„MOARTEA SEMNEAZĂ

INDESCIFRABIL”
DE RODICA OJOG-BRAȘOVEANU

REALIZAT DE LUPAN ANDREEA

INFORMAȚII GENERALE DESPRE AUTOR

• Angela Rodica Ojog-Brașoveanu s-a născut ca fiică a Anei Ojog,

profesoară, și a lui Victor Ojog, avocat. Tatăl său a fost de mai multe ori
arestat și întemnițat, pentu că a fost deputat liberal. Rodica a urmat primele
clase la școala „Maison des Français”, apoi Liceul „Domnița Ileana" și la
absolvire se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din București, dar
în 1956 este exmatriculată și arestată sub acuzația de solidarizare cu
susținătorii revoltei populare anticomuniste din Budapesta.
• În martie 2002, Rodica Ojog-Braşoveanu a fost diagnosticată cu grave
afecţiuni la inimă şi plămâni, “Marea doamnă a policier-ului românesc”,
trecând, la rându-i, la cele veşnice, la 2 septembrie 2002, la Bucureşti, la
vârsta de 63 de ani.
SCRIEREA ROMANULUI „MOARTEA SEMNEAZĂ
INDESCIFRABIL”

• În 1969, a debutat cu un scenariu la televiziune (Crima

din Cișmigiu), iar primul roman polițist, Moartea
semnează indescifrabil, l-a scris la insistența soțului ei,
actorul Cosma Brașoveanu, și l-a publicat în 1971 la
editura „Albatros”, colecția „Aventura”. În urma
succesului publicistic a renunțat la avocatură, după șapte
ani de practică, și s-a dedicat scrisului.
• - Știam demult ca pot să scriu, la un moment dat mă tenta jurnalistica, dar n-am fost primită (si unde? la un ziar
oarecare, la "Munca"!) din cauza dosarului meu. Și am intrat în avocatură. Cosma, soțul meu, mereu îmi spunea
să încerc să scriu, dar eu nu voiam, mă temeam să nu ajung să am doar o operă de sertar. Și atunci, el mi-a spus:
"Uite, dacă scrii cinci pagini până vin de la spectacol, te scot la bar!".

• Și cu asta m-a agățat: scriam de rupeam masa. Pe mine mă tenta barul la vremea aceea, de aceea m-am apucat de
scris, pentru că unul din visurile mele era să fiu cântăreață și dansatoare de bar. (Ador și acum viața de noapte, dar
din pacate nu mi-o mai pot permite.) Și așa am terminat primul roman - "Moartea semnează indescifrabil". De ce
m-am aplecat asupra acestui gen? Tot bărbatul meu, Dumnezeu să-l ierte, mi-a deschis ochii: "Vrei să ai succes
imediat? Scrie roman polițist!". Am predat manuscrisul la "Albatros", la colecția "Aventura". În termen de șase
luni, trebuia să primesc un răspuns. Eu l-am primit după numai două săptămâni, deci a fost de bine. Iar după
primul roman, au început să curgă comenzile. Am renunțat la avocatură, dupa șapte ani de practică, și m-am
dedicat scrisului. Am scris și roman istoric, pentru că la romanul polițist se făcea, la un moment dat, o cenzură
foarte aspră. Știintifico-fantastic - am unul singur, că mie nu-mi place genul acesta. Am abordat aproape toate
genurile, în cele 35 de romane pe care le-am scris până acum. Pare o cifră impresionantă, dar dacă mă gândesc la
Agatha Christie, care a avut 90 de romane, sau la George Simenon (care e idolul meu și pe care îl ador), care a
scris 187...
Relația cu soțul
• Ceea ce este impresionant în această apariţie editorială, este iubirea pe care Cosma i-o purta soţiei sale, cu petreceri
cu totul ieşite din comun organizate de câte ori îi apărea ei o carte: zile în şir decora spaţiul cu materiale lucrate de
mâna lui cu o fantezie ieşită din comun, angaja lăutari şi primea invitaţii cu muzică specifică locului de unde îşi
aveau fiecare rădăcinile, îi cumpăra cele mai scumpe rochii, ba una i-a confecţionat-o chiar el.

Relația cu ceilalți scriitori

• - Cum vă simțiți în lumea scriitorilor?

- Izolată. Cândva, eram frecvent la Casa Scriitorilor, dar nu la ședințe, ci la restaurantul de acolo, unde
se perindau toți boemii vieții literare a Bucureștiului. Erau figuri mari: Jebeleanu - nelipsit, Carandino,
Horia Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stanescu - nelipsit, Tudor George. Nu mă duceam la ședințe,
pentru că mă plictiseam foarte repede. Ei nu puteau să mă învețe să scriu roman polițist, eu nu puteam
să-i învaț pe ei cum să scrie. Eram tolerată doar pentru că am bagat niște bani în vistierie, acolo, la
Uniune, dar genul în sine - romanul polițist - este privit foarte "de pe Ceahlău".
MODUL DE LUCRU

Valentin Nicolau: „Pentru mine, Rodica Ojog-Braşoveanu

este singurul scriitor român profesionist pe care l-am
cunoscut. În alte împrejurări istorice şi culturale, cărţile
Doamnei Ojog-Braşoveanu ar fi avut un destin
internaţional”.
Aceasta a fost supranumită de criticii vremii – Eugen Barbu
şi Emil Mânu, „Agatha Christie a României”, romanciera
engleză influenţându-i în mod evident stilul prezentat în
cărţile sale.
 „MOARTEA SEMNEAZĂ INDESCIFRABIL”

• Romanul polițist „Moartea semnează indescifrabil” îl are ca personaj principal pe căpitanul de

poliție Ștefan Anghel. Acesta pleacă în concediu la cabana „Dor de munte”, unde are surpriza de a
primi o scrisoare anonimă care îl anunță că va avea loc o crimă. Ștefan Anghel începe să studieze
grupul de 6 prieteni ce se află la cabană. După prima tentativă de omor, căpitanul Anghel înțelege
că cel vizat este Mircea Ionescu, cel mai tânăr membru al grupului. Timp de o zi, personajul
principal analizează informația ce o deține și pune la cale un plan pentru al prinde pe făptaș. Din
păcate, într-un moment de neatenție, Mircea Ionescu este ucis prin aruncarea unui cuțit de la
depărtare, într-un punct vital. După interogare, un alt membru al grupului, Vasiliu, este găsit
spânzurat, doar că Ștefan Anghel înțelege că presupusa sinucidere este defapt un al doilea omor.
Datorită unor însemne făcute de căpitan pe talpile încălțămintelor, acesta reușește să descopere
vinovatul.
 COMENTARIU LITERAR

Opera literară „Moartea seamnează indescifrabil” este un roman, deoarece conține mai multe fire narative
și o varietate mare de personaje. Totodată este un roman polițist, deoarece subiectul principal este
reprezentat de înfăptuirea unei crime, procesul de anchetare și într-un final elucidare misterului.
Titlul romanului „Moartea semnează indescifrabil” de Rodica Ojog-Brașoveanu este alcătuit la nivel
morfologic dintr-un substantiv, un verb la timpul prezent și un adverb, iar din punct de vedere stilistic e o
metaforă ce conține o personificare, acestea conturând tema textului, crima perfectă.
Personajul principal, căpitanul de miliție Ștefan Anghel, se încadrează în tipologia intelectualului. El este
prezentat ca o persoană foarte calmă, rațională și inteligentă. Acesta reușește să sintetizeze informațiile ce le
deține și să creeze lanțuri logice pentru a prinde făptușul.
EXTINDERE LA ALTE TEXTE

• Romanul polițist „Moartea semnează indescifrabil” de Rodica Ojog-

Brașoveanu poate fi comparat cu romanul „Misterul din hanul
pungașilor” de Kate Milford. Ambele reprezintă texte ce au în
prim-plan anchetarea și dezlegarea unui mister, iar toposul este și el
asemănător, acțiunea având loc într-o cabană în primul roman și
într-un han în al doilea. De asemenea, în romane este
specificat faptul că drumul către aceste locuri
e inaccesibil în acea perioadă în care are loc
acțiunea.
REFERINȚĂ LA ALȚI AUTORI

• „Cianură pentru un surâs” este cartea de căpătâi a autoarei, în care cititorul o cunoaşte şi o
descoperă pe Melania, o bătrână excentrică, dar plină de o aparentă candoare, detectiv şi
infractoare în acelaşi timp. În carte sunt prezentate întâmplări senzaţionale, în care
schema eliminării pe rând a vecinilor, prin plasarea cianurii în plombe, ne aduce aminte
de „Zece negri mititei” a Agathei Christie.