caramida

poroasa
Cărămidă poroasă (poroasă) este un bloc ceramic
gol, utilizat în special în construcții private și
comerciale. Acest material se face folosind o
metodă termică.

Ele sunt folosite în construcții:

*clădiri rezidențiale;
*clădiri publice, a căror înălțime nu depășește 24 de
metri.
Caramizile poroase pot rezista la o sarcină de putere
de cel puțin 150 kg / centimetru pătrat. Datorită
acestei caracteristici, materialul este utilizat în
construcția pereților despărțitori interiori și a
structurilor de susținere.
Caramida poroasă are parametri tehnici și
performanțe bune.
beton
spongios
Beton usor, cu goluri in masa lui.
Betoanele spongioase sunt betoanele inspumate si gaz
betoanele.
Betonul spongios este folosit la constructia cladirilor.
In betonul spumos, porii se formează datorită
introducerii agenților de suflare și a betonului gazos,
datorită substanțelor care produc gaz în timpul
reacțiilor chimice. Aluminiul pulverizat este de obicei
utilizat în acest scop. În timpul trecerii reacției dintre
aluminiu metalic și hidrogenul alcalin se eliberează,
ceea ce va face ca porțiunea să fie poroasă.

Aerul din beton a devenit unul dintre liderii printre

materialele de construcții grație aerului pe care îl
conține. Pereții construiți din gazoblokov - o barieră
eficientă nu numai pentru frig, ci și pentru căldură, și
acesta este un avantaj important al materialului de
construcție.
Ipsos armat
Ipsosul armat se compune din ipsos, armatura (fibra de sticla, carton), apa si diversi
aditivi.
Proprietatile mecanice ale ipso­sului armat sunt influentate de den­sitate, care, la
randul ei, depinde in mod direct de raportul apa – ipsos. Higroscopicitatea
ipsosului se mani­festa proportional cu cresterea umi­ditatii relative a aerului, con­
ducand la micsorarea rezistentelor mecanice.
Pentru stabilirea exacta a tipului de priza a ipsosului se utilizeaza procedee care
imbina actiunea mecanica asupra pastei proaspete cu indicarea optica a
consistentei caracteristice fiecarui moment al evolutiei fenomenului de priza.
Sistemele cu frecventa mare de utilizare sunt: placari uscate cu/fara termoizolatie,
pereti de comparti­men­tare din schelet si placi, tavane functionale suspendate si
pardoseli prefabricate.
Placarile uscate, cu sau fara ter­moizolatie suplimentara, au avanta­jul unui timp
redus de montaj si a unui surplus de izolare termica a anvelopei, ceea ce conduce
la o economie de combustibil in ex­ploatare.
Peretii interiori de comparti­men­tare cu schelet, izolatie si placi din ipsos armat,
conceputi in diverse variante, satisfac, in conditii optime, exigentele de rezistenta,
si­guranta la foc si acustice.
Tavanele suspendate din schelet si placi din ipsos armat satisfac ce­rintele acustice,
de siguranta la foc, termoizolatoare si estetice, reali­zandu-se cu o tehnologie
simpla de montaj.
Pardoselile uscate prefabricate poseda avantajul unei greutati reduse, executii
rapide si confort in exploatare.
Elementele interioare din sis­teme cu placi din ipsos armat (placari, pereti de
compartimentare, tavane suspendate, pardoseli) se realizea­za cu productivitate
ridicata si o satis­fa­cere maxima a exi­gentelor specifice. 
Caramida
Cărămida este un material de construcție artificial, de formă prismatică, obținut dintr-un amestec de argilă, nisip
 și apă sau din alte materiale (beton, zgură de furnal etc.), uscat la soare sau ars în cuptor.
Proprietăți[modificare | modificare sursă]
Presiune, umiditate. Cărămida este utilizată în domeniul construcțiilor deoarece acest material este rezistent la
presiune și umiditate.
Temperatură. În cazul termoblocurilor (cărămida mai eficientă), se folosesc proprietățile termoizolante ale
aerului. Astfel, o cărămidă performantă asigură termoizolație. De exemplu, cărămida care posedă un volum mare
de goluri verticale are un grad mai înalt de izolație termică.
Izolație fonică. În funcție de tipul construcției, se folosește o cărămidă de o anumită grosime. Unul dintre
avantaje constă în faptul că acest material, la grosimea corectă, oferă izolație fonică.
Rezistență generală. Prin folosirea cărămidei, se întărește structura de rezistență a clădirii. Pentru o casă
realizată din cărămidă, se poate face mai ușor o asigurare, deoarece este considerată mai puțin supusă riscurilor
decât o casă făcută din alte materiale. Această rezistență a cărămidei o face să nu se schimbe în timp, păstrându-
și structura compactă și stabilitatea. Materialul nu îmbătrânește și nu se degradează ușor.
Rezistență seismică. Conform cerințelor legale, un bloc ceramic trebuie să se supună unor coduri de proiectare,
pentru a oferi rezistență în caz de cutremur. În legislația românească codul de proiectare seismică este P100-
2006.
Rezistență la foc. Cărămizile moderne sunt ignifuge, împiedicând răspândirea flăcărilor și rezistând la
temperaturi mari. În mod normal, cărămida ar trebui să reziste la temperaturi de aproximativ 1000 grade Celsius.
Rezistență la compresiune. O cărămidă bună trebuie să aibă o mare rezistență la compresiune. Prevederile de
proiectare seismică românești cer ca rezistența la compresiune a elementelor pentru zidărie structurală să fie cel
puțin egală cu 7,5 N/mm2. De exemplu, rezultatele testelor de laborator pe blocurile ceramice cu goluri verticale 
Brikston se situează la o medie de 20 N/mm2, ajungând în multe cazuri să depășească valoarea de 35 N/mm2.
Caracter ecologic. Cărămida realizată numai din argilă și nisipuri argiloase este un produs natural, ecologic 100%.
Culoare Culoarea bucății de cărămidă este influențată de conținutul chimic de minerale al materiei prime, de
temperatura de ardere și de atmosfera din cuptor. De exemplu, cărămida de culoare roz are un conținut mai
ridicat de fier, cărămida albă sau galbenă are un conținut mai mare de var. Pe măsură ce temperatura crește, cele
mai multe cărămizi ard în nuanțe de roșu deschis până la rosu închis, violet și chiar la maro. 
Domeniul de utilizare
Construirea peretilor
Construirea cosurilor de fum