MEMORIA

Trei distinctii importante

• Etapa encodarii- cand informatia din mediu este
transpusa si stocata ca o entitate cu sens (INPUT)

• Etapa stocarii- cand informatiile stocate se

pastreaza in timp

• Etapa reactualizarii- se extrage din memorie

informatia codificata si stocata anterior
Encodare Stocare Reactualizare
 Memoriile senzoriale
7942
3869
5273
• deteriorare rapidă a imaginii vizuale stocate

• persistenţa reprezentării stimulului după încetarea acţiunii sale

asupra receptori

• automat şi preatenţional

• angajare mecanisme atenţionale, perceptive şi mnezice

• stimulii urmează a fi recunoscuţi şi interpretaţi ( “şirul de

litere ..este un cuvânt”, “melodia pe care o ascult ... menuet”)
Diferenţe MSD şi MLD
 Memoria de scurta durata (MSD)
• caracteristici:

– constienti de ea

– direct accesibila

– Se degradează si va fi uitata (<20 sec)

– Degradarea poate fi impiedicata prin repetitie

– Elaborare - transfer MSD in MLD

 Capacitatea MSD
• prezentarea succesivă serii de itemi (cifre,
imagini, litere), subiecţii să-şi reamintească în
ordine inversă (perf de reamintire medie 7
itemi)

• chunk - cea mai înaltă modalitate de organizare

a informaţiei de care dispune un subiect la un
moment dat
 Durata MSD

• rata uitării maximă în primele 6 secunde (peste

50% din materialul memorat), după 15 secunde
90%, apoi se aplatizează

• itemii reproduşi după acest interval, aparţin

MLD

• durata MSD 15-20 secunde

 Memoria de lucru (ML)
• partea activă şi flexibilă a memoriei de
lungă durată (inf pe care le activăm şi cu
care operăm, la un moment dat, pentru a
rezolva diferite sarcini mentale
Cine poate fi bunicul nepotului mamei surorii
fiului?
Cine poate fi fiul bunicului surorii copiilor
unchiului?

a. Nepotul meu
b. Tatăl meu
c. Eu
d. Unchiul meu
e. Nepoata mea
 Memoria de lucru (ML=MSD)
• Tipuri de encodare
– Encodare fonologica
• Cod vizual-imagine mentala (ex. Nr. de telefon)
• Experiment RLBKSJ vs TBCGVE
– Encodare vizuala
• Imaginea edietica
• Sisteme ale ML
– Buffering fonologic- inf ramane foarte
putin timp stocata in acustic
– Tabla vizuala spatiala- stocheaza pt scurt timp informatiile intr-un
cod vizual sau spatial (Baddeley, 1986).
• Stocarea- nr magic 7 itemi cu o eroare de +/- 2 (Miller, 1956).
– Experiment: Banda cu itemi (Rapiditate)
 ML
• Extinderea memoriei de scurta durata
– CHUNKING- Organizarea noilor materiale in unitati cu
sens de dimensiuni mai mari si stocarea lor in ML.
Cititi si memorati: AEMAGARDCSEBUITE !!!
– Capacitatea ML: 7 +/- 2 Chunk-uri.
– Pont: A invata informatia sub forma de chunk-uri!!!
• Uitarea- Pastrarea celor 7 itemi+ degradarea lor in
timp
– Trecerea timpului
– Cuvinte mai grele: Harpoane si tornada vs Popa si
Vas.
 Memoria de lunga durata (MLD)
• mentinem cunostiinte despre toate tipurile de informatii care ne
sunt in general accesibile.
• caracteristici:
– Inf intra prin intermediul diferitelor procese de elaborare
– nelimitata
– Recuperare- prin intermediul procesului de reactualizare
si reintrodusa in MSD, unde poate fi manipulata si
folosita pt a rezolva o sarcina curenta.
• Tipuri de situatie mnezica:
– Memoria explicita- o persoana isi aminteste constient
un eveniment ca avand loc intr-un anumit loc si moment.
– Memoria implicita- o persoana isi aminteste inconstient
informatii de diferite tipuri (ex. sa manance, sa arunce la
cos etc.)
Memoria de lucru (ML)
Organizarea materialului în unităţi
cu sens
• organizarea ierarhică – clasificarea pe bază de
concepte supra- şi subordonate relaţia parte /
întreg

• organizarea secvenţial-cronologică (cauză – efect)

„dacă....atunci”

• organizarea în funcţie de relevanţă / criteriu

• organizarea tranzacţională (prin intermediul unor

conective) cuvinte / expresii relaţionale
Implicaţii educaţionale ale ML în
învăţare
• capacitatea limitată a ML

• modul de organizare a conţinuturilor în ML

(organizare în structuri coerente stabile (hărţi
cognitive, scheme, diagrame, grafice etc.)

• durata menţinerii activate a cunoştinţelor

• diferenţe interindividuale ale capacităţii ML

 ML
• capacitate limitată
– expunere într-o lecţie volum prea mare de idei
insuficient org / rel, dificil de rel cu cunoştinţe -
depăşeşte resurse de procesare
– fraze prea lungi într-o expunere orală / încărcare
explicaţii cu prea multe detalii

• mod de org conţinuturi în ML - structuri

coerente stabile
– inf nerelaţionate între ele / cu inf. din MLD - rapid
uitate
 ML
• durata menţinerii activate a cunoştinţelor
– alocarea unui timp mai lung pt a opera cu inf. la niv. ML -
mai probabilă retenţia (procesare activă: problematizare,
argument, luare notiţe, aplic)

• organizarea flexibilă, centrată pe pb / principii

rezolutive

– strategii metacognitive, indicare de surse pt învăţarea unui

conţinut (notiţe, articole, site-uri, discuţii)

– ex. şi modalităţi de prezentare care să decentreze

reprezentarea elevului de pe un singur exemplu

– încurajare reflecţie continuă a elev asupra mod rezolvare a

sarcinii
 Memoria implicita
• Amnezia-pierderea partiala a memoriei
– Doua Tipuri:
• Amnezia anterograda- incapacitatea profunda de a-ti aminti
evenimentele de fiecare zi si deci de a obtine noi informatii declarative
– Ex: Pacienti care isi uita proprii doctori!
• Amnezia retrograda- incapacitatea de a-ti aminti evenimente care au
avut loc inainte de boala sau de producerea leziunii.
• Amorsajul- facilitarea prin expunderea anterioara la stimul.
• Amnezia infantila: Teoretic nimeni nu isi poate aminti evenimentele din primii
3-5 ani de viata, chiar daca acesta este momentul cand experienta este cea
mai bogata!
• Alte sisteme mnezice:
– Memoria explicita:
• Memoria episodica- memoria episoadelor personale
• Memoria semanitica- memoria datelor si adevarurilor generale
– Memoria implicita:
• Aptitudini
• Amorsaj
• Contitionare non-asociativa
 Memoria constructiva
• Amintirea unui eveniment poate fi diferită
realitatea obiectiva care a stat la baza ei,
atat in momentul in care se formeaza (prin
intermediul proceselor constructive), cat si
mai tarziu in timp (prin intermediul
memoriei reconstructive)

– Ex: domeniul judiciar

 Factori care influenţează
performanţele MSD
• poziţia în serie (stimulii de la începutul / sfârşitul
seriei sunt mai bine reactualizaţi)

• ritmul de prezentare a stimulilor (o prezentare mai

lentă asigură performanţe mnezice mai bune)

• gradul de familiaritate (itemii familiari sunt mai uşor

de reactualizat decât cei noi)

• nivelul de abstractizare (materialele concrete sunt

eficient reţinute comparativ cu cele abstracte)
 Aplicaţii educaţionale ale MLD
• organizarea prealabilă a informaţiilor - organizatori
prealabili (schiţe, diagrame, puncte cheie)

• efectuarea la anumite intervale de timp a unor

restructurări şi recalibrări

• dublarea prezentărilor verbale cu cele imagistice

• realizarea unor exerciţii de transfer

 Aplicaţii educaţionale ale MLD
• alocarea unei ponderi mai mari învăţării de cunoştinţe
condiţionale (întrebări la care urmează să răspundă
pe măsură ce citesc un text identificarea elementelor
esenţiale )

• încurajarea învăţării unor cunoştinţe procedurale „prin

a face” (scrisul, deprinderi de calcul, tehnoredactare,
orientare pe hartă)

• conceperea unor experienţe de învăţare memorabile

• exersarea automatizării
 Strategii generale pentru îmbunătăţirea
performanţelor mnezice
• organizarea studiului în sesiuni scurte şi apropiate în timp

• studierea consecutivă a două subiecte asemănătoare sau care

au multe elemente în comun poate crea interferenţă

• gruparea în secvenţe cu sens

• folosirea unor metode de fixare idei principale, schiţe

• repetarea material care trebuie reţinut după un interval mai

mare de timp

• spaţierea materialului
 1. Repetarea
• metodă superficială de învăţare (recitare, generare de
imagini, utilizare de mnemotehnici)

• utilizată pentru a selecta / coda informaţia într-o

manieră verbală

• pt sarcinile complexe: copierea materialului, luarea de

notiţe, sublinierea, marcarea textului

• se finalizează prin acumularea unor cunoştinţe inerte

(amorse de reactualizare)

• nu este activă şi flexibilă

 1.1. Mnemotehnicile
• Acronimele YARVIS

• Formarea de propoziţii

• Vizualizarea

• Itinerariul - asocierea inf care trebuie reţinută cu un

traseu familiar

• Camera romană – repere spaţiale cameră familiară

obiectele folosite pentru asociere sunt obiecte din
acea cameră
 2. Elaborarea
utilizarea cunoştinţelor anterioare pentru interpretarea şi
îmbogăţirea materialului ce trebuie învăţat, prin:

• segmentarea informaţiei complexe în părţi componente

• urmărirea selectivă a unor componente relevante

• identificarea unor cuvinte şi idei cheie

• deducţii logice

• consecinţe aplicative

• aplicarea celor învăţate în alt context decât cel al învăţării

 2. Elaborarea
• comparaţii între două sau m m posibilităţi de răspuns
apropiate

• sesizarea elementelor diferenţiatoare pentru a distinge

între diverse categorii

• realizarea unor categorizări acurate şi consistente

• identificarea structurii invariante a unui fenomen

• formularea unor concluzii / sinteze relevante.

 Procedee pentru a încuraja elevii
să prelucreze în adâncime inf

• analiza şi evaluarea validităţii procesului utilizat în formularea

unei ipoteze

• examinarea unui număr de ipoteze alternative, prin analiză

critică selectarea celei mai viabile opţiuni

• exemplificarea prin particularizare a unor teorii sau idei

• integrarea cunoştinţelor de la diverse obiecte de studiu

• adaptarea informaţiei pentru a putea face generalizări

 Sugestii adresate elevilor
• argumente logice / exp ale unor idei / teze, dovezi pt a susţine /
confirma validitatea unor asumpţii

• să coreleze inf din una mm surse

• să formeze rel între evenimente aparent izolate (aplicare

reguli / concepte învăţate anterior, restructurare rel pt a face
conexiuni noi)

• să realizeze comparaţii / analogii între conţinuturile învăţate,

consecinţe aplicative

• să caute consistenţa logică pentru a descoperi / rezolva o

contradicţie
 Sugestii adresate elevilor
• să identifice structura invariantă a unui fenomen

• să aplice cunoştinţelor învăţate în alte contexte decât

cele ale învăţării, să găsească utilitatea cunoştinţelor

• să sesizeze elementele diferenţiatoare relevante sau

anumite contraste pentru a distinge între diverse
categorii

• să identifice cauzalitatea, respectiv a situaţiilor care au

determinat un anumit eveniment sau o stare de lucruri

• să anticipeze şi să prezică consecinţele

 Întrebări care sporesc
adâncimea de procesare
• Care sunt cuvintele cheie ale paragraf / subcapitol / capitol?

• Care este ideea principală a .....?

• Care sunt punctele tari şi punctele slabe ale .....?

• În ce fel este relaţionat.... cu .... ?

• Cum afectează ....?

• Ce credeţi că produce ...?

• Ce s-ar întâmpla dacă un elev va utiliza ... ?