Ministerul Educației și Cercetării Științifice

Universitatea Tehnică Cluj – Napoca

Centrul Universitar Nord din Baia Mare
Departamentul de Specialitate cu Profil Psihopedagogic

LUCRARE METODICO - ȘTIINȚIFICĂ

pentru obținerea gradului didactic I

Predarea integrată a limbii și literaturii române

în clasele primare
Coordonator științific:
Lect. Univ. Dr. FLORINA ACHIM

Candidat:
Prof. Înv. Primar MARIA CRISTINA COMAN
Școala Gimnazială Lăpuș
 CUPRINS

Argument

Capitolul I: Studiul limbii și literaturii române în ciclul primar

Capitolul II: Introducere în interdisciplinaritate

Capitolul III: Predarea și învățarea de tip integrat

Capitolul IV: Strategii didactice specifice predării – învățării – evaluării

de tip interdisciplinar

Concluzii

Anexe

Bibliografie
 “Cel mai puternic argument pentru
integrarea curriculum-ului este chiar faptul că
viaţa nu este împărţită pe discipline”
J. Moffett
 De ce limba şi literatura română?

Pentru că această limbă este limba în care

şi-a rostit “Amintirile” humuleşteanul Ion
Creangă, este limba prin care Luceafărul poeziei
româneşti străluceşte în nemurire, este limba în
care Mihail Sadoveanu a creat măreaţa epopee a
neamului, dar şi limba în care poporul şi-a tors
dulce bogăţia de suflet şi gândire.
 De ce predarea integrată a limbii și literaturii
române în clasele primare?
Deoarece viaţa nu e alcătuită din discipline separate. Mersul nostru
cotidian e un cerc armonios ce se derulează concomitent prin atâtea şi
atâtea activităţi şi ne cere să nu-i mai învăţăm pe copii doar 2+2=4 şi
simplul ABC, ci ne impune să le oferim oportunităţile de a combina tot ce
ştiu pentru a rezolva probleme. De la legatul şireturilor la alcătuirea unei
cărţi simple din 3-4 foi, de la număratul pe degete la observarea
sistematică a plantelor, totul participa la formarea unei gândiri active.
Copiii noştri sunt altfel azi, generaţia lor e diferită de cea de acum 10
ani; poate că şi în trecut abordam integrat anumite subiecte, însă azi o
facem mai organizat, mai sistematic, deoarece aşa ne cer şcolarii acestor
zile; ei sunt acum mai bine informaţi, au acces la şi mai multe surse, ştiu
să cerceteze, să afle răspunsuri. Dorinţa lor e firească şi rolul nostru e să
le oferim şansă să rezolve zi de zi toate problemele mici sau mari ce le
apar.
 CAPITOLUL I
STUDIUL LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE ÎN CICLUL PRIMAR

Limba şi literatura română constituie o disciplină prioritară în învăţământul

românesc.

Studiul limbii şi literaturii române are o importanţă cu totul deosebită.

Fără însuşirea corespunzătoare a cititului şi a scrisului nu poate fi concepută evoluţia
intelectuală viitoare a şcolarilor, pregătirea lor adecvată la celelalte discipline de
învăţământ, precum şi pregătirea pentru viaţa socială.

Noul curriculum de limba şi literatura română impune un nou model pedagogic al

studierii disciplinei respective şi anume modelul comunicativ-funcţional.

Conştientizarea modelului comunicativ-funcţional este elementul de bază care conduce la

schimbarea radicală a acţiunii didactice prin care învăţătorul dirijează studierea limbii şi literaturii
române în învăţământul primar: abordarea integrată.
 CAPITOLUL II
INTRODUCERE ÎN INTERDISCIPLINARITATE

De-a lungul timpului, progresul științelor a determinat intensificarea preocupărilor

pentru regruparea domeniilor cunoașterii. Un element definitoriu în progresul cunoașterii
îl reprezintă abordarea interdisciplinară care a trasat de-a lungul timpului una din marile
axe ale cunoașterii.

Abordarea interdisciplinară presupune dezvoltarea capacității de a transfera

rapid și eficient, de a sintetiza și de a aplica cunoștințe, deprinderi, competențe
acumulate prin studierea diverselor discipline în vedeera rezolvării unor situații
problemă. Interdisciplinaritatea este o formă de cooperare între diferite discipline,
între sertarele disciplinare.
Elevii acumulează în procesul instructiv-educativ și nu numai, un ansamblu de
cunoștințe, deprinderi, atitudini. Pentru a-i sprijini în identificarea legăturilor între ideile și
procesele dintr-un singur domeniu, dar și acelor între ideile și procesele din domenii diferite,

precum și din lumea exterioară școlii se impune realizarea unui curriculum integrat .
 Curriculum-ul integrat prezintă
următoarele caracteristici:

•combinarea și punerea în relație a obiectelor de studiu;

•stabilirea de relații între concept, fenomene și procese din

domenii diferite;

•corelarea rezultatelor învățării cu situațiile din viața cotidiană;

•centrarea pe activități integrate de tipul proiectelor;

•principiile organizatoare ale curriculum-ului sunt unități tematice,

conceptele sau problemele;

•flexibilitatea în gestionarea timpului școlar și în gruparea elevilor;

•maximizează utilitatea timpului de învățare pentru împrumuturile

dintr-o arie spre a fi utilizate ca suport în alta.
 Treptele integrarii
curriculare

Monodisciplinaritatea

Multidisciplinaritatea

Interdisciplinarit
atea

Transdisciplinaritatea
 CAPITOLUL III
PREDAREA ȘI ÎNVĂȚAREA DE TIP INTEGRAT

Argumente care să susțină predarea integrată:

•angajarea responsabilă a elevului în procesul învăţării;

•încurajarea comunicării şi a relaţiilor interpersonale prin valorificarea valenţelor
formative ale sarcinilor de învăţare în grup;
•transformarea cadrului didactic în factor de „sprijin”, „mediator” şi „facilitator”,
precum şi diminuarea funcţiei sale de „furnizor de informaţii”;
•profunzimea, trăinicia şi reactivarea rapidă a cunoştinţelor, generate de
perspectiva integrată asupra cunoaşterii, prin intensificarea relaţiilor dintre
concepte, idei, practici şi teme abordate în şcoală şi în afara ei;
•abilitatea metodologică a cadrelor didactice pentru integrarea curriculară:
coordonare între temele abordate clasic şi cele realizate integrat, stabilirea
modalităţilor de evaluare formativă a performanţelor individuale şi a celor
obţinute în învăţarea prin colaborare, precum şi organizarea proiectelor într-o
schemă orară coerentă.
 CAPITOLUL IV
STRATEGII DIDACTICE SPECIFICE PREDĂRII – ÎNVĂȚĂRII
– EVALUĂRII DE TIP INTERDISCIPLINAR
Cele mai productive strategii şi metode de predare integrată, recunoscute ca
promotoare ale unei învăţări autentice – eficiente sunt:
 Învăţarea prin dezbatere
 Învăţare prin problematizare
 Învăţare prin încercare şi eroare

 Învăţare senzorio-motorie
 Învăţare socială

 Învăţarea prin cercetare

 Învăţarea prin rezolvarea de probleme

 Învăţarea prin descoperire

 Învăţarea bazată pe probleme

 Învăţarea bazată pe proiect

 Învăţarea aventură / de tip expediţionar

 Am organizat o mare varietate de activități de învățare, care au avut întotdeauna un
puternic ecou în mintea și sufletele copiilor.
Prezint în continuare câteva fotografii din cadrul acestor activități:
 Strategii didactice specifice ariei curriculare
Limbă și Comunicare,
disciplina Comunicare în limba română
De-a lungul anilor, studiul limbii și literaturii române s-a realizat pe trei
segmente: text literar, vocabular, gramatică. Interesul pentru realizarea
legăturii dintre ele a fost palid, dar modelul comunicativ funcțional unește cele
trei segmente și le folosește pentru formarea deprinderilor de comunicare în
diferite situații și, ca factor integrator, îi ajută pe elevi să utilizeze cunoștințele
de limbă în aprecierea textului literar, să folosească în exprimare diferite
cuvinte, structuri sau comentarii orale sau scrise.
În jurul unui conținut, se pot desfășura mai multe lecții care au legătură între
ele, vizează aceleași competențe, ceea ce înseamnă că limba și literatura română
se va preda nedivizat în citire, gramatică, compunere, lectură, urmărindu-se ca
elevii să aibă capacitatea comunicațională, prin intermediul căreia să-și exprime
 Activitatea integrată în cadrul proiectelor
tematice
Proiectul reprezintă un set de activităţi desfăşurate într-o perioadă de
timp determinată, planificate, controlate şi care au drept scop un progres
faţă de situaţia iniţială.
Proiectele tematice reprezintă o strategie modernă de
organizare și conducere a procesului instructiv – educativ, care
promovează educația individualizată, cu multiple valențe formative, în
funcție de ritmul propriu de dezvoltare al fiecărui copil, de cerințele și
de nevoile sale.

Această metodă schimbă radical viziunea asupra actului didactic,

întrucât din obiect a influențelor educaționale, copilul devine subiect,
partener, inițiator al actului instructiv – educativ. Dispare astfel
concepția tradiționalistă asupra educației, în care școlarul trebuie să
asculte, să rețină, în care este dominat de stilul autoritar al adultului, era
dirijat și controlat de învățător. Acum copilul ia parte la dialogul
educațional, are rol activ și participă la propria formare.
 Ca orice demers uman, metoda are avantaje și dezavantaje:

Avantaje:

•activitățile izvorăsc din interesele, nevoile și punctele tari ale copiilor;

•poate fi aplicat pentru orice categorie de vârstă;
•activitățile se bazează pe experiența și acțiunea concretă a copiilor;
•oferă copiilor contexte în care pot aplica o mare varietate de cunoștințe și deprinderi sociale și
intelectuale;
•implicarea unui număr mare de participanți contribuie la cunoașterea specificului activității din
școală de către persoane care nu își desfășoară munca efectivă în învățământ;
•dezvoltă rapiditatea în gândire și comportamentele pozitive ale copiilor;
•stimulează creativitatea;
•combină resurse și informații din diferite domenii, modalitate care ușurează integrarea copiilor;
•interacțiunea socială facilitează și încurajează activitatea copiilor pentru realizarea sarcinilor
date;
•asigură abordarea inter și transdisciplinară a conținuturilor;
•produsele proiectului, planurile, schițele, prototipurile sunt subiecte de conversație excelente, pe
baza cărora cadrele didactice și copiii pot extinde învățarea;
•permite atât evaluarea procesului, cât și a produselor;
•îmbunătățește considerabil vocabularul copiilor;
•ușurează formarea deprinderilor de comportare morală și social.
 Dezavantaje:

•pot apărea situații de criză în colectarea materialelor necesare din cauza

lipsei de timp;
•de asemenea, încercarea de a realize prea multe obiective într-un timp prea
scurt poate crea
probleme;
•un proiect cu un conținut dens, poate solicita mult copilul, fizic și
intelectual.
 CONCL
UZII

“Să-l laşi pe tânăr să se apropie de tine sau să te apropii tu

de el. Să-i iei în mână sufletul şi să i-l joci ca pe un pumn de
grâu: are greutate? E bun de sămânţă? Şi să fii, dacă poţi, nu
cel care încearcă să mai culeagă ceva, ci ploaia cea de toamnă,
care încă nu ştie nimic despre culesuri... .”
(Constantin Noica)
Ca să cazi asemenea ploii calde de toamnă, trebuie să fii tu
însuţi ploaie.Şi cum ai putea deveni altfel, decât într-o sală de
suflete cuminţi, cu ochii mari, întrebători, care aşteaptă să
deschidă comorile ce zac între coperţi.Ei au cheia, tu trebuie să-i
înveţi s-o folosească, ei au visul, tu-l vei face posibil pătrunzând
adânc în sufletul copiilor şi dându-le speranţa într-o lume mai
bună, modelându-le caracterul, făcându-le sufletele să vibreze la
durerile altora.
 Având în vedere că problemele concrete de viaţă pe care trebuie sǎ le rezolvǎm în fiecare zi au
un caracter integrat, soluţionarea lor, indiferent că acestea au un grad mai mic sau mai mare de
complexitate, implică apelul la cunoştinţe, deprinderi, competenţe care nu pot fi încadrate în cadrul
strict delimitat al unui obiect de studiu sau altul.

Sugestiile prezentate sunt orientative şi lasă loc imaginaţiei cadrului didactic, pentru a-şi
organiza propriile activităţi integrate, în functie de clasa pe care o conduce şi temele abordate.
Activităţile integrate au la bază un scenariu didactic integrativ explicitat într-un proiect
didactic unic, cu o structură flexibilă, care să evidenţieze caracterul integrat al abordării integrate
a conţinuturilor iese din monotonia aceluiaşi algoritm de predare a unor lecţii, elevii sunt
stimulaţi şi atraşi prin diversitatea activitãţilor de învãţare dintr-o singurã orã şi prin apariţia
elementului – surprizã. Se imprimă lecţiei respective un caracter aparte, diferit de modul de
predare tradiţional.

Închei prin a spune că: spre sufletul şi mintea fiecărui copil există o cale de parcurs, iar
obstacolele întâlnite nu trebuie să ne intimideze, ci să ne motiveze pentru a reuşi.Numai aici se
păstrează cu sfinţenie toate învăţăturile primite azi, de un copil cu gândul la joacă, pentru mâine,
când va fi un adolescent în zbor spre înalte culmi.