Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE, ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE DEPARTAMENTUL


RELAŢII INTERNAŢIONALE

SOCIETATEA CIVILĂ GLOBALĂ ȘI PROBLEMA


DEMOCRATIZĂRII ÎN CONTEXTUL POLITICII MONDIALE:
INTERDEPENDENȚE ȘI IMPLICAȚII PENTRU REPUBLICA
MOLDOVA

Teză de licență

Autorul: Baeș Corina


Conducător ştiinţific: Budurina- Goreacii Carolina
dr. lector
ACTUALITATEA ȘI IMPORTANȚA
TEMEI

 Rezidă în rolul societăţii civile care


după cum vom observa depinde de  Societatea civilă joacă un rol
nivelul de dezvoltare democratică a important ca actor al procesului
fiecărei societăţi în asigurarea unui democratic şi al consolidării
stat de drept. La începutul sec. democraţiei într-o societate.
XXI, instituțiile societății civile au Societatea civilă reprezintă un
devenit actori importanți în raport mijloc de supraveghere şi control
cu statul, participând activ la asupra statului, precum şi un
dezvoltarea comunității, unde instrument prin care acesta este
cetăţeanul este plasat în centrul presat să adopte reforme mai
inițiativelor civice locale. profunde. În Republica Moldova,
formarea societăţii civile a avut un
alt curs diferit de cele din ţările cu o
puternică tradiţie democratică.
GRADUL DE INVESTIGAȚIE A
TEMEI

C. Budurina-Goreacii
V. Teosa
Gh. Rusnac
V. Juc etc.

V. Kapustin
V. Deac
V. Samsonov
V. Stănică
A. Vasiliciuk
A. Hatos etc.
V.V. Volkov etc.
Z. Bauman
K. Waltz
L. Franzini
K. Ludger etc.
Problema de cercetare rezidă în analiza
societatății civile globale și al problemei
democratizării în contextul politicii
mondiale, fapt ce a condus la identificarea
interedependențelor dintre aceste Obiectul de cercetare cuprinde atât cadrul
fenomene și a permis prezentarea unor internațional de manifestare a societății civile,
implicații pentru Republica Moldova. cât și cadrul național, deoarece în contextul
procesului probleme democratizării,dezvoltarea
societăţii civile are o importanţă cheie pentru
valorile fundamentale, democratice şi pluraliste
ale oricărei ţări, dar şi pentru încurajarea
implicării sociale a cetăţenilorîn procesele de
dezvoltare.
SCOPUL CERCETĂRII

Scopul lucrării constă în stabilirea interdependențelor și


implicațiilor Republicii Moldova în ceea ce privește societatea
civilă globală și problema democratizării în contextul politicii
mondiale
OBIECTIVELE CERCETĂRII

Indicarea reperelor istoriografice ale cercetării societății civile globale


și problemei democratizării în contextul politicii mondiale;

Descrierea societății civile globale și problema democratizării: din


perspectiva aspectelor teoretico-metodologice;

Analizarea dimensiunilor corelative dintre ,,societatea civilă globală”


și „problema democratizării” în contextul politicii mondiale;

Afirmarea societății civile globale în contextul schimbărilor


democratice; etc
SUPORTUL METODOLOGIC ȘI
TEORETICO-ȘTIINȚIFIC AL LUCRĂRII

metoda comparativă datorită


metoda hermeneutică- ce a acestei metode am observat care
contribuit la interpretarea sunt caracteristicile,
variatelor abordări şi concepţii particularitățile evenimentelor
ale teoreticienilor, istoricilor, istorice care au marcat
politologilor, filosofilor. dezvoltarea societății civile
gobale și a problemei
democratizării mondiale.
NOUTATEA ȘTIINȚIFICĂ

Noutatea științifică privind caracterul inovator al investigaţiei


realizate constă în cercetarea literaturii străine și cea
moldovenească a problemei socității civile globale și
democratizarea în contextul politicii mondiale: interdependențe
și implicații pentru Republica Moldova.
VOLUMUL, STRUCTURA ȘI SUMARUL
COMPARTIMENTELOR TEZEI
..

..
..
Capitolul I Capitolul II Capitolul III
Istoriografia și Evoluția Evaluarea
bazele teoretico- societății civile activității
metodologice ale globale și a societății civile
studierii societății problemei globale asupra
civile globale și democratizării în democratizării
problema a II-a jumătate a Republicii
democratizării secolului XX Moldova
CONCLUZII LA CAPITOLUL I

Ca rezultat al cercetării am ajuns la concluzia că:

 o societate civilă puternică ajută la stabilirea unei „democraţii calitative”. Societatea civilă este
un mijloc de supraveghere şi control asupra statului, precum şi un instrument prin care acesta
este presat să adopte reformemai profunde.

 Observăm că datorită societății civile are loc împlinirea postulatelor politic-democratice în stat,
unde viețuisc cetățeni liberi, egali, responsabili. Se realizează un control asupra puterii politice,
asigurând democratizarea comunității.
CONCLUZII LA CAPITOLUL II

 Societatea civilă asigură funcționarea unui stat de drept. Organizațiile societății civile activează atât la
nivel local, cât și regional. ONG dețin un rol important în procesul democratizării statelor.

 Prin intermediul lor statul poate identifica eficient problemele comunității. Organizaţiile
neguvernamentale din Republica Moldova au un rol important în formarea unei societăţi civile
moderne, în abordarea problemelor sociale presante şi de protejare a drepturilor şi libertăţilor
cetăţenilor iar fenomenul globalizării este direct proporţional cu nivelul de dezvoltare a unui stat.

 Concluzionând şi încercând să menţinem un caracter cât mai obiectiv al abordării subiectului,


afirmăm cu certitudine că globalizarea reprezintă un complex și extins proces al cărui obiectiv constă
în realizarea integrării complete pe diferite domenii: economic, politic, militar, de securitate, social,
cultural etc.
CONCLUZII LA CAPITOLUL III

 Societatea civilă globală asigură democrația a țărilor în perioada de tranziție. Fără o societate
civilă dezvoltată nu poate fi rezolvată eficient nici o problemă esenţială a cetăţenilor, iar pentru
funcţionalitatea eficientă a statului este necesar ca sectorului nonguvernamental să i se transmită
acele funcţii pe care statul nu le poate rezolva în mod democratic şi efectiv pentru binele
poporului.

 Organizațiile internaționale permit statelor să abordeze împreună problemele comune, în cadrul


unui proces decizional colectiv, astfel cooperarea internațională multilaterală constituie
fundamentul unui sistem mondial stabil.
CONCLUZII GENERALE

Problema ştiinţifică importantă soluţionată rezidă în analiza


societații civile globală și relația acesteia cu problema
democratizării în contextul politicii mondiale, menționând
interdependențe și implicații pentru Republica Moldova.
Organizaţiile societăţii civile nu sunt altceva decât structuri instituţionalizate, cu existenţă limitată sau nu
în timp, cu scopuri şi obiective definite cu claritate în statutul lor de constituire, la care participarea oamenilor
este voluntară, liberă şi conştientă. Teoreticienii constată că un regim democrat poate să funcționeze dacă deține
o bună cunoaștere a democrației, fără să neglijeze cultura politică, competența, tradiția și particularitățile
actorilor politici. În fundamentarea democrației un rol deosebit îl dețin instituțiile statului. Astfel dirigiuitor al
tuturor proceselor sociale, pe primul loc fiind societatea civilă, care la momentul actual reprezentarea societății
civile este legată de libertățile și respectarea dreptului omului.

Considerăm că organizațiile internaționale încep să dețină un loc semnificativ în rezolvarea problemelor


globale, actuale precum: combaterea subdezvoltării, a sărăciei şi bolilor, a cursei înarmărilor şi armelor
nucleare, chimice şi bacteriologice, promovarea şi protejarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale,
protejarea mediului înconjurător, menţinerea păcii şi securităţii colective.
RECOMANDĂRI

Fundamentarea profundă a unei societăți civile locale, în regiunea


rurală , ceea ce va contribui la soluţionarea problemelor economice şi
socioculturale şi la îmbunătăţirea nivelului de trai al cetățenilor din
comunităţile locale.

O colaborare strânsă cu organizațiile internaționale, aceasta ar


permite o bună funcționare atât a domeniului politic, cât și ale altor
domenii de activitate (social, economic, cultural, domeniul de
securitate etc.);

Consolidarea colaborării cu diaspora moldovenească, deoarece


aceasta la fel reprezintă societatea civilă a statului moldovensc,
participând activ în activitea economică, cât și cea politică. Diaspora
participă în mod frecvent în cadrul alegerilor din RM.
BIBLIOGRAFIE

1. Aristotel, Politica, București, Ed. Paideia, 2001, 400p.


2. Almond G. A., Verba S., Cultura civică. Atitudini politice și democrație în cinci națiuni, București, CEU Press Ed. Du Style, 1996
3. Bantaş V. Statul de drept şi societatea civilă: probleme ale teoriei şi practicii. În: Administraţia statului Republica Moldova la 20 de ani de
independenţă, sesiune de comunicări ştiinţifice, 29-30 octombrie, 2011, Chişinău (Caietul Ştiinţific 5/2011). Chişinău: S. n., 2012 (Tipogr.
„Elena-V.I.”), p. 228-233.
4. Bauman Z. Globalizarea şi efectele ei sociale. Prahova: Antet, 2001. 128 p.
5. Bădescu I., Tratat de sociologie rurală, București, Ed. Mica Valahie, 2011, 745p.
6. Beniuc V., Rusnac Gh. Conceptele și noțiunile de bază ale diplomației. Dicționar. Chisinău, USM, 1998.
7. Bîrzea C., Cultura civică, manual pentru învățarea la distanță, București, Ed. Trei, 1999, 203p.
8. Budurina- Goreacii C., Stejaru S.,Dimensiunea corelativă dintre instituțiile societății civile și dezvoltarea comunității locale,
http://studiamsu.eu/wp-content/uploads/24.p.190-196Politologie_118.pdf, (15.03.20), p.190-196.
9. Budurina- Goreacii C., Evoluţia instituțiilor societăţii civile moldovenești în contextul schimbărilor democratice
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/96-110.pdf, (31.03.20), p.96-110.
10. Budurina-Goreacii C., Rolul instituțiilor societății civile în dezvoltarea comunității locale.
11. Cazul Republicii Moldova, Autoreferat. Chișinău, 2019, 185p. Bulat V., Guțuțui V., Spinei I., Participarea societății civile în dezvoltarea
comunității locale. Cazul Republicii Moldova, Chișinău, 2019, 185p.
1. Alexanyan A. The Role of Civil Society Institutions in the Democratization Processes in the Wider Black Sea Region. 9 p.
[on-line] http://paperroom.ipsa.org/papers/paper_1301.pdf (vizitat 01.12.2019).
2. Begichev A.V., Grebennikov V.V., Domanov V.N. Human Rights Functions of Lawyers and Notaries as Civil Society
Institutions in Russian Federation. În: International Journal of Environmental & Science Education. Vol. 12. No. 1, 2017. p.
79-86.
3. Kaldor M., Global Civil Society: An Answer to War, Polity Press, Cambridge, 2003, 200p.
4. Krishna A. How are Civil Society Organizations Important for Development? [on-line]
http://info.worldbank.org/etools/docs/library/5683/Civil_Society_Krishna.htm (vizitat 28.02.2020).
12. Paffenholz T. Civil Society and Peacebuilding: A Critical Assessment. Pennsylvania: Lynne Rienner Publishers, 2010. 511 p.
13. Putnam R., Leonardi R., Nanetti R. Making Democracy Work: Civic Traditions in Modern Italy. Princeton: Princeton
University Press, 1993. 280 p.
14. Swint J.M. etc. Relationships between Economic Growth and Population Health in Low and Middle Income Countries. În:
Osaka Economic Papers, 2008. p. 11-32.
1. Гаджиев К. Концепция гражданского общества: идейные истоки и основные вехи формирования. În: Вопросы
философии. № 7, 1991. cтр. 19-35.
2. Капустин Б. Гражданство и гражданское общество. Серия «Политическая теория». Москва: Изд. дом Гос. ун-та –
Высш. шк. Экономики, 2011. 222 стр.
3. Кочетков А. П. О формировании гражданского общества. În: Социально-политические науки. №1,1992. стр. 4-23.
15. Мерсиянова И. В. Определение понятия «гражданское общество»: опыт систематизации. În: Гражданское общество
как предмет теоретического анализа. № 4, 2011. стр. 1-6.
16. Резник Ю. M. Формирование институтов гражданского общества (социоинженерный подход). În: Социологические
исследования. № 10, 1994. стр. 21-30.
17. Самсонов В. Н. Гражданское общество: история, теория, современность. [Материалы науч-прак. Конф. 27 фебр. 2001].
Белгород: Изд-во Белгород юрид. ин-та МВД РФ, 2002. 225 стр.
18. Васильчук Ю. А. Гражданское общество эпохи НТР. În: ПОЛИС. № 4. 1991, cтр. 4-20.
19. Витюк В. Становление идеи гражданского общества и ее историческая эволюция. Москва: Ин-т социолог. РАН, 1995.
91 стр.
20. Волков В. В. Общественность: забытая практика гражданского общества. În: ProetContra. Т. 2. № 4, 1997. стр. 77-91