TIMPUL ŞI

MĂSURAREA LUI.
CALENDARUL

BETISOR ARIADNA,335
  "SE ZICE CĂ TIMPUL TRECE.
TIMPUL NU TRECE NICIODATĂ.
NOI TRECEM PRIN TIMP."
  Definitia astronomica a timpului:

Este impartirea timpului prin procese ce se deruleaza

periodic, observabile pe sfera cereasca. Cea mai evidenta
unitate de timp este ziua, definita ca fiind durata unei
rotatii a Pamantului in jurul axei sale, raportata la
traversarea meridianului sau a punctului vernal de catre
Soare.

 După o îndelungată si atentă observare a periodicitătii

fenomenelor de pe bolta cerului, oamenii au reusit să
alcătuiască diferite sisteme de măsurare a timpului si de
împărtire a lui în ani, luni, săptămâni, zile, ore.
 Primii au fost babilonienii

   În urmă cu 4.000 de ani, babilonienii măsurau timpul

doar la nivel de an, având o împărţire asemănătoare cu
cea din zilele noastre – 12 luni a câte 30 de zile. O mie
de ani mai târziu, sumerienii au observat ciclicitatea
fluxului şi refluxului, introducând calendarul lunar. Dar
primii care au început să măsoare timpul împărţindu-l
în unităţi mai mici din zi au fost egiptenii. Cu ajutorul
observării mişcării aparente a stelelor, egiptenii au
împărţit noaptea în 12 părţi, iar aceasta le servea mai
ales din punct de vedere religios.
  Timpul este o marime fundamentala în
Sistemul International. 
 Unitatea de masura pentru timp este
secunda notata s.
•Multipliisecundei sunt:
•Minutul 1min=60 s
•Ora 1 ora=60 min=3.600 s
•Ziua 1 zi=24 ore
•Anul 1 an=365 zile
•Secolul 1 secol=100 ani
•Mileniul 1mileniu= 10 secole
•Submultiplii secundei sunt milisecunda (ms) si
microsecunda (µs).
 Timpul in religie

In Biblie, este o mare diferenta intre "temporal" si "etern":

tot ce este vazut este "temportal", iar tot ce nu se poate
vedea este "etern". Timpul nu decurge pentru dumnezeu, ci
numai pentru om. In religie, timpul are un inceput si un
sfarsit, deoarece dumnezeu creeaza lumea din nimic, iar
finalul este reprezentat de Apocalipsa.
Din punctul de vedere al religiei, timpul este un concept
liniar, caracterizat doar de inceput si sfarsit, si aplicabil
numai fiintelor muritoare, iar ce este divin nu este legat de
legile timpului, ci este "atermporal" sau "etern".
          Calendarul
•Sistemul de calcul al intervalelor mari de timp
este numit calendar. De-a lungul istoriei au fost
intocmite si utilizate calendare care pot fi grupate
in trei tipuri: solare,lunare si luni-solare. Unul
dintre cele mai exacte calendare solare antice este
considerat calendarul maya. La baza calendaruui
solar se afla durata anului tropic egala cu 365 de
zile 5 ore 48 min 46,1 s, iar la baza calendarului
lunar- luna sinodica egala cu 29,5 zile.
Calendarul luni-solar este bazat pe ambele aceste
perioade. La intocmirea unui calendar se
urmareste ca anul calendaristic sa fie cit mai
aproape de durata anului tropic si sa contina un
numar intreg de zile soalre.
 Tipurile de calendare
    – în diferite timpuri, la diferite popoare
•1.CALENDARUL LUNAR
•2.CALENDARUL SOLAR EGIPTEAN
•3.CALENDARUL LUNI-SOLAR CHINEZ
•4.CALENDARUL LUNI-SOLAR EVREIESC
•5.CALENDARUL GREC
•6.CALENDARUL ROMAN
•7.CALENDARUL IULIAN
•8.CALENDARUL CONTEMPORAN
•(GREGORIAN)
•9.CALENDARUL MAYA
 CALENDARUL SOLAR
•Calendarul solar, cel mai vechi cunoscut, se
bazează pe miscarea aparentă a Soarelui si a
fost folosit prima dată de egipteni în anul
4241 î.Hr. El cuprindea 12 luni de câte 30 de
zile plus 5 zile care se adăugau la sfârsitul
anului (se numeau epagomene), deci 365 zile.
Lunile aveau denumiri după zeitătile cărora le
erau dedicate. Fiecare lună de 30 de zile era
împărsită în trei săptămâni mari de câte 10
zile si 6 săptămâni mici de câte 5 zile. Anul
începea cu ziua întâi a lunii. Acest calendar
nu lua în calcul fractiunea de 6 ore din durata
anului solar, astfel încât în 4 ani se crea o
diferentă de o zi..
 Calendarul Lunar
Calendarul lunar se bazează pe fazele
lunii si este străin de mișcarea
aparentă a Soarelui. A fost folosit de
arabi si de popoarele de religie
musulmană. A fost creat în Babilon la
jumătatea mileniului III î.Hr. Anul
avea 12 luni, respectiv 354 zile; lunile
alternau 29 cu 30 de zile. Luna era
împărsită în patru săptămâni.
Începutul fiecărei luni, coincidea în
general, cu aparitia pe cer a lunii noi.
 Calendarul solar MAYA
Calendarul mayaș este format din câteva cicluri sau măsurători
de lungimi diferite.
Ciclul de 260 de zile este cunoscut oamenilor de știință ca
Tzolkin (sau ca Tzolk'in în ortografia revizuită a Academiei de
Limbi mayașe din Guatemala - Academia las Lenguas Mayas de
Guatemala).
Tzolk'in a fost combinat cu un an solar de 365 de zile vag
cunoscut sub numele de Haab' pentru a forma un ciclu
sincronizat de 52 de Haab' numit Calendar Rotund. Cicluri mai
mici de 13 zile (trecena) și de 20 de zile (veintena) erau
componente importante ale ciclurilor Tzolk'in și respectiv
Haab'. Calendarul rotund este încă folosit de mai multe grupuri
din zonele muntoase ale Guatemaleiю
 Calendarul Iulian
  Noul calendar,decretat de Iulius Cezar a
fost întrodus de la 1 ianuarie anul 45 i.Hr
si a fost numit iulian,păstrindu-si acest
nume pînă în prezent.
  Calculele au rămas ca durata anului
calendaristic iulian 365,25
zile(365z,6h)depăseste lungimea anului
real de 365,2422 zile(365 z,5 h,48 min,46
sec)cu 11 min si 14 sec sau 0.0078 zile.
 CALENDARUL GREGORIAN(STIL NOU)
Calendarul gregorian este varianta de calendar cu cea mai mare răspândire. 
O modificare a calendarului iulian a fost propusă pentru prima oară de doctorul napolitan
Aloysius Lilius și a fost decretată de Papa Grigore al XIII-lea (al cărui nume l-a primit
acest calendar) la 24 februarie 1582.
Calendarul Gregorian a aparut din reformarea calendarului Iulian, care impartea anul in
12 luni. Anul cosmic are 365. 242,199 zile, 11 minute şi 14 secunde. S-a descoperit ca din
cauza acestei inexactitati in masurarea anului, la fiecare 128 de ani se nastea o eroare de
o zi. Astfel in anul 1582 s-a descoperit ca aceasta diferenta de cate o zi la 128 de ani a dat
un rezultat de 10 zile diferenta intre timpul masurat prin calendar si timpul astronomic
pentru a se evita erorile ce ar fi nascut, la cativa ani, diferente de zile in plus, s-a
decisadoptarea anului bisect. Conform calendarului Gregorian, 1 ianuarie a devenit prima
zi a anului.
Calendarul Gregorian a fost imediat adoptat de tarile romano-catolice, dar tarile
protestante foloseau in continuare calendarul Iulian, astfel incat data diferea de la o tara
la alta.