ALEXANDRU IOAN

CUZA
1820-1873

Realizat: Grigoraș Dumitru

Verificat: Harea Crina
 „ATÂTA TIMP CÂT
ŢARA ACEASTA VA AVEA
ISTORIE, CEA MAI
FRUMOASĂ PAGINĂ A
EI VA FI CEA A LUI
ALEXANDRU IOAN I !”
(Mihail Kogălniceanu)
 Bibliografie
◦ Alexandru Ioan Cuza (n. 20 martie/1 aprilie 1820, Bârlad,
Moldova – d. 3 mai 1873, Heidelberg, Imperiul German) a
fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului
național România. A participat in revoluția din anul 1848,
dorind sa-l atace pe Mihail Sturza a fost arestat dar eliberat
în scurt timp. Ales domnitor, Cuza a dus o susținută
activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea
Unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea
suzerană (Imperiul Otoman) și Puterile Garante și apoi
pentru desăvârșirea Unirii Principatelor Române prin
înfăptuirea unității constituționale și administrative.
 Familia
◦ Tatăl viitorului domn, Ioan Cuza, provenea dintr-o veche familie de
boieri mici şi mijlocii din judeţul Fălciu (astăzi în judeţul Vaslui),
proprietari de pământ cu funcţii în administraţiile domneşti din
Moldova. Mama sa, Sultana Cozadini, provenea dintr-o familie de
origine greco-italiană din Constantinopol, dar românizată. 

◦ Activează ulterior ca preşedinte al judecătoriei Covurlui, perioadă

în care se căsătoreşte (30 aprilie 1844) cu Elena Rosetti, fiica unui
postelnic din Vaslui şi sora viitorului prim-ministru Theodor
Rosetti. Ea avea o fire domoală, retrasă și stângace, opusă soțului
ei.
 Realizarea Unirii
◦  Şedinţele Divanului ad-hoc din Moldova s-au deschis
la 22 septembrie 1857, însă Cuza nu s-a remarcat printr-o
activitate deosebită în cadrul dezbaterilor. Având în
vedere majoritatea unionistă zdrobitoare din ambele
Divane, rezultatul formulat în rezoluţia din 7 octombrie a
fost unul clar: "Unirea Principatelor într-un singur stat
sub numele de România şi Prinţ străin, cu moştenirea
tronului, ales dintr-o familie domnitoare a Europei şi ai
cărui moştenitori să fie crescuţi în religia ţării" . A doua
zi a fost adoptată rezoluţia şi în Muntenia, având practic
aceleaşi concluzii. 
◦ Folosinduse de aceia că Convenţia de la Paris, deşi prevedea
cu foarte mare atenţie modul de organizare a Principatelor,
nu dădea detalii în ceea ce privea persoana care urma să
deţină funcţia supremă. Cu alte cuvinte, nu specifica că nu
poate să fie aceeaşi persoană atât domn al Moldovei, cât şi
domn al Ţării Româneşti. În acele clipe a apărut în prima
plan numele lui Alexandru Ioan Cuza, care îndeplinea funcţia
de hatman la acel moment.n cele din urmă, toate grupările au
preferat sa îl sprijine pe acest semi-necunoscut decat să îşi
voteze un adversar iredutabil. Ei aveau convingerea că
tânărul neexperimentat va putea fi manevrat uşor, însă a fost
subestimat. Cuza nu s-a lăsat manipulat şi a înţeles să ia la un
moment dat în totalitate controlul vieţii politice din Dupa aceasta au urmat încă doua
Principatele Unite. Pe 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales în etape:
unanimitate domn al Moldovei. Și pe 24 ianuarie 1859 în
Țara Românească 1. Recunoaşterea dublei alegeri 
2. Înfăptuirea Unirii depline
 Realizările:
◦ Reforma Înățământului care prevedea:–
înfiinţarea învăţământului primar obligatoriu şi
gratuit;– extinderea reţelei şcolare (se
înfiinţează primele universităţi – Iaşi şi
Bucureşti).
◦ Reforma agrară prin care aproape 500 000 de
ţărani au primit câte o bucată de pământ
înproprietate. 
◦ Secularizarea averilor mănăstirești cu scopul
de a lua toate proprietățile și averile anumitor
Biserici și mănăstiri și a le trece în proprietatea
statului.
◦ Reforma fiscală a fost materializată prin
instituirea impozitului personal și a contribuției
pentru drumuri.
◦ Reforma armatei prin care a fost reorganizată
sistemul militar.
◦ Tricolorul devine steagul României.
Ultimii ani
◦ În urma acţiunii organizate de gruparea
anticuzistă, pe 11 februarie 1866, Cuza a fost
silit să semneze actul de abdicare, dupa este
exilat. Plecat în exil, Cuza ajunge la Viena, apoi
la Paris. Carol I ii renunță în scrisoare trimisă să
se întoarcă în țară din cauza situaţiei politice din
cel moment.
◦ Alexandru Ioan Cuza moare pe 15 mai 1873 în
Heidelberg, Germania, la vârsta de 53 de ani.
Este înmormântat iniţial la Biserica Domnească
de lângă Palatul de la Ruginoasa, conform
dorinţei sale, iar după Al Doilea Război
Mondial, osemintele sale au fost mutate la
Biserica Trei Ierarhi din Iaşi.
 Curiozități
◦ Nicolae Vogoride în dorința de a-și realiza visul de domnie, Vogoride a falsificat listele
electorale de reprezentare în Divanul ad-hoc, prin înlocuirea listelor electorale ale unioniștilor
cu cele ale antiunioniștilor . Lui Vogoride îi era promisă domnia dacă ar fi reușit să
zădărnicească unirea Moldovei cu Muntenia, falsificând alegerile pentru Divanul ad-hoc. Însă
acesta sa aflat și au fost publicate în ziaruri. Însă de la început Poarta nu a anulat alegirile și in
acel moment ceilalți supervizori (Imperiul Francez, Rusia Imperială, Prusia și Regatul Sardiniei)
au rupt relațiile diplomatice cu Imperiul Otoman, cind relațiile se tensionează imperiul Otoman
este nevoit sa anuleze alegerile.
◦ Alexandru Ioan Cuza a învăţat cu Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu şi Matei Milo la
pensionul lui Vasile Cuenim, din Iaşi. A făcut parte din grupul tinerilor educaţi în Occident,
iubitori ai ideilor de progres şi libertate, şi-a continuat studiile la Paris, trece bacalaureatul în
Litere în 1835, urmează Facultatea de Medicină, apoi se înscrie la Drept dar revine în ţară în
1839 unde ocupă o serie de funcţii administrative.
Webografie
◦ https://ziarulunirea.ro/reformele-lui-alexandru-ioan-cuza-si-unirea-principatelor-romane-din-24-i
anuarie-1859-240637
/
◦ https://ru.scribd.com/presentation/246475622/Reformele-Lui-Alexandru-Ioan-Cuza
◦ https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuza
◦ https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/reformele-lui-cuza-schimbarea-la-fata-a-romaniei
MULȚUMESC DE
ATENȚIE!