Sunteți pe pagina 1din 9

Radiațiile nucleare

Efectul radiațiilor nucleare asupra


organismului uman.
Dozimetrie.
Efectele radiaţiilor nucleare asupra omului
Cu toate că sunt inodore şi invizible, radiaţiile
nucleare pot avea consecinţe extrem de grave
asupra sănătăţii omului, putând chiar provoca
decesul în câteva ore. Efectele radiaţiilor nucleare
asupra omului depind de câţiva factori foarte
importanţi: cantitatea de radiaţii primită de
victimă, locul care a fost iradiat şi  vârsta persoanei
expuse.
Pentru început, trebuie explicat cum se măsoară radiaţiile.
Sievert este unitatea de măsură a dozei de radiaţii absorbită de
ţesutul uman. Un sievert corespunde la o mie de milisieverţi. În
Franţa, doza medie primită de o persoană într-un an de zile este
de sub 4 milisieverţi - e vorba de radiaţii provenite fie din natură
unde există radon de exemplu dar şi razele cosmice, fie de la
diverse diagnostice medicale - radiografii, scanere, etc. În cazul
unor accidente nucleare, persoanele în contact cu reactorul pot fi
contaminate cu mai mulţi sieverţi - la Cernobâl, muncitorii care
au lucrat pe şantierul catastrofei au fost iradiaţi cu 6 sieverţi dar
după o lună au şi murit. La centrala japoneză de la Fukushima,
dozele nu sunt pentru moment cuprinse decât între 30 şi 400 de
milisieverţi.
Ce se întâmplă aşadar cu persoanele iradiate? În caz de doză
mare - cum spuneam 6 sieverţi la Cernobâl - decesul este o
consecinţă sigură. Între 4 şi 4,5 sieverti, jumătate din
persoane mor. Radiaţiile ard pielea, distrug sistemul nervos
central, măduva osoasă şi celulele digestive. În plus, întregul
sistem imunitar se prăbuşeşte. Încă de la o expunere de peste
un Sievert, apar primele simptome: greţuri, vomă, hemoragii
interne. Toate aceste efecte sunt cauzate de moartea
celulelor.
Dacă iradierea este medie, celule reuşesc să supravieţuiască
dar se alterează AND-ul lor lucru care poate declanşa apariţia
unor cancere ani sau chiar zeci de ani după expunerea la
radiaţii. Cele mai frecvente forme de cancer sunt leucemia -
cele de sânge deci - cancerul de tiroidă şi mai târziu, cel de
plămâni sau de piele care pot apărea şi 40 de ani după
iradiere. Pentru moment nu s-a demonstrat că ar exista un
risc ereditar prin intermediul alterării spermatozoizilor sau a
ovocitelor.
În sfârşit, impactul unor doze mici de radiaţii - sub 0,3
Sieverti - este greu de măsurat, nu se poate spune
obiectiv cum îi răspunde organismul uman. În afară de
posibilitatea de a face cancer, se mai evocă cataractele,
bolile cardiovasculare şi dereglarea sistemului central
nervos.
Specialiştii mai afirmă că nu suntem toţi egali în fata
radiatilor, există persoene mai radiosensibile şi alte mai
radiorezistente. Şi vârsta joacă un rol important. Astfel, la un
fetus, organism deci în plină diviziune celulară, consecinţele
pot fi dramatice: există riscuri de malformaţii, motorii sau
mentale, foarte mari. Copiii riscă să dezvolte cancere la
tiroidă în timp ce la persoanele în vârstă, mecanismele de
reparare a leziunilor sunt mai puţin eficiente.
Cum te poţi feri de radiaţii?
În afară să te închizi într-un local ca să eviţi pe cât se poate
inhalarea de particule iradiate, nu există multe soluţii. În
schimb cancerul la tiroidă poate fi evitat prin înghiţirea unor
pastile de iod. Leacul trebuie să fie însă administrat în
jumătatea de oră ce urmează expunerii la razele nucleare.
Iodul are particularitatea de a satura tiroida, iodul radioactiv
nemaiputând atunci să se fixeze pe glandă.
Dozimetrie
DOZIMETRÍE s. f. Capitol al fizicii care studiază tehnica măsurării dozelor de radiație.

Doza de radiaţie D, numită şi doza energetică integrală


de radiaţie, măsoară energia disipată de radiaţie pe
unitatea de masă de ţesut biologic sau de substanţa şi
absorbită complet de acel ţesut sau acea substanţă:
Unitatea de măsură pentru doză este Gray-ul. Prin
definiţie, 1 Gray (1 Gy) reprezintă doza de radiaţie
absorbită de substanţă în condiţiile unei energii
primate şi dissipate itegral în unitatea de masă
având valoarea de 1 J/Kg. O unitate tolerată este
rad –ul (1 rad = 10^-2 J/Kg).