensitatea transpiraţiei prin intermediul deschiderii
stomatelor; la lumină osteolele stomatelor se deschid, iar la întuneric se închid, ceea ce
intensifică sau blochează transpiraţia. Frunzele au capacitatea de a absorbi energia
luminoasă şi de a o transforma (peste 70%) în energie calorică.
Umiditatea atmosferică - este cunoscut faptul că atmosfera externă se află într-o
continuă stare de nesaturaţie, comparativ cu atmosfera internă a frunzei care se consideră că
este permanent saturată sau parţial saturată cu vapori de apă.
Temperatura - stomatele se închid în jurul valorii de 0℃ şi au o deschidere maximă la
temperatura de 30 ℃.
Curenţii de aer - intensitatea transpiraţiei se micşorează când aerul care se află la
suprafaţa frunzei se încarcă cu vapori de apă emişi prin acest proces fiziologic. Prezenţa
curenţilor de aer, în această situaţie, poate fi benefică pentru intensificarea procesului
transpirator.
Apa din sol - acest factor împreună cu activitatea absorbantă a rădăcinilor au o influenţă
profundă asupra intensităţii transpiraţiei.
Gutația
Gutația este procesul de eliminare a apei de către plante, sub
forma de picături.
În zonele cu climat ecuatorial, unde atmosfera este saturată în vapori de apă , gutaţia are loc
în tot timpul zilei, dând naştere unei ploi foarte fine.
Gutaţia se produce mai ales în timpul nopţii şi se desfăşoară pe suprafaţa tuturor organelor
la ciuperci, pe toată suprafaţa frunzei la Phaseolus , prin vârful frunzelor la Triticum, iar la
plantele cu frunze dinţate, prin vârful dinţişorilor acestora. În aceste zone se găsesc structuri
specializate pentru eliminarea apei: hidatode.
Hidatodele de tip închis (active)- alcătuite din una sau mai multe celule epidermice
normale ori modificate în peri, celulele au pereţiisubţiri, cu rolul de a acumula apa, pe care o
elimin ă rapid. (Phaseolus sp.)
Hidatodele de tip deschis (pasive)- se găsesc în vârful frunzelor (ex: fragi), fiind alcătuite
din două celule stomatice moarte, care lasă între ele un orificiu permanent deschis.
Dacă transpiraţia se intensifică , presiunea hidrostatică din epitem scade, iar gutaţia
încetează. La aprovizionarea cu apă în exces, gutaţia are rolul de a spori cantitatea de apă care
se elimină din corpul plantelor, împiedicându-se prin aceasta suprasaturarea celulelor cu apă.
Importanța
Transpirația este importantă în primul rând pentru
supraviețuirea plantelor, este crucială pentru absorbția
substanțelor nutritive din sol și pentru fotosinteza (cel mai
important pentru schimbul de oxigen și dioxid de carbon).
Cu alte cuvinte, plantele transpiră și prin pierderea apei î și
iau dioxid de carbon din atmosferă.
Transpirația este benefică pentru men ținerea
temperaturii plantelor și pentru răcorirea lor în condiții de
căldură. Rata transpirației la plante și numărul de stomate
sunt direct proporționale între ele. Cantitatea de apă
pierdută depinde de temperatura atmosferică, de
intensitatea luminii, de umiditate, de vânt, de apa din sol și
de dimensiunea plantei. Se pretinde ca volumul maxim al
apei absorbite de radacini se pierde prin transpirație. Doar
1% din apa absorbită este folosită la cresterea și
dezvoltarea plantelor.
Cactusii și alte plante de desert posedă anumite
caracteristici de adaptare, care le permit să reziste pe timp
de secete prelungite. Una dintre adaptarile acestea este
prezența unui număr mai mic de stomate, stomate
scufundate și structuri stomatale mai mici (la unele specii).
Oricare ar fi situația, pierderea de apă prin procesul de
transpirație este extrem de redusă.
Bibliografie

 https://www.roportal.ro/articole/despre/transpiratia_la_plante_3892/
 http://www.scrigroup.com/educatie/botanica/PROCESUL-DE-TRANSPIRATIE-LA-PL82953.php
 http://www.scrigroup.com/educatie/botanica/PROCESUL-DE-TRANSPIRATIE-LA-PL82953.php
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Transpira%C8%9Bie_(plante)
 https://www.academia.edu/11825284/FIZIOLOGIA-PLANTELOR?
fbclid=IwAR21c4sLhSBAvy1GliZc43hbQg4FTCNi2VR1fCqMor8RGJc5nmJPNFq4tg8
 https://www.scribd.com/doc/159352547/fiziologia-plantelor?fbclid=IwAR33J5-
Bx0kQxIwKq1sigdv4T4SHDJNG7jlYyPPxry0ZEMbEBxT4f06nqzM
 Boldor,O.,Trifu,M.,Raianu,O.: Fiziologia plantelor. Ed.Did. ş i Pedag., 48-77,Bucure ş ti, 1981.
 Burzo, E. ş i colab. Fiziologia plantelor de cultur ă , vol I, 67-102, 1999
 Trifu M, B ă rbat I.- Fiziologia plantelor. Capitole alese.Ed. Viitorul Romanesc,Bucure ş ti, 58-96, 1997
 https://ro.411answers.com/a/ce-este-gutatia-in-plante.html
 http://www.scrigroup.com/educatie/botanica/GUTATIA12534.php
 https://www.academia.edu/5700649/Botanica_si_Fitofarmacie_-_Note_de_Curs
 https://www.scribd.com/document/340999919/Fiziologia-Plantelor-2014

S-ar putea să vă placă și