Planetele Marte și Jupiter

Petrașcu Beatrice, Tataru Vlada

12D
Planeta Marte
Marte este a patra planetă de la Soare și penultima ca mărime din Sistemul Solar. Marte poartă numele
zeului roman al războiului și este adesea denumită Planeta Roșie,deoarece oxidul de fier predominant pe suprafața
sa îi conferă un aspect roșiatic distinctiv între corpurile astronomice vizibile cu ochiul liber. Marte este o
planetă telurică cu o atmosferă subțire, având caracteristici de suprafață care amintesc atât de craterele de impact ale
Lunii, cât și de văi, deșerturi și calote glaciare polare ca ale Pământului.

Zilele și anotimpurile sunt comparabile cu cele ale Pământului, deoarece perioada de rotație, precum și
înclinarea axială în raport cu planul ecliptic sunt foarte similare. Marte găzduiește Muntele Olimp, cel mai mare
vulcan și cel mai cunoscut munte de pe orice planetă din Sistemul Solar și Valles Marineris, unul dintre cei mai
mari canioane din Sistemul Solar. Bazinul din emisfera nordică acoperă 40 % din planetă și poate fi un semn de
impact imens.Marte are doi sateliți, Phobos și Deimos, care sunt mici și au o formă neregulată. Este posibil ca
aceștia să fie asteroizi captați, similare cu 5261 Eureka, un troian al lui Marte.
Rotația și clima
Distanța medie a lui Marte față de Soare este de aproximativ 230 milioane km iar perioada orbitală (an marțian) durează cât 687
zile pe Terra. O zi pe Marte (numită sol) este doar puțin mai lungă decât o zi pe Terra: 24 ore, 39 minute și 35,244 secunde. Un an
marțian este egal cu 1,8809 ani pe Terra sau 1 an, 320 zile și 18,2 ore. Înclinarea axială a lui Marte este de 25,19 grade în raport cu
planul său orbital, care este similară cu înclinarea axială a Pământului. Drept urmare, Marte are anotimpuri ca Pământul, deși pe
Marte sunt aproape de două ori mai lungi, deoarece perioada sa orbitală este mult mai lungă.

Temperatura suprafeței de pe Marte variază de la valori minime de aproximativ -143 °C (iarna la calotele glaciare) până la maxime
de până la 35 °C (vara la ecuator). Intervalul mare de temperaturi se datorează atmosferei subțiri care nu poate stoca multă căldură
solară, presiunea atmosferică scăzută și inerția termică scăzută a solului marțian. Planeta este de 1,52 ori mai departe de Soare
decât Pământul, rezultând doar 43 % din cantitatea de lumină solară. Marte are cele mai mari furtuni de praf din Sistemul Solar,
atingând viteze de peste 160 km/h. Acestea pot varia de la o furtună pe o suprafață mică, până la furtuni gigantice care acoperă
întreaga planetă. Furtunile globale tind să apară atunci când Marte este cel mai aproape de Soare și crește temperatura.
Marnier 4
(1964)
Mars 3 (1971)
Viking 1 (1976)
 1997

Mars Pathfinder Sojourner

Spirit și Opportunity (2004)
Mars Express (2003)
 Sateliții

Phobos Deimos
Planeta Pământ
și planeta Marte
Planeta Marte ar fi fost caldă și capabilă să susțină viață, în urmă cu miliarde de ani

Planeta Marte este rece și nu poate susține viața astăzi, însă lucrurile stăteau altfel acum 3-4 miliarde de ani,
potrivit unui studiu citat de CNN.
Acesta susține că Planeta Roșie a avut cândva o temperatură destul de ridicată pentru a permite existența furturnilor, a
ploilor și a apelor curgătoare, iar toate acestea ar fi creat un mediu propice susținerii formelor simple de viață.Se
cunoaște de ani buni că pe Marte a existat apă, însă cercetătorii încă nu sunt siguri dacă ea exista sub forma ghețurilor
sau era la suprafață.O suprafață caldă a planetei, cu ape curgătoare, încurajează teoriile potrivit cărora viața s-ar fi
format independent pe Marte.În prezent, temperatura pe Marte este de -62 de grade Celsius, dar și o atmosferă
rarefiată, iar aceste condiții sunt foarte dure comparativ cu presupusul său trecut mai călduros.Studiul s-a bazat pe
compararea modelelor de depozite minerale de pe Pământ și Marte, iar rezultatele ar putea dezvălui asemănările dintre
cele două planete în trecut.Pe Pământ, schimbările climatice afectează modelul depozitelor de minerale, iar același
lucru s-a observat și pe Marte.
Știai că ?
Tenta ruginie-luminoasă a planetei Marte se datorează mineralelor bogate în fier. În mare parte
suprafaţa planetei este acoperită de un praf mai fin ca pudra de talc și de diferite roci. Potrivit
NASA, mineralele de fier oxidează, sau ruginesc, determinând ca solul să arate roșu.
Jupiter
Structură Internă
90% Hidrogen 10% Heliu

Oamenii de stiinta cred ca Jupiter are un

nucleu format din hidrogen metalic
acoperit de un strat de hidrogen
molecular, insa nimic concret nu s-a
descoperit pana in prezent; se estimeaza
ca temperatura nucleului este de
aproximativ 35.300 grade Kelvin
(~30.000 grade Celsius), de 7 ori mai
fierbinte decat suprafata Soarelui

*temp la suprafață -145 grade C

Straturi de nori
Vedere asupra polului sud al lui Jupiter

Vizualizare în culori îmbunătățite a furtunilor

din sudul lui Jupiter
Marea Pată Roșie

Un oval de 3 ori mai

mare decat Pamantul,
de-o lungime de aprox
40.000 km; aceasta este
o regiune în care
presiunea este foarte
mare, iar norii superiori
sunt mai inalti si mai reci
decat in zonele vecine
Orbită și Rotație
Jupiter este singura planetă pentru care centrul de
masă al sistemului planetă-Soare este deasupra
suprafeței Soarelui. Distanța medie dintre Jupiter și
Soare este de 778 milioane km (de aproximativ 5,2
ori distanța medie dintre Pământ și Soare) și
completează o orbită la fiecare 11,86 ani.

Înclinarea axială a lui Jupiter este relativ mică: doar

3,13°. În consecință, nu suferă modificări sezoniere
semnificative

Jupiter este planeta care se rotește cel mai rapid în

jurul propriei sale axe dintre toate planetele
Sistemului Solar - perioada sa de rotație este mai
mică de zece ore. Acest lucru creează o protuberență
ecuatorială care este ușor de observat de pe Pământ
chiar și de un telescop amator.
 Curiozități
Jupiter are propriul sau “sistem solar”, avand 67 de sateliti
cunoscuti, cei mai celebri fiind Europa, Io, Ganymede si
Calisto; cei patru sateliti au fost descoperiti de Galilei Galilei
in 1610, fiind denumiti sateliti Galileeni;

Europa este cel mai mic satelit galileean al lui Jupiter,

fiind putin mai mic decat Luna; suprafata Europei este
complet inghetata iar oamenii de stiinta cred ca sub
gheata se gaseste apa in stare lichida si chiar organisme
inghetate; o misiune viitoare va verifica aceste ipoteze
Io este considerat cel mai activ obiect din Sistemul Solar, din
punct de vedere geologic, avand peste 400 de vulcani activi;
este poreclita “planeta pizza” datorita coloritului; spre
deosebire de ceilalti sateliti care sunt formati din gheata, Io
este o piatra silicata in totalitate

Jupiter a fost vizitata pentru prima dată in 1973 de

catre sonda Pioneer 10 al celor de la NASA.
Următoarea misiune va fi: Jupiter Icy Moon Explorer
(JUICE) a Agenției Spațiale Europene care va fi lansată
în 2022