HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ

Asist. Univ. Dr. Carmen Elena Pleşoianu

11.11.2016
 AGENDA

I. DATE GENERALE

II. FIZIOPATOLOGIE

III. DIAGNOSTIC

IV. MANAGEMENT
 AGENDA

I. DATE GENERALE

II. FIZIOPATOLOGIE

III. DIAGNOSTIC

IV. MANAGEMENT
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ: PREVALENȚĂ

26% DIN POPULAȚIA ADULTĂ A GLOBULUI

VÂRSTĂ BĂRBAȚI FEMEI

Kearney P et al. Lancet 2005: 365:217-223

 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
- REGULA JUMĂTĂȚILOR -

● 1/2 sunt diagnosticați

● 1/2 din cei diagnosticați sunt tratați
● 1/2 din cei tratați au un control adecvat

control adecvat - 12.5%

 DEFINIȚIE

Categorie Sistolică Diastolică

Optimă <120 și <80
Normală 120-129 și/sau 80-84
Normal înaltă 130-139 și/sau 85-89
HTA grad 1 140-159 și/sau 90-99
HTA grad 2 160-179 și/sau 100-109
HTA grad 3 ≥180 și/sau ≥110
HTA sistolică izolată ≥140 și/sau <90

HTA= TAS≥ 140 mmHg și/sau TAD≥90 mmHg

 DEFINIȚIE

● "HTA de halat alb“ – TA crescută în

cabinet și normală în afara cabinetului

● "HTA mascată" - TA normală la

măsurarea în cabinet și crescută în
afara cabinetului
 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
ETIOLOGIE

90% - HTA esențială – nu se poate identifica o cauză corectabilă

- este favorizată de factori genetici și de mediu

(obezitate, alcool, etc)
10% - HTA secundară
 HTA SECUNDARĂ – CAUZE

Cauze de HTA secundară:

- Nefropatii parenchimatoase
- HTA renovasculară
- Hiperaldosteronismul primar
- Feocromocitomul
- Sdr Cushing
 HTA SECUNDARĂ – CAUZE RENALE

● boală renală parenchimatoasă

● glomerulonefrită acută/cronică Displazia fibromusculară
● pielonefrită acută / cronică
● anomalii congenitale (rinichi polichistic/displazic)
● uropatii obstructive (hidronefroză)
Stenoza aterosclerotică
● boli de colagen (periarterită, lupus)
● afectare renală ← medicație nefrotoxică/traumă/radiații
● afectarea arterelor renale (stenoze, tromboze)

Rinichi polichistic
 HTA SECUNDARĂ
SINDROMUL DE APNEE ÎN SOMN
HTA SECUNDARĂ – CAUZE CARDIOVASCULARE

● coarctație de aortă

● patologii în care volumul bătaie este crescut (HTA sistolică):

- duct arterial patent
- insuficiență aortică
- fistule sistemice arterio-venoase
- bloc atrioventricular total
HTA SECUNDARĂ – CAUZE ENDOCRINOLOGICE

● hipertiroidism (HTA sistolică)

● nivele crescute de catecolamine
- feocromocitom
- neuroblastom
Sindrom Cushing
● disfuncție a glandei suprarenale
- hiperplazia suprarenaliană congenitală
- deficit de 11-β-hidroxilază/17-hidroxilază
● sindrom Cushing
● hiperaldosteronism
- primar - sindrom Conn
- hiperplazie nodulară idiopatică hiperaldosteronism
- hiperaldosteronism dexametazon – supresibil
- secundar - HTA renovasculară
- tumori secretante de renină (de celule juxtaglomerulare)
● hiperparatiroidism (și hipercalcemie)
 HTA SECUNDARĂ – CAUZE NEUROLOGICE

● presiune intracraniană crescută

- tumori
- infecție
- traumă

● poliomelită

● sindrom Guillain-Barré
 HTA SECUNDARĂ – DROGURI

● simpatomimetice
- picături nazale
- medicamente antitusive
- preparate antirăceală
- teofilina
● amfetamine
● steroizi
● antiinflamatoare non steroidiene
● anticoncepționale orale
● metale grele (mercur)
● uz cronic/acut de cocaină
● ciclosporină
 AGENDA

I. DATE GENERALE

II. FIZIOPATOLOGIE

III. DIAGNOSTIC

IV. MANAGEMENT
 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
-FIZIOPATOLOGIE-

Presiunea arterială este presiunea exercitată asupra pereților arterelor

HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
-FIZIOPATOLOGIE-

SISTOLĂ DIASTOLĂ
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ ȘI
ATEROSCLEROZA
FIZIOPATOLOGIE
FIZIOPATOLOGIE
 FIZIOPATOLOGIE

VS normal → remodelare concentrică → hipertrofie concentrică → dilatare de

VS cu decompensare
 AGENDA

I. DATE GENERALE

II. FIZIOPATOLOGIE

III. DIAGNOSTIC

IV. MANAGEMENT
MĂSURAREA TA
MĂSURAREA TA
MĂSURAREA TA
MĂSURAREA TA
 DIAGNOSTIC

Stratificarea riscului cardiovascular în funcţie de TAS, TAD şi prevalenţa factorilor de risc, a afectării de organ țintă
asimptomatice, a diabetului, a stadiilor BCR şi a bolii CV simptomatice.TAS, tensiune arterială sistolică; TAD, tensiune
arterială diastolică; FR, factor de risc; AO, afectare de organ țintă; BCR, boală cronică de rinichi; BCV, boală
 HIPERTENSIUNEA DE HALAT ALB

TA≥140/90 mmHg la cabinet dar < 125/80

mmHg la ABPM
Măsuri igieno dietetice
Este recomandată reevaluarea ABPM la 6
luni-1 an
DIAGNOSTIC -ABPM
DIAGNOSTIC - MONITORIZAREA AMBULATORIE A
TENSIUNII ARTERIALE PE 24 ORE (ABPM)

* profil non dipper cu o TA medie de 176/88 mmHg, TA max 219/136 mmHg, TA min
150/64 mmHg și cu o sarcină hipertensivă de 100%
 EXAMEN FIZIC

● Măsurarea corectă a TS = esențială

● Statusul ponderal inclusiv indicele

de masă corporală (obezitatea - cauză
comună de HTA)

● Examinarea fzică completă pentru decelarea de

- puls periferic anormal (duct arterial patent /regurgitare aortică)
- puls femural slab/absent
- diferență de TA între brațe și picioare (coarctațiaede aortă)
- sufluri abdominale (renovascular)
- durere în zona renală (infecție renală)
 FACTORI DE RISC CARDIOVASCULAR

1. Istoric familial de boală prematură la părinți/bunici:

- coronariană, cerebro vasculară sau periferică
(apariție <55 pentru bărbați, < 65 pentru femei)

2. Hipercolesterolemia

3. Nivele scăzute de HDL (< 40 mg/100 mL)

4. Fumatul

5. Diabetul zaharat

6. Inactivitatea fizică
 ANAMNEZĂ

● Cardiovascular: - coarctație de aortă

- istoric de - palpitații
- cefalee
- transpirații abundente (exces de catecolamine)
● Renal: istoric de - uropatii obstructive
- infecții de tract urinar
- radiații/traumă/chirurgie în aria renală
● Endocrine: oboselă și crampe musculare (hipokalemia din hiperaldosteronism)

● Medicație: corticosteroizi, amfetamine, droguri antiastm, contraceptive orale,

antibiotice nefrotoxice, ciclosporina, cocaina

● Obiceiuri: fumat
 ANAMNEZĂ

Vechimea și circumstanțele apariției HTA

Valorile tensionale inițiale
Factori de risc și afectarea organelor țintă
Simptome evocatoare pentru o HTA secundară (palpitații, transpirații, etc)
Apnee în somn
Antecedente personale sau familiale
 TABLOU CLINIC: SIMPTOME

Frecvent asimptomatică

Simptomele cel mai frecvent întâlnite:

- cefalee frontală
- acufene
- scotoame
- epistaxis
- precordialgii
 TABLOU CLINIC: SIMPTOME

● asimptomatici ←HTA ușoară

(diagnostic întâmplător)

● cefalee, amețeală, greață, vărsături,

iritabilitate, modificări de personalitate

● simptome de debut: manifestări

neurologice, insuficiență cardiacă cronică,

disfuncție renală, accident

vascular cerebral

● adresare promptă la specialist în caz de

simptome, manifestări neurologice
sau HTA grad 2
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL
 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
BILANȚ COMPLEMENTAR

BIOCHIMIE
G a jeun
bilanț lipidic
acid uric
ionogramă
Hb și Ht
analiza urinii
funcție renală (creatinină,
RFG)
ECG
Fund de ochi
 EXAMENE DE LABORATOR

DOZĂRI DE RUTINĂ DOZĂRI SPECIALE

● Hemoleucogramă
● G à jeun
● profilul lipidic
● creatinina serică + RFG
● Na+ , K+ ,
● acid uric
● sumar de urină (albuminurie)
●EKG 12 derivații (HVS – indice
Sokolow-Lyon >35 mm, ischemie/
aritmii)
(CAUZE SECUNDARE)
● hemoglobina A1c
●proteinurie cantitativă (daca testul dipstick
este pozitiv)
● ABPM
● monitorizarea Holter în caz de aritmii
● test de efort
● examinarea fundului de ochi

.
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ ESENȚIALĂ
-AFECTAREA ORGANELOR ȚINTĂ-

ACCIDENT INFARCT
VASCULAR MIOCARDIC
CEREBRAL

INSUFICIENȚĂ RETINOPATIE
RENALĂ
 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
AFECTAREA ORGANELOR ȚINTĂ

HVS
Insuficiență renală (creatinina
plasmatică >1,5 mg/dl)
Microalbuminurie (30-300 mg/24 )
AVC
Boală coronariană
Nefropatie
AOMI
FO std III sau IV
 DIAGNOSTIC IMAGISTIC

● ecocardiografie (HVS, fracția de

ejecție, funcția diastolică a VS)

● ecografie Doppler carotidian

(evidențierea leziunilor
aterosclerotice la nivelul arterelor
carotide)

● indice gleznă-braț (ABI)< 0,9

● velocitatea undei pulsului (PWV)

carotido-femural>12 m/s)

.
 AGENDA

I. DATE GENERALE

II. FIZIOPATOLOGIE

III. DIAGNOSTIC

IV. MANAGEMENT
 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
-PPRINCIPII DE TRATAMENT-

Controlul tensiunii
Prevenirea complicațiilor
Tratament pe viață
Nu înlocuiește măsurile igieno dietetice
Frecvent mai multe medicamente
 TRATAMENT HTA ESENȚIALĂ

● MĂSURI NONFARMACOLOGICE ● MĂSURI FARMACOLOGICE

.
 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
- MĂSURI IGIENO – DIETETICE-

Regim hipocaloric

Restricție de Na

Evercițiu fizic

Consum moderat de alcool

Stop fumat
TRATAMENT HTA MĂSURI NONFARMACOLOGICE
Modificare Recomandare Reducerea TA

Menținerea unei greutăți corporale normale (indice

Scădere în greutate 5-20 mm Hg/10 kg
de masă corporală, 18,5-24,9 kg/m2).

Adoptarea unei diete

sănătoase – DASH (Dietary Regim alimentar bogat în fructe, legume, produse
8-14 mm Hg
Approaches to Stop lactate cu conținut scăzut de grăsimi saturate.
Hypertension)

Reducerea sodiului din Scăderea consumului de sodiu la nu mai mult de

2-8 mm Hg
alimentație 2,4 g sodiu sau 6 g clorură de sodiu

Activitate fizică regulată precum mersul în pas alert

Activitate fizică 4-9 mm Hg
(cel puțin 30 minute/zi, 4 zile/săptămână).

Limitarea consumului zilnic de alcool la nu mai

Scăderea consumului de
mult de 2 pahare la bărbați și nu mai mult de 1 2,5-4 mm Hg
alcool
pahar la femei și la persoanele cu greutate scăzută.

.
TRATAMENT HTA MĂSURI NONFARMACOLOGICE
STOP FUMAT
● fumător = risc de a suferi de boli cardiovasculare X2>
nefumătorii

● moartea subită mai ales la tineri = X4 mai frecventă la

fumători decât la nefumători
● nicotina intensifică activitatea inimii →↑frecvența cardiacă și
tensiunea arterială →↓temperaturii corporale și reducerea
circulației sangvine la extremități
● riscul de îmbolnavire al inimii scade rapid începând cu ziua
din care se întrerupe fumatul, indiferent de numărul de țigarete
consumate
● Educația pentru sănătate va fi axată atât pe importanța
renuntării la fumat cât și prin oferirea bolnavilor
cardiovasculari de sfaturi despre cum să se lase de fumat
TRATAMENT HTA MĂSURI NONFARMACOLOGICE
COMBATEREA OBEZITĂȚII

↑kg = efort suplimentar pentru inima

 
● Reducerea greutăţii scade tensiunea arterială şi are efect favorabil asupra aparatului
cardiovascular.
● Obezitatea abdominală → ↑riscul de BCV
● Aveţi circumferinţa taliei peste:
 
 
  102 cm (bărbat) sau
88 cm (femeie)?
 
 
SUNTEŢI LA RISC!
 
 
TRATAMENT HTA MĂSURI NONFARMACOLOGICE
COMBATEREA OBEZITĂȚII
 

   

IMC REZULTAT
Sub 18,5 Subponderalitate
18,5 – 24,9 Greutate normala
25 – 29,9 Supraponderalitate
30 – 34,9 Obezitate gradul I
35 – 39,9 Obezitate gradul II
Peste 40 Obezitate gradul III
(morbida)
STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS = EXERCIȚIU FIZIC
ȘI ALIMENTAȚIE SĂNĂTOASĂ
  Importanta unei alimentatii raționale în vederea
evitării supraponderabilității, a consumului
excesiv de grăsimi saturate și sare.

  ● alimentație echilibrată, cu alimente variate și

bogate în vitamine
● alimentația se va face la aceleași ore, regulat, cu un
  mic dejun obligatoriu, pentru a preveni o senzație de
  foame exagerată, mai ales în a doua parte a zilei
● se va mânca puțin la fiecare masa, dar des (4-5
mese pe zi)
● masa de seară va fi servită cu 2-3 ore înainte de
culcare.
TRATAMENT HTA MĂSURI NONFARMACOLOGICE
CONTROLUL DISLIPIDEMIEI

PROFIL LIPIDIC:

Valori normale:

colesterol total < 190 mg/dl

LDL colesterol < 70 / 100 / 115 mg/dl
HDL colesterol > 46mg/dl

Trigliceride < 150mg/dl

 
 

 
 
TRATAMENT HTA MĂSURI NONFARMACOLOGICE
CONTROLUL DIABETULUI ZAHARAT
 

 
 

Valori normale: glicemia 70 - 100

mg/dl
TRATAMENT HTA MĂSURI NONFARMACOLOGICE
COMBATEREA STRESULUI
 
● Stresul este dat de ansamblul de factori
de mediu care produc efecte nefavorabile
 
asupra organismului determinând reacții
anormale din partea acestuia: creșterea
tensiunii arteriale, creșterea frecvenței
 
cardiace iar în cazuri extreme chiar
infarct miocardic acut sau accident
 
vascular cerebral.

● Se vor evita emoțiile puternice,

supărările și munca excesivă, chiar și cea
intelectuală care pot precipita o boală
cardiovasculară.
TRATAMENT HTA MĂSURI NONFARMACOLOGICE
COMBATEREA SEDENTARISMULUI
 
● Combaterea sedentarismul
● Exercițiile fizice vor fi recomandate în
 
funcție de afecțiune
● Activitatea fizică previne apariția bolii
cardiovasculare, accelerează arderile din
 
organism (calorii, grasimi), îmbunătățește
digestia, menține greutatea potrivită, reduce
 
stresul și generează bună dispoziție.

● Pentru a îmbunatati activitatea cardiacă bolnavii trebuie sa facă cât mai multă
mișcare: să folosească scările, nu liftul, să coboare din autobuz cu o stație mai
devreme și să meargă pe jos.
● La bolnavii cu afecțiuni mai avansate li se va recomanda gradarea exercițiului fizic
în așa fel încât să nu-și simtă respirația grea, bătăi de inimă, apăsări sau dureri de
piept în timpul unui efort sau după aceasta.
TRATAMENT HTA MĂSURI NONFARMACOLOGICE
REGIM HIPOSODAT
 

  ● Sarea va fi redusă sarea din alimentație

● Carnea va fi preparată prin fiarbere, la grătar
sau la cuptor, evitându-se prăjitul în ulei
 
● Se va menține echilibrul între aportul caloric
  și exercițiul fizic efectuat astfel încât să nu se
îngrașe

consum zilnic de sare de 3g

 Estimarea riscului CV folosind diagrama SCORE

Risc absolut < 5% Risc absolut < 5% Risc absolut  5% TAD  110 mmHg
Fără leziune de organ cu leziune de organ cu leziune de organ și/sau
TAS  180 mmHg
TAD 90-109 mmHg TAD  90 mmHg TAD  90 mmHg
și/sau și/sau și/sau
TAS 140-179 mmHg TAS  140 mmHg TAS  140 mmHg

Schimbarea stilului Schimbarea stilului Schimbarea stilului Schimbarea stilului

de viață pentru câteva de viață și tratament de viață și tratament de viață și tratament
luni cu repetarea medicamentos medicamentos medicamentos
măsurării TA prompt, indiferent de
riscul total

TA < 140/90 mmHg TAD 90-94 și/sau TAD  95 și/sau

TAS 140-149 mmHg TAS  150 mmHg
Ținta : < 140/90 mmHg
Menținerea stilului de Reiterarea schimbării Tratament medical
viață și urmărire stilului de viață și și reiterarea
anuală tratament medical schimbării stilului
dacă este preferat de de viață
pacient
 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
-TRATAMENT MEDICAMENTOS-

● asocieri medicamentoase
● inițierea tratamentului cu drogul potrivit in funcție de comorbidități
● inițierea tratamentului cu doze scăzute care se titrează ascendent
● dacă primul drog nu este eficient se crește doza sau se înlocuiește cu altul
 TRATAMENT HTA ESENȚIALĂ

MEDICAMENT INDICAȚII CONTRAINDICAȚII

DIURETICE HTA sistolică Guta
Astmatici
Persoane de culoare
BETABLOCANTE Migrene Astmatici
HTA cu puls crescut
Hipertiroidism
IECA /SARTANI Diabet Sarcină
Nefropatie cu proteinurie Stenoză bilaterală de arteră
renală
Hiperkaliemie
BLOCANȚI AI Migrene Bloc atrioventricular
CANALELOR DE
CALCIU
.
 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ-TRATAMENT

Leziune asimptomatică de organ

HVS IECA, Antagonist de calciu, BRA
ATS asimptomatică Antagonist de calciu, IECA
Disfuncţie renală IECA, BRA

Evenimente clinice cardiovasculare

AVC în antecedente Orice preparat antihipertensiv eficient
IM β-blocant, IECA, BRA
AP β-blocant, antagonist de calciu
ICC diuretic, β-blocant, IECA, BRA,
Anevrism de aortă β-blocant
AOMI IECA, antagonist de calciu
Altele
HTA (TAS la vârstnici) Diuretic, antagonist de calciu
Sindrom metabolic IECA, BRA, antagonist de calciu
Diabet zaharat IECA, BRA
Sarcină Metil-dopa, beta-blocant, antagonist de calciu
Rasa neagră diuretic, antagonist de calciu
 TA≥140/90, adulți >18 ani
(>80 ani, TA≥150/90 sau TA≥140/90 dacă RCV crescut (DZ, BRC)
↓
Inițiază modificarea stilului de viață
(scădere ponderală, reducerea aportului de sare și alcool, oprirea fumatului)
↓ ↓
Terapie farmacologică Inițiază terapia farmacologică
(consideră temoporizare la HTA grad 1 necomplicată) ⃰
(tuturor pacienților)
↓ ↓ ↓
Stadiul I Stadiul 2
140-159/90-99 ≥160/100 Cazuri speciale
↓ ↓ ↓ ↓
Pacienți negri Non negri Toți pacienții ● Boală renală
↓ ↓ ↓ ↓ ● Diabet
<60 ani ≥60 ani Inițiază 2 droguri ● Boală coronariană
Antagonist de Ca ↓ ↓ ↓ ● Istoric de AVC
sau IECA Antagonist de Ca ● Insuficiență cardiacă
tiazide sau sau Antagonist de Ca ⃰
La pacienții cu HTA
BRA tiazide sau tiazide grad 1 fără alți FRCV sau
Dacă necesar, + Dacă necesar, + Dacă necesar, + + modificări patologice
IECA / BRA Antagonist de Ca IECA IECA sau BRA poate fi luată în
SAU sau sau considerare schimbarea
Antagonist de Ca tiazide BRA monitorizată a stilului de
+ tiazide viață fără medicație
Dacă necesar Dacă necesar Dacă necesar Dacă necesar pentru câteva luni
↓ ↓ ↓ ↓
Antagonist de Ca + Tiazide +IECA (sau BRA)
Dacă este necesar + alte droguri
ex spironolactonă, agenți cu acțiune centrală, β blocante
Dacă este necesar, adresare unui specialist în HTA
INHIBITORII ENZIMEI DE CONVERSIE AI ANGIOTENSINEI (IECA)

*↓ TA prin blocarea SRAA: angiotensinei I→angiotensină II

(vasoconstrictor) + ↑ disponibilitatea bradikininei (vasodilatator) prin
blocarea distrugerii ei
* tolerabilitate bună
* efecte secundare - principal = tusea → înlocuire cu sartani
- angioedemul = rar dar potențial fatal
*indicații: IC, post-infarct miocardic, pacienții cu disfuncție sistolică de
ventricul stâng și boală renală cronică
* contraindicații: sarcină (pot compromite dezvoltarea normală a fătului),
edem angioneurotic, hiperpotasemie și stenoză bilaterală de arteră renală
*ESTE CONTRAINDICATĂ UTILIZAREA DE INHIBITORI DE
ENZIMĂ AI ANGIOTENSIENI ÎN ASOCIERE CU SARTANII
* risc de hipotensiune la inițierea tratamentului- administrare seara
INHIBITORII RECEPTORILOR ANGIOTENSINEI (BRA)

*antagonizează SRAA similar IECA, ↓ TA prin blocarea acțiunii

angiotensinei II (vasoconstrictor) asupra receptorului său AT1

*clinic- bine tolerați, nu provoacă tuse și doar rareori cauzează

angioedem

*Efectele benefice sunt similare IECA (pot ↑ valorii creatininei serice,

de obicei reversibilă și inofensivă)

*Indicații și contraindicații = similare cu cele ale IECA, având

aceleași beneficii la nivel cardiovascular și renal
DIURETICELE TIAZIDICE ȘI TIAZID-LIKE

*acționează prin ↑ excreției renale de sodiu, având adițional unele efecte

vasodilatatorii

*eficiență crescută în combinație cu IECA sau BRA

*efecte secundare: hipokaliemie (asociere cu medicamente

economizatoare de K), hiperglicemie și hiperuricemie

* atenție la asocierea de diuretice tiazide și betablocante la pacienții cu

risc de a dezvolta diabet zaharat din cauza efectelor hiperglicemiante.
β BLOCANTELE

* ↓ debitul cardiac + ↓eliberarea de renină de la nivel renal

* = prima alegere la pacienții cu antecedente de infarct miocardic sau
insuficiență cardiacă fiind eficiente în managementul anginei pectorale

* Labetalolul
este utilizat în urgențele hipertensive și pentru tratarea
HTA la femeile însărcinate sau care alăptează

* Efecte secundare: disfuncția sexuală, oboseala și reducerea toleranței

la efort

* Contraindicații: Astmul și blocul atrioventricular de grad 2 sau 3

BLOCANȚII CANALELOR DE CALCIU

*↓ TA prin blocarea influxului ionilor de Ca în celulelor mușchiului

neted arterial
* 2 categorii:
dihidropiridinele (ex. amlodipină și nifedipina) - dilatarea
arterelor și
nondihidropiridinele (diltiazem și verapamil) - adițional reduc
frecvența și contractilitatea cardiacă
* efecte secundare: edem (doze mari și atenuat prin asocierea cu
IECA/sartan)
* verapamilul și diltiazemul pot încetini ritmul cardiac fiind uneori
preferate la pacienții cu frecvență cardiacă crescută și pentru controlul
frecvenței cardiace la pacienții cu fibrilație atriale care nu tolerează β-
blocante. Nu sunt recomandate la pacienții cu insuficiență cardiacă și
este contraindicată asocierea cu β blocantele.
α BLOCANTELE

* α blocantele ↓TAprin blocarea receptorilor α adrenergici arteriali cu

evitarea acțiunii vasoconstrictoare a acestora

* mai puțin utilizate ca agenți de primă linie

* indicate la barbații vârstnici cu hipertrofie benignă de prostată fiind

eficiente și în această patologie
ANTIHIPERTENSIVE CU ACȚIUNE CENTRALĂ
*acționeză în principal prin ↓ fluxului simpatic de la nivelul sistemului
nervos central
*cei mai cunoscuți reprezentanți: clonidina și α-metildopa
*reacții adverse: somnolența + uscăciunea gurii - au redus utilizarea lor
* α-metildopa = utilizată pe scară largă pentru tratarea HTA în timpul
sarcinii

VASODILATATOARELE DIRECTE
*Hidralazina și minoxidil determină frecvent retenție hidrică și
tahicardie find folosite numai ca a patra linie terapeutică în combinație
cu diuretice și β blocante sau agenți simpatolitici
ANTAGONIȘTII RECEPTORILOR MINERALOCORTICOIZI
* Spironolactona (reprezentantul cel mai cunoscut), eplerenona (agent
mai nou și mai bine tolerat)
* utilizați adițional triplei terapii (IECA / sartan, blocant al canalelor de
calciu și diuretic) în tratamentul valorilor tensionale necontrolate având
în vedere implicarea excesului de aldosteron în fiziopatologia HTA
rezistente
* efecte secundare = ginecomastia, disfuncția sexuală
- pot fi minimalizate prin utilizarea spironolactonei în doză de 25
mg / zi sau utilizarea eplerenonei, agent mai selectiv.
* Hiperkaliemia este favorizată la pacienții cu disfuncție renală în cazul
utilizării în asociere dozarea potasemiei fiind indicată în prima lună și
apoi la fiecare 3-6 luni.
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
ESENȚIALĂ
 URGENȚE HIPERTENSIVE

Encefalopatie + HTA
HTA+ AVC
HTA+ EPA
HTA+ IMA
HTA + ANEVRISM DISECANT DE AO
HTA+ IRA
HTA+ ECLAMPSIE

Administrare de medicamente iv
 TRATAMENT HTA SECUNDARĂ

● CAUZE CARDIOVASCULARE
- corecție chirurgicală sau intervențională
pentru coarctația de aortă

● BOALĂ RENALĂ PARENCHIMATOASĂ

- tratament adecvat al patologiei renale
parenchimatoase
- excizia de tumori secretante de substanțe
vasoactive (feocromocitom, adenom
suprarenalian)

● BOALĂ RENOVASCULARĂ
- corecție intervențională/chirurgicală a
stenozei renale

.
“NUMĂRUL SĂNĂTĂŢII”: 0 3 5 140 5 3 0

 
0 absenţa fumatului
 3 mers 3 km/zi/30 min activitate fizică moderată/zi
5 porţii de fructe şi legume/zi
  140 tensiunea arterială sub 140 mmHg
 5 colesterol total sub 5 mmol/l (190 mg/dl)
3 LDL colesterolul sub 3 mmol/l (115 mg/dl)
0 evitarea obezităţii şi a diabetului zaharat
*Vă mulțumesc!