Sunteți pe pagina 1din 36

Urechea

Damian Ioan-Viorel

Profesor
Lector univ. Gheoca Dan
Urechea la diferite an
imale

Urechea
la om

Iesire
Urechea
Avand rolul de a receptiona unde sonore externa
din mediul extern, si a elabora pe baza lor,
asenzatii auditive, analizatorul acustic
detine un rol de seama la animale, in
legatura cu orientarea in spatiu si
semnalizarea hranei si a pericolelor. La
om, in afara acestor roluri, a caror Urechea
importanta este diminiuata, analizatorul medie
acustic serveste pentru perceperea
vorbirii, care sta la baza relatiilor
interumane.
Segmentul periferic, al
analizatorului acustic este constituit din 3
portiuni care respectiv capteaza, transmit
si percep unde sonore. Deci practic, Urechea
numai ultima portiune este receptoare, interna
celelalte avand doar roluri adjuvante.
menu
Pavilionul urechii colecteaza
si dirijeaza undele sonore spre
conductul auditiv extern. La
unele animale, pavilionul
urechii este mobilin diverse
directii, putanduse misca la
fel ca o antena de radar,
pentru a percepe cat mai bine
directia si distanta sursei
zgomotului. Undele captate de
pavilion sunt transmise de, pe
cale aeriana, prin conductul
Urechea externa: auditiv extern, pana la
* pavilionul urechii membrana timpanului.
* canalul auditiv extern
* membrana timpanica

menu
Urechea
medie

Sistem format din:


• 3 oscioare:
ciocanul, nicovala,
scarita
• 2 muschi: muschiul
tensor timpanisi
muschiul scaritei
• ligamente care
mentin pozitia
oscioarelor

menu
Urechea medie

• Rolurile urechii medii sunt:


– Asigura corespondeta impedantei intre aer si apa prin :
• Scaderea amplitudinii undelor sonore dar cu cresterea fortei
acestora de 1,3 ori
• Prin raportul dintre suprafata timpanului si suprafata ferestrei
ovale 55mm2:3,2mm2 =17:1
• Forta totala creste de aproximativ 22 de ori (17x1,3)
• Aceasta amplificare a fortei face ca sunetele cu frecventa cuprinsa
intre 300 si 3000 Hz sa se transmita in proportie de 50-75%
– Prin contractia muschilor tensor al timpanului si stapedius
se produce:
• Cresterea rigiditatii sistemului oscular determinand reducerea
transmisiei sunetelor in special al celor cu frecventa joasa atunci
cand acestea au o intensitate foarte mare – reflexul acustic
menu
Urechea Doar 1-3% din energia
acustica se transmite
medie

50-75% din energia acustica se transmite


La nivelul urechii medii

menu
Urechea interna

menu
Cohleea
• Este alcatuita din trei canale
circulare spiralate alaturate
– Scala vestibulara
– Ductul cohlear
– Scala timpanica
• Cele trei canale sunt separate de:
– Membrana Reissner (vestibulara)
– Membrana bazilara
• La nivelulductului cohlear se afla
organul Corti
• Scala timpanica si vestibulara
contine perilimfa
• Ductul cohlear contine endolimfa
• Scala vestibulara comnunica cu
fereastra ovala si cea timpanica cu
fereastra rotunda.

menu
Organul Corti

• Este situat in ductul


cohlear,
acoperit de membrana
tenctoriala
• Terminatiile externe
ale celulelor
paroase sunt fixate de
lamina
reticulata sustinuta de
celulele
cohleare triunghiulare

• Fibrele bazilare lamina reticulata si celule paroase formeaza o


unitate compacta
• Membrana tectoriala este fixata la nivelul limbului spiral si nu
se poate deplasa iar varfurile cililor
sunt fixati in aceasta. Astfel, deplasarea membranei bazilare menu
impreuna cu celulele paroase determina indoirea stereocililor
Membrana bazilara

• Membrana fibroasa prezinta 20000-30000


fibre bazilare fixate printr-un singur capat la
columela (partea centrala a cohleei)
• Prezinta o elasticitate variabila de la
baza si pana la helicotrema deoarece:
– Lungimea fibrelor creste progresiv >0,04
mm baza pana la 0,5 mm vf
– diametrul scade de 100 de ori de la
baza spre varf
• Rezonanta cu frecvente inalte la baza
si cu frecvente joase la varf

menu
• Undele patrund prin fereastra rotunda si
determina vibratia lichidului si a membrnei
bazilare
• Acete unde se deplaseaza de-a lungul
cohlei.
• Atunci cand vibratiile intra in rezonata cu
fibrele bazilare se produce maximul de
amplitudine a membranei si deasemenea
disiparea enegiei undei
• Undele cu frecventa joasa, 200Hz
intra in rezonata maxima la varful cohlee si
deci trebuie sa o parcurga in intregime
• Undele cu frecvente inalta intra in
rezonata la baza cohelei astfel ca energia
acestora se disipeaza rapid 8000 Hz
• Undele cu frecventa intermediara vor
intra in rezonanta cu membrana bazilara
intre vf si baza

menu
Celulele paroase

menu
Celulele paroase
• Sunt de doua tipuri:
– Celule paroase interne 3500
– Celulele paroase externe 12000
• Au diametrul de 8 microni
• Fac sinapsa cu teminatile libere ale neuronilor
din ganglionul spiral Corti
• Rolul cel mai important il revin celulelor
paroase interne care au aprox 90-95% din
terminatiile nervoase
• Stereocili care vin in contact cu membrana
tenctoria prezinta canale de K care se deschid sau
se inchid in functie de directia in care se
deplaseaza acestia
• Endolimfa are un potential de + 80 -+100 mV si
contine K in conc crescuta 140 mEq
• Potetialul endomembranar este de -70 mV
• Diferenta de potential este de 150 mV
• Stimularea celulei paroase => influx de K menu
depolarizare =>influx de Ca=>liberare mediator
(glutamat)
menu
Caile de conducere
• Neuron 1 – ganglionul spiral Corti Lemniscul lateral
Nervul VIII +/- nc lemniscului lateral
• Neuron 2 – nucleii cohleari dorsali si ventrali (bulb • Neuron 4 – coliculul inferior
sup) • Neuron 5 – nucleul geniculat
• Neuron 3 – nucleul olivar superior median
– Contralateral (majoritatea) Radiatiile auditive
– Ipsilateral • Cortexul auditiv
Lemniscul lateral nc lemniscului lateral
+/-Caile de conducere • Neuron 4 – coliculul inferior
• Neuron 1 – ganglionul spiral Corti • Neuron 5 – nucleul geniculat
Nervul VIII median
• Neuron 2 – nucleii cohleari dorsali si ventrali (bulb Radiatiile auditive
sup) • Cortexul auditiv
• Neuron 3 – nucleul olivar superior
– Contralateral (majoritatea)
– Ipsilateral
menu
Cortexul auditiv de asociatie
• Asociaza diferite frecvente sonore
• Leziuni ale ariei primare :
• Asociaza sunetele cu informatii din alte
– Unilateral: hipoacuzie usoara CL,
regiuni senzoriale
pierderea capacitatea de a determina
• Determina tiparele sonore tonale sau
pozitia sursei in spatiu
secventele complexe
– Bilateral: hipoacuzie grava
• Transmit informatia catre aria Wernicke
• Leziuni ale ariei secunadare:
(parte a cortexului auditiv situata in regiunea
– Pastreaza capacitatea de a auzi si
post a girusului temporal superior
interpreta tipare sonore simple
• Leziuni ale ariei primare :
– Incapacitetea de a percepe semnificatia
– Unilateral: hipoacuzie usoara CL, pierderea
cuvintelor (lezarea ariei Wernicke
capacitatea de a determina • Asociaza diferite
pozitia sursei in spatiu
frecvente sonore
– Bilateral: hipoacuzie grava
• Asociaza sunetele cu informatii din alte
• Leziuni ale ariei secunadare:
regiuni senzoriale
– Pastreaza capacitatea de a auzi si
• Determina tiparele sonore tonale sau
interpreta tipare sonore simple
secventele complexe
– Incapacitetea de a percepe semnificatia
• Transmit informatia catre aria Wernicke
cuvintelor (lezarea ariei Wernicke
(parte a cortexului auditiv situata in regiunea
post a girusului temporal superior
menu
menu
Detectarea directiei sunetelor
• Este initiat la nivelul nucleilor olivari superiori:
– Grupul lateral: compara intensitatea sunetelor
percepute de cele doua canale auditive pentru acelasi
sunet
• Functioneaza optim pentru sunete cu frecventa
mare
– Grupul median compara intarzierea acelueasi sunet
perceput de cele doua canale auditive (neuronii prezinta
doua dendrite ipsi si altele
contralaterale).
• Neuroni din marginea nucleului raspund maximal la
intervale mici de timp, iar cei din marginea opusa la
intervale mari
• Functioneaza optim pentru sunete cu frecvente
mai mici de 3000Hz
• Forma urechii externe (pavilioanelor) asigura
diferentierea sunetele care vin din fata respectiv cel
din spate prin modificarea calitatii acestora (cresterea intensitatii sunetelor
cand acestea provin din fata) • Acesta informatie (directia sunetului) este
condusa catre cortex posibil pe alte cai decat cea pentru tonuri. menu
Surditatea
• Surditatea nervoasa
– Pentru sunetele cu frecventa
joasa se produce prin expunerea
la sunete cu frecventa joasa si
intensitate mare
– Pentru toate sunetele:
medicamente toxice:
kanamicina, cloramfenicol
– Nu exista tratament
• Surditatea de transmisie
– Leziuni ale urechii medii:
ostesleroza, infectii grave sau/si
repetate, anchiloza fetei sacritei
– Se produce o fibrozare si
calcifiere excesiva a sistemului
Tipano-osicular
– Tratament : chirurgical +/- protezare
auditiva menu
Aparatul vestibular si echilibrul

• Este format dintr-un sistem de


canale si cavitati osoase
(labirintul osos) care contin
canale si cavitati membranoase
(labirintul membranos)
• Parteafunctionala este data de
labirintul membranos:
– Canale semicirculare A, P, L
– Utricula
– Sacula
• In interiorul labirintului
membranos se afla endolimfa
asemanatoare lichidului cohlear
si intre labirntul membranos si
peretii ososi se afla perilimfa
asemanatoare LCR menu
menu
Aparatul vestibular se poate imparti in doua parti:
-utricula si sacula
-canalele semicirculare

• Utricula si macula sunt • Canalele semicirculare


Implicate in sunt implicate in
– detectarea acceleratiei – detectarea acceleratiei
liniare angulare
– Stabilirea pozitiei
capului(gravitatia)
menu
Utricula si sacula
• Sunt cavitati membranoase
• Contin fiecare o arie mica senzoriala
(macula)de aproximativ 2 mm situata in plan
orizontal pentru utricula si respectiv in plan
vertical pentru sacula
• Fiecare macula este formata din din celule
paroase acoperite de de o membrana
gelatinoasa (otolitica) care contine cristale
mici de carbonat de Ca si proteine–otoliti
• Macula utriculei detecteaza
miscarea capului in plan orizontal
iar macula saculei in plan vertical

menu
Macula saculei si utriculei
Este formata din celule paroase care
prezinta :
– 50 – 70 cili numiti stereocili
– 1 cil voluminos si mai lung numit
kinocil
– Sunt legate in partea superioara prin
filamente de atasare subtiri
• Deplasarea cililor in directia Kinocilului
produce deschiderea canalelor de K si de
Ca cu producerea depolarizarii celulelor
paroase
• Deplasarea cililor in sens opus kinocilulul
determina hiperpolarizarea celulei
• Celulele paroase descarca
neurotransmitator care influenteaza rata de
descarcare a fibrelor estibulare nervoase
componenta a nervul vestibulocohlear VIII
• Repaus: 100 imp/sec menu
• Depolarizare >100imp/sec
• Hiperpolarizare < 100 imp/sec
Analizatorul acustic la diferite
animale
Delfinii

Broasca raioasa

Pesti

menu
Broasca raioasa cu burta ca focul
(Bombina bombina)

-vietuieste in Europa, se diferentiaza de


celelalte specii prin felul in care
detecteaza sunetele.
Daca majoritatea broastelor poseda in
organism o “ureche medie”, pentru a
primi si a transmite sunetele catre
organismul senzorial al urechii interne,
care se afla in conexiune cu creierul,
acesta asculta cu plamanii.
Undele sonore calatoresc prin gura
broastei si reverbereaza in plamani, aflati
imediat sub piele. Apoi undele sunt
transmise prin tesuturile moi la urechea menu
interna
menu
Simtul auzului,

Spre deosebire de animalele vertebrate terestre,pestii sunt lipsiti de urechea


externa,de cea medie si de o parte a urechii interne(melcul sau organele lui Corti) ; ei au
numai o ureche interna pereche(otocist) adapostita in cutia craniana(regiunea
periotica)formata dintr-un labirint membranos.
Lipsa urechii externe si medii pe de o parte ,iar pe de alta parte intortochiata
complicatie a urechii interne,pentru care a si primit numele de labirint,au facut pe multi
sa presupuna ca pestii nu aud.Cert este ca diverse specii de pesti aud perfect.Ceea ce nu
pot distinge pestii prin organul lor auditiv este tonalitatea sau cum spune Matout,”pestii
aud numai zgomotul muzicii dar nu muzica propriu-zisa.Sigur ca in lumea lor ,in lumea
apelor ,ei percep sunetele cu mai multa sensibilitate decat omul ,dar noi suntem obisnuiti
sa comparam totul cu simtul nostrum auditiv ceea ce este cu totul altceva.Faptul ca pestii
percep anumite sunete este cunoscut.
menu
In practica pescuitului,la anumite popoare
(Japonia,Ungaria,Romania)se intrebuinteaza ca mijloc de
ademenire a pestilor ,diferite zgomote produse de
clopotei,tobe,carraitoare,pentru sonm cloncul, care imita
zgomotul unei broaste ce sare pea pa etc.”Zgomotul”
acestor obiecte este perceput de pesti prin rudimentara
lor ureche..
Neamul ciprinidelor ca si al somnului are simtul
auditiv mai evoluat ,receptionand tonurile prin aparatul lui
Weber,care se afla in legatura cu vezica aeriana si cu
urechea interna.In general pestii percep sunetele joase
de 30-3000 vibratiuni pe secunda.De urechea interna,
pestele se serveste si pentru simtul echilibrului.
Simtul culorii,
Experientele lui von Frisch, facute prin dresarea pestilor
pentru a cunoaste diverse culori,au demonstrate ca pestii
pot distinge anumite culori si in special pe cele
menu
rosii,galbene si portocalii.
Stresul provocat de schimbarile climatice,
Pestii care au oasele urechilor precum si incalzirea si cresterea aciditatii
asimetrice intampina dificultati in apelor marine, ar putea impiedica dezvoltarea
reintoarcerea in reciful din care provin, oaselor urechilor pestilor tineri, de care
in special din cauza schimbarilor de acestia au nevoie pentru a se ghida in
recif, au descoperit cercetatorii de la navigatie
Universitatea James Cook si cei de la
Institutului australian de Stiinta Marina

Potrivit cercetatorilor, animalele vertebrate inteleg sunetele prin


comparatia diferentelor din semnalul acustic captat intre cele doua
urechi, iar ca totul sa decurga normal, structura urechilor trebuie sa fie
simetrica. Asimetria oaselor urechilor nu face pesti surzi, dar se pare ca
le afecteaza aceasta abilitate de a se ghida.

menu
În percepţia delfinilor cel mai important rol îl
are urechea. Acest organ practic nici nu se vede din
exterior – se pot observa doar două orificii aflate în
spatele ochilor, dar care funcţionează extrem de
eficient. Delfinii s-au adaptat foarte mult la mediul de
propagare a undelor sonore în mediul subacvatic,
printre care cu posibilitatea de a percepe sunetele în
,,stereo”, astfel pot localiza direcţia exactă de unde
provine sunetul respectiv.
Urechea interioară a delfinului este înglobată
într-un ţesut asemănător spumei, astfel nu preia vibraţia
craniului. În concluzie, undele sonore interceptate din
lateral, nu ajung deodată la ambele urechi, din diferenţa
de timp delfinul poate constata precis direcţia din care
provin acestea.

menu
Această calitate este foarte importantă,
deoarece delfinul trăieşte în lumea
sunetelor, pe de o parte între sunetele
emise de alte animale, pe de altă parte
între cel emise de el însuşi.
Delfinul se orientează cu ajutorul
sonarului, radarul cu ultrasunete,
asemenea liliacului. Emite continuu
semnale sonore scurte (ultrasunete), care
se reflectă pe obiectele aflate în preajmă.

menu
Defineşte distanţa obiectului din diferenţa de timp dintre
momentul de emisie şi cel de recepţie a unui sunet, iar cu ajutorul
auzului stereo şi direcţiei lui aceste sunete sunt practic mici
impulsuri emise foarte des, de urechea umană este percepută
asemenea scârţâitului unei uşi.
Aceste sunete sunt produse de orificiul nazal şi sunt reflectate
de suprafaţa concavă a craniului, după care sunt focalizate de lentila
acustică, formată dintr-un ţesut adipos, aflat deasupra botului şi feţei.
Această formaţie asemenea unui ,,pepene”, dă forma boltită a
frunţii mai multor specii de delfini. Prin analiza instinctivă a
ecourilor auzite, un delfin îşi poate imagina perfect mediul
înconjurător, astfel poate ocoli obstacolele şi poate găsi animalele
care pot constitui pradă.
În procesarea înformaţiilor terbuie să ia parte un număr foarte
mare de celule nervoase şi probabil acesta este motivul principal
pentru masa neobişnuită de mare a creierului delfinilor (masa
creierului unui delfin adult este de 2 kilograme, iar a unui om adult
doar de 1,5 kilograme).
Nu există nici un dubiu că delfinul este un animal extrem de
inteligent, cu o capacitate dezvoltată de învăţare. menu
menu
MULTUMESC
PENTRU ATENTIE

S-ar putea să vă placă și