VARIANTĂ TEHNOLOGICĂ PENTRU INFIINŢAREA UNEI FERME DE

CAPRINE CU UN RULAJ ANUAL DE 200 CAPRE ADULTE

În stabilirea sistemelor tehnologice de exploatare se va ţine seama de

caracteristicile geografice ale zonelor de creştere, de cerinţele biologice ale
caprinelor, de forma de proprietate, etc. Acestea pot fi luate în considerare
separat, dar de regulă împreună, deoarece se condiţionează reciproc, iar
atunci când exprimarea lor este la nivel superior se crează condiţii favorabile
obţinerii unor producţii mari, cu grad ridicat de economicitate.
Modul şi nivelul de intrepătrundere a diferitelor elemente determină
caracterul exploatării, care în raport cu gradul de intesivizare poate fi
gospodăresc sau tradiţional, semiintensiv şi intensiv.
Soluţia aleasă în cadrul acestei variante se referă la aplicarea
tehnologiilor de tip intensiv. Acest sistem este aplicat cu precădere în zonele
cerealiere din ţara noastră şi îndeosebi în sectoarele în care sunt crescute
nuclee de elită. Aplicarea sistemului intensiv de exploatare se poate face în
stabulaţie permanentă sau prin întreţinerea efectivelor de capre, vara pe pajişti
naturale, cultivate sau ameliorate, iar iarna în stabulaţie.
 În funcţie de o serie de caracteristici ale zonei, sau de
condiţiile existente în cadrul fiecărei exploataţii, aplicarea
sistemului intensiv se poate realiza, în două variante de întreţiere:

- în stabulaţie permanentă la adăpost;

- în stabulaţie sezonieră cu întreţinere vara pe păşune şi la

adăpost iarna.
 Întreţinerea în stabulaţie permanentă pe toată durata anului
poate fi aplicată în mai multe variante tehnologice.
În raport cu tipul alimentaţiei variantele propuse sunt descrise mai jos.

Stabulaţie permanentă cu furajare pe baza amestecului unic,

reprezintă de fapt o prelungire a condiţiilor asigurate pe durata iernii şi în
sezonul cald. Şi în cadrul acestei variante tehnologice pot fi întâlnite, în
funcţie de condiţiile de întreţinere, două subvariante: întreţinere pe sol în
padoc sau în adăpost şi pe tronsoane cu pardoseala din grătare.
Stabulaţia permanentă cu hrănire bazată pe furajele verzi. Se poate aplica
pe toată perioada sezonului cald şi constă în administrarea masei verzi cosită şi pălită,
desfăşurându-se deci pe durata perioadei de vegetaţie a plantelor. Dintre avantajele pe
care le conferă aplicarea acestei variante enumerăm: asigură utilizarea integrală a
producţiei de masă verde, elimină consumul selectiv al plantelor; favorizează o
creştere a coeficientul de consumabilitate a plantelor; limitează infestaţiile parazitare.
Utilizarea acestei variante de întreţinere prezintă şi unele dezavantaje deoarece
induce o creştere a cheltuielilor cu furajarea şi unele reduceri ale consumului de
hrană, fiind astfel posibile aparţia unor efecte negative în exteriorizarea potenţialului
productiv.
Sistemul de intretinere semiintensiv şi intensiv

Sistemul este utilizat in fermele de cresterea caprelor pentru lapte;

Sistemul trebuie sa sigure in sala de muls 32 de posturi , deservite de doi mulgatori;

Furajarea este mecanizata prin folosirea unei remorci tehnologice;

Gunoiul este evacuat periodic;

Aleea de furajare are 2,3 - 3 m latime;

Usile sunt largi de 3-4 m;

Productia mare de lapte se obtine prin mecanizarea mulsului;

Tapi sunt sacrificati pentru productia de carne la 35-45 de zile;

Ferma va putea vinde reproducatori sau material seminal daca are material biologic
de valoare;

Ferma va fi dotata cu un laborator, cu aparatura necesara pentru colectarea spermei;

etc
 Dimensionarea exploataţiei.

Eficienţa exploataţiilor care aplică tehnologii intensive este dependentă

de numărul capre.

Toate studiile efectuate în acest sens confirmă faptul că rentabilitatea are

cote mai mari atunci când efectivul este situat între 300 şi 2000.

Desigur se pot înfiinţa şi ferme de maxim 200 de capete, dar profitul va

fi semnificativ mai mic.
 Hrănirea caprelor se bazează pe administrarea de amestec
unic de furaje (AUF), care se poate realiza din semifân sau
semisiloz, granule de concentrate realizate din cereale
măcinate. Se administrază la discreţie sub formă de amestecuri
unice constituite şi din alte sortimente de furaje.
Ideal ar fi ca acest amestec să se realizeze în consens cu
valoarea productivă a caprinelor şi orientativ să includă 50 - 55
% fibroase (1/3 grosiere şi 2/3 fânuri din diferite sortimente)
30 - 35 % suculente şi aproximativ 10 - 20 % furaje
concentrate.
Toate aceste nutreţuri sunt tocate şi apoi amestecate,
realizându-se astfel, atât o îmbunătăţire a însuşirilor gustative
cât şi o mărire a digestibilităţii raţiei.
De asemenea, furajarea cu amestec unic reduce
considerabil pierderile de furaje, sporeşte consumabilitatea
fibroaselor şi elimină posibilitatea consumului selectiv.
 Sursa de apă este esenţială în creşterea animalelor pentru lapte. Se
va baza pe surse salubre, iar la nivelul boxelor va fi distribuită prin adăpători
cu nivel constant.
Procedând în acest fel evităm risipa şi scurgerea apei în pardoseala
adăposturilor. De asemenea, aceste adăpători menţin şi parametrii de calitate
specifici apei.

Adăpostirea caprelor. Are o influenţă deosebită întrucât în

consens cu modul de asigurare a condiţiilor de microclimat depinde
exteriorizarea productivă. Adăpostirea se referă la lucrări de amenajare a
spaţiilor de cazare a caprelor mame în perioada de stabulaţie.
Amenajarea spaţiilor de adăpostire se efectuează prin
compartimentarea spaţiului pentru caprele gestante, boxele pentru
caprele la fătare şi boxele comune pentru capre cu iezi.
În amenajarea interioară a adăposturilor se va avea în
vedere respectarea tuturor condiţiilor, a spaţiilor şi cerinţelor astfel
încât fluxul tehnologic productiv să se desfăşoare normal.
 Elementele dimensionabile pentru adăposturile de caprine:
• suprafaţa: 1,5-2,0 mp/cap capre adulte; 1,4-1,5 mp/cap
tineret; 2,3-2,5 mp/cap capre cu iezi; 0,4 mp/cap iezi; 4-5 mp/cap
la ţapi;
• front de furajare: 40-45 cm/cap capre adulte; 30-40 cm/cap
tineret; 40-45cm/cap capre cu iezi; 20 cm/cap iezi; 50 cm/cap ţapi.

Suprafaţa necesară construcţiei unei ferme de 300 de capre

este de cca 2500 mp, iar normele europene impun amplasarea
acesteia la cel puţin 500 m de localitate, cu posibilitatea racordării
la reţeaua de curent electric şi la reţeaua de apă.
 Amenajări interioare ale adăpostului şi construcţii anexe

• Întreţinerea caprelor se va desfăşura în boxe comune cu o

capacitate de 15 – 20 cap/pe boxa. În fiecare boxă sau compartiment
de creştere se introduc capre cu particularităţi morfologice şi
productive aproximativ similare.

Procedând în acest fel se crează condiţii mai bune de observaţie,

supraveghere şi monitorizare a caprelor şi se poate interveni la nivel
oportun ori de câte ori situaţia o impune. Pardoseala saivanului se va
pavaza cu cărămidă, iar o parte va rămâne cu pământ bătut pentru a
permite odihna ongloanelor.
 În dimensionarea adăpostului se va ţine cont şi de asigurarea volumului
de aer din interior (cca 3 m3 pentru fiecare femelă) şi de posibilitatea de
primenire a aerului (prin ventilaţie să nu se producă o creştere a vitezei
curenţilor de aer la limite care să creeze disconfor). Parametrii de
microclimat vor fi controlaţi automat şi se asigură prin ventilatoare
amplasate în coşurile de ventilaţie dispuse în tavan.

În apropierea spaţiilor de cazare a caprelor se va realiza şi o anexa

constructivă în care se va depozita (1mp/cap) şi pregăti furajele, va echipată
cu utilajele şi instalaţiile aferente (moară, tocătoare, etc.).

Administratrea furajelor se va realiza cu remorca tehnologică care va

intra pe o alee de furajare dispusă în partea centrală a saivanului.
De aceea în dimensionarea uşilor de acces în adăpost se va ţine cont şi
de gabaritul acestor remorci.
 Din punct de vedere funcţional ferma de 300 caprine efectiv total va fi
compusă din:
- zonă de producţie - S = 432,18 mp;
- padoc – S= 454.50 mp ;
- lăptărie – S = 16 mp;
- cameră de frig- S = 16 mp;
- miniabator – S = 16 mp;
- pielărie – S = 12 mp;
- vestiare – S= 12 mp;
- serviciu administrativ – S = 32 mp;
- punct de efectuare a tratamentelor – S = 16 mp,
- locuinţe îngrijitori– S = 50 mp;
- filtru sanitar – S = 20 mp;
- parcare – S = 72 mp;
- parc furajer – S = 144.20 mp;
- cameră de întreţinere şi reparat utilaje – S = 50 mp;
- alimentare cu energie electrică – S = 9 mp;
- baie pentru dezinfecţia caprinelor – S = 18 mp;
- platforma de dejecţii – S = 45 mp.
 Pentru a evita risipa furajelor fibroase şi suculente,
adăposturile, padocurile şi ocoalele trebuie să fie dotate cu
iesle de tip grătar. Este necesar ca numărul lor să fie variabil,
pentru a asigura fiecărui animal un front de furajare
corespunzător.

În unele ferme de tip gospodăresc, care aplică tehnologii

intensive şi semiintensive, se pot folosi alimentatoare
semiautomate formate dintr-un buncăr cu secţiune
trapezoidală, care este alimentat periodic cu furaj.

Buncărul are la bază pe una sau pe ambele laturi jgheaburi

care asigură distribuirea furajului spre animal. Aceste tipuri de
alimentatoare pot fi utilizate şi în îngrăşătorii.
 Volumul de aer necesar : capre cu iezi şi ţapi- 3-5m3/cap ; tineret
caprin cca 1-2m3/cap ;

Coeficient de luminozitate : iluminare naturală- 1/20 (raportul între

suprafaţa ferestrelor şi suprafaţa pardoselii) ; iluminare artificială-
1,2W/m2.

Viteza curenţilor de aer la nivelul animalelor : maxim 0.3 m/s ;optimă-

0.1-0.3 m/s ;

Umiditatea relativă : minimă 60% ; maximă 75% ;

Temperatura interioară :
- compartiment pentru fătări : min.80C; max.170C; optimă-10-
150C;
- compartiment pentru tineret : min.70C ; max.170C; optimă-8-120C;
 Factorii nocivi admişi în compoziţia aerului în adăpost :

-gaze nocive: bioxid de carbon-max .3% ; amoniac-max.0.026%

;hidrogen sulfurat-max 0.01%;

- pulberi sedimentate sub 30g/m2/30 zile;

- microorganisme. sub 250000/m3.

Creşterea peste limitele admise ale acestor factori nocivi au

influenţe negative asupra stării de sănătate şi implicit asupra producţiilor
şi pot fi menţinuţi în limitele admise prin asigurarea
 Elemente constructive ale adăpostului. Adăpostul
va avea formă dreptunghiulară cu dimensiunile 34,30x
12,60 m, regim de înălţime parter, înălţimea peretelui
2,50m şi înălţimea la coamă 4,20m.

Fundaţia va fi continuă şi din beton armat, având

talpa situată la o adâncime de 80 cm (sau alte valori în
funcţie de recomandarea studiului geo);
- la suprafaţă fundaţia se va ridica la o înălţime de 20
cm pentru a apăra pereţii exteriori împotriva infiltrării apei
în sol, a apei interioare şi a lichidelor ce se formează în
adăpost.
 Pardoseala - întrucât prin pardoseală se pierde circa 15% din
căldura din adăpost, aceasta se va ridica cu cel puţin 25 cm
deasupra solului şi trebuie să fie izolată cu materiale
corespunzătoare.

Izolarea se execută eliminându-se mai întâi stratul vegetal

după care se nivelează şi se tasează terenul peste care se
aşează în straturi subţiri de circa 5 cm materiale izolante (balast,
pietriş, nisip), după care se acoperă cu paie, care se
împrospătează periodic ca aşternutul să fie în permanenţă uscat,
cald, elastic şi nealunecos.
Structura de rezistenţă se va realiza din zidărie
portantă din BCA şi stâlpişori din beton armat aşezati la
distanţa de 5 m- închiderea perimetrală, iar la interior vor fi
utilizaţi popi din lemn cu diametrul de 15 cm aşezaţi tot la 5
m distanţă. Suprafaţa pereţilor se va nivela prin tencuire cu
mortar de var, peste care se va aplica un finisaj.
 Acoperişul va avea următoarele părţi componente:
şarpantă din lemn, folie anticondens, termoizolaţie şi
învelitoare din plăci ondulate de tip azbociment.
Streaşina va fi prevăzută cu jgheaburi şi burlane de
scurgere.

Ventilarea încăperii, precum şi iluminatul natural se vor

realiza prin intermediul ferestrelor aplicate pe cele două laturi
lungi ale adăpostului. Înălţimea de la pardoseală la marginea
inferioară a ferestrelor este de 1.30 m. Uşile vor fi suficient
de înalte şi largi pentru a permite aprovizionarea cu furaje,
evacuarea gunoiului şi accesul animalelor în padoc. Golurile
pentru ferestre şi uşi prevăzute în pereţii de închidere vor fi
mărginite la partea superioară cu buiandrugi din beton.
 În adăpost sistemul de întreţinere al caprinelor este liber, spaţiul total se
poate compartimenta în scopul încadrării animalelor pe loturi; delimetarea
între compartimente realizându-se cu ajutorul panourilor confecţionate din
rame metalice şi plasă de sârmă sau a plaselor din lemn.

Adăpostul va avea capacitatea totală de 300 de capete şi va fi

compartimentat astfel:
- compartimente pentru caprele adulte- 300 mp;
- compartiment pentru tineretul caprin- 54mp;
- maternitate cu boxe pentru capre gestante, boxe pentru fătare de1.5mp;
-boxe pentru ieduţi de 1mp;
- boxe pentru ţapii de reproducţie, fiecare de 2 mp pe cap.
 Furajarea caprinelor se poate face manual sau mecanic,
folosindu-se jgheaburi de hrănire confecţionate din lemn. Furajare
se realizează în funcţie de direcţia de exploatare, de vârsta
caprinelor, de perioada de stabulaţie sau de păşunat şi de starea
fiziologică a animalelor. Raţiile furajere se alcătuiesc astfel încât să
asigure necesarul de substanţă uscată, unităţile nutritive, proteina
digestibilă şi se compun în general din furajere fibroase, grosiere,
suculente şiconcentrate.
Adăparea se face mecanic, cu jgheaburi metalice prevăzute cu
robinete de la conducta de apă potabilă. Pentru consumul zilnic de
apă sunt necesare următoarele cantităţi: ţapi de reproducţie- 6 litri,
caprele mame- 5 litri, tineret prăsilă- 4 litri şi pentru iezi 0.5 litri.
 Mulsul caprelor se va realiza în spaţii separate, plasate pe unul din
capetele adăpostului, dotare cu echipamente de muls mecanic. În vederea
asigurării unui flux optim se va corobora numărul posturilor cu efectivul din
interiorul unei boxe de creştere.
De asemenea, se va avea în vedere ca întreg efectivul de capre să fie muls
în maxim 2 ore, iar o capră să nu fie reţinută mai mult de 3 minute pe
platforma de muls.

În cazul mulsului mecanic principiul de funcţionare este prin producerea

de vacuum iar cu ajutorul pulsatoarelor, seasigură în spaţiul dintre ciorap şi
paharul de muls o variaţie ciclică a vacuumului care asigură recoltarea în jeturi
a laptelui, cu pauze între jeturi, ceea cecorespunde specificului fiziologic de
cedare a laptelui (la ovine şi caprine).

Laptele, astfel muls, este transportat prin conducte din plastic în grupul
tampon pentru colectare, instalaţiile fiind prevăzute cu sistem propriu de
spălare şi dezinfectare.
 Comparând cele două sisteme de mulgere - manuală şi mecanică, se
constată că la mulgerea manuală contaminarea laptelui cu agenţi patogeni este
multiplă, provenind de la învelişul pilos, piele, din aer, din apă, de la mâinile
mulgătorului, de la echipament, din furaje, din ustensilele de muls, în timp ce la
mulgerea mecanică, contaminarea este blocată de influenţele exterioare.

Amenajare sală de muls cu ieşire frontală

Amenajare sală de muls cu ieşire laterală
Amenajare sală de muls tip “tunel”cu ieşire ( frontală / laterală)
 FLUXUL TEHNOLOGIC
Perfecţionarea tehnologiilor de creştere şi
exploatare a caprinelor are drept scop sporirea
producţiilor de lapte şi carne pentru creşterea
eficienţei exploataţiilor şi urmărindu-se, totodată,
obţinerea unor produse ecologice.
Fluxul tehnologic pe categorii de vârstă şi stare
fiziologică a caprinelor se referă la operaţiunile
care se desfăşoară pe parcursul unui an
calendaristic şi diferă în raport cu sistemul aplicat
în întreţinerea animalelor, de evoluţia factorilor
climatici.
 Ţapii de reproducţie se întreţin în boxe individuale sau într-
un compartiment aflat la un capăt al adăpostului, dar bine izolaţi de
restul efectivului de capre. Întreţinerea şi îngrijirea ţapilor de
reproducţie trebuie dirijată de aşa manieră încât aceştia să fie
menţinuţi tot timpul anului într-o condiţie bună de reproducţie.

Adăposturile trebuie prevăzute cu padocuri unde ţapii să aibă acces,

să poată efectua mişcarea necesară păstrării condiţiei de reproducţie,
existând şi posibilitatea hrănirii acestora în padoc, asigurându-se şi
un spaţiu util de cazare de 2m2 /cap, iar în padoc de 3.5-4.5 m2/cap.

Vara se recomandă scoaterea ţapilor la păşune, câteva ore pe

zi, având grijă ca aceştia să nu se bată între ei.
 Ţapii de reproducţie pe parcursul unui an calendaristic sunt întreţinuţi
diferenţiat în trei perioade distincte:
- pregătirea pentru montă, durează 3-4 săptămâni şi debutează înaintea
sezonului de reproducţie şi începe cu teste sanitare veterinare pentru
depistarea cazurilor de boli infecţioase; în acesată perioadă se organizează
hrănirea stimulativă cu furaje proteice, şroturi, ovăz şi morcovi, se
întocmeşte planul de potrivire a perechilor;
- perioada de montă- încărcătura maximă pe ţapul pepinier este de 30-
40 capre, în cazul efectuării montei naturale şi de 150-200 capre atunci când
se efectuează însămânţarea naturală; atât ţapii pepinieri cât şi cei încercători
se folosesc prin rotaţie, asigurându-se după 4 zile de activitate 2-3 zile de
repaus;
- perioada de repaus- reprezintă perioada cea mai mare din cursul
anului (cca 270-280 zile), urmărindu-se întreţinerea ţapilor în condiţii de
reproducţie pe tot parcusul anului (astfel pot fi folosiţi şi în cazul organizării
montei în extrasezon).

Alimentaţia ţapilor constituie factorul hotărâtor pentru menţinerea

masculilor în condiţie bună de reproducţie. În perioada de pregătire pentru
montă şi de montă ţapii se pot întreţine pe păşune, primind şi un supliment
de concentrate de 0.7-0.8 kg (orz, ovăz, şrot de floarea soarelui sau de soia),
morcovi, 1-2 ouă.
 Capre adulte. Acestea sunt întreţinute în totă perioada în stabulaţie în
adăposturi prevăzute cu padocuri de mişcare, pentru zilele cu vreme favorabilă.
Vara pot primi hrana şi în aceste spaţii.
Pe timpul unui an calendaristic, caprele sunt întreţinute diferenţiat
pe mai multe perioade distincte:
• pregătirea pentru montă- obiectivul principal al acestei perioade
este de aduce caprele în stare bună de întreţinere, apte pentru
reproducţie; tot acum se efectuează clasarea şi reformarea caprelor;
perioada de pregătire pentru montă începe cu 3-4 săptămâni înainte de
data forfetară a sezonul de montă şi se realizează prin întreruperea
mulsului caprelor, sau poate să se continue mulsul şi în timpul montei
precum şi primele două luni de gestaţie, în condiţiile unei alimentaţii
corespunzătoare;
- perioada de montă- se plasează în lunile octombrie-noiembrie,
pentru obţinerea de fătări în lunile martie-aprilie; monta caprelor şi
ieduţelor se face pe durata a două cicluri de călduri (35-42 zile), urmată
de monta de completare la un ciclu de călduri (17-21 zile), astfel încât
durata totală acampaniei de montă să fie de maxim 52-65 zile;
 - perioada de gestaţie durează 5 luni, constă în acordarea de
îngrijire deosebită şi se asigură supravegherea permanentă a caprelor;
în luna a patra şi a cincea de gestaţie, datorită creşterii intense a fătului,
nivelul de furajare va fi mai mare cu 10-15% faţă de perioada de montă,
se va mări spaţiul util de cazare şi frontul de furajare, evitându-se pe cât
posibil înghesuirea caprelor în adăposturi sau padocuri; pentru hrănirea
corespunzătoare a caprelor gestante raţiile zilnice trebuie să fie
stimulative; asigurarea tuturor coniţiilor în această fază condiţionează
sporirea producţiei de lapte cu 20-25 litri în prima lună de lactaţie,
influenţând favorabil dezvoltarea iedului sugar;

- pregătirea pentru fătare- debutează cu 2-3 săptămâni înainte de

fătare, în adăposturi se va pregăti locul de fătare sau maternitatea care
se vor compune din compartimente pentru capre în stare de gestaţie
avansată, boxe individuale de fătare şi compartimente pentru caprele cu
iezi, unde se asigură 1.5 m2 spaţiu util de cazare,0.3 m front de furajare
pentru caprele mame şi un refugiu prevăzut cu hrănitori speciale pentru
iezi;
 - perioada de fătare- în această perioadă se organizează supravegherea zi şi
noapte a caprelor aflate în gestaţie avansată, cu toate că în general parturiţia decurge
normal;
- perioada de alăptare şi de muls- în perioada de alăptare iezii stau în permanenţă
cu mamele lor în compartimentele maternităţii, având posibilitatea să sugă la discreţie.

După vârsta de 20 zile iezii sunt stimulaţi să consume furaje fibroase şi

concentrate.

Înţărcarea iezilor se face la vârsta de 60-80 zile în serii, în funcţie de dezvoltarea

corporală. Principala activitate în această perioadă este asigurarea unei hrăniri
corespunzătoare pentru creşterea şi dezvoltarea tineretului caprin.

Principalii indici de reproducţie înregistraţi la caprele de rasă Carpatină sunt:

fecunditatea 98-100% şi prolificitatea de 130-160%.
 Nivelul producţiilor de lapte şi carne

Producţia de lapte (capre adulte)- se determină având în vedere faptul că de la

caprele autohtone se obţine o cantitate de aproximativ 250-300 litri/capră într-o
lactaţie normală de 6-7 luni;

Producţia de carne la caprine rezultă în mod deosebit de la iezi, iar după

categoria valorificată carcaseloe pot fi; carcase de ied crud de 10-11 kg şi carcase de
ied îngrăşat de 32-33 kg şi carcase de caprine adulte reformate şi recondiţionate.
Îngrăşarea tineretului caprin se efectuează în sistem intensiv (100 zile) şi
semiintensiv (150 zile); sporul mediu zilnic la iezi: peste 150g/cap/zi, randament de
sacrificare 50%.

Achiziţionarea caprelor
Cumpararea caprelor se face dupa o studiere atentă a acestora impreuna cu
certificatul de sanatate pentru fiecare animal in parte.
Orientativ pe piaţă o capra din rasa SAANEN costa aproximativ 200€ = 840
RON, iar un ţap costa cca 300€
 Necesar zilnic de furaje
Pentru un randament de 6 l lapte/cap/zi sunt
necesare:
- lucerna verde 5kg/cap/zi
- tarate 2,0kg/cap/zi
- orz 2kg/cap/zi
- sare 18g/cap/zi
- calciu 23g/cap/zi
-fosfor 17,5g/cap/zi
-Cantitateate totala de furaje rezulta din
inmultirea necesarului zilnic pe fiecare capra cu
efectivul mediu si cu totalul zilelor furajate.
 VENITURI – FERMA CAPRE-
 
Din producţia de lapte: o capra poate da în cazul în care
este hranită bine pana la 6l/lapte/zi, deci, in 270 de zile
productia pe cap este de 1620 l/lapte. Total 1620 x 200 =
324000 l.
In prezent comerciantii preiau pentru industrialzare cu 2,5
lei /l lapte: 324000x2,5 = 810.000 lei
Din productia de iezi. Daca tinem cont de procentul de
fecunditate si de cel de natalitate de la 200 capre Sannen se
obtin minim 450 iezi.
Din totalul acestora cca 50% sunt femele si diferenta
masculi. Pe piata un tineret de capra Saanen se vinde cu 150 lei
ieduta si cu 300 lei masculul. In aceste conditii, prin
valorificarea iezilor ca material genetiv, suma totala rezultata
este de cca 100 mii lei pe an.
NECESARUL DE ECHIPAMENTE PENTRU FERMA DE CAPRE -2013

ADAPOST CAPRE
Cornadine cu hranitori si sistem de blocare ( Oferte de la Infocenter si
Alliance pastoral)
39,28m x4= 157,12m
Gard cu 1 poarta
3,11 x 8 = 24,88 m
Gard lateral cu 1 poarta
5,06 x 4 = 20,24 m
5,35 x 4 = 21,40 m
Gard simplu cu 2 porti la capete
39,28m x 4 157,12
Gard simplu despartitor
3.11 x 4 = 12.44 m
5,06 x 2 =10,12 m
5,35 x 2 = 10,70m
Adapatori ( sunt oferate de Infocenter)
32 buc x 2 m lungime
Boxe fatare
32 bucati in baterii de cate 4 boxe( dimensiune 1,25 x 1,25 m)
Ventilatoare
4 buc
ADAPOST TAPI

Boxe individuale 56 buc 1,5 x 1,5 m cu porti, conform desenului din schita)
Boxe in pachet de 2 - 2 buc
Boxe in pachete de 4 - 6 buc
Garduri simple cu o poarta
7,61 x 16 = 123,36m
Gard simplu fara poarta
3,04 x 4 = 12,18 m
Gard simplu cu o poarta
10,30 m x 2 = 20,60 m
Adapatori in 4 boxe comune
10 buc x 2m lungime
Hranitori suspendate individuale pentru boxe tapi - 56 buc
Adapatori - 14 buc (cate 1 / 4 tapi
Adapatori comune 6 buc. x 2 m lungine

Mentiuni:
- Inaltimea gardurilor este de 1,20 m,
- barele vertical sunt la o distant de 10 cm .
- portile au o latime de 1m si si sunt prevazute cu sisteme de inchidere

Numar de adaposturi :
Adapos tapi 3 buc
Cresa iezi : 2 buc
Adapost capre 2 buc. + bloc de muls
Sunt urgent dotarile de la cate 1 ad. tapi, 1 adapst capre, 1 cresa.
Restul de adaposturi trebuie terminate si echipate dupa luna iunie 2013
Adapatorile si hranitorile sunt déjà ofertate de Infocenter,