Sunteți pe pagina 1din 11

IMPACTUL PANDEMIEI COVID-19 ASUPRA

PSIHICULUI
„NU POȚI SĂ TE ÎNTORCI ȘI SĂ SCHIMBI ÎNCEPUTUL, DAR POȚI SĂ ÎNCEPI DE ACOLO DE UNDE TE AFLI ȘI SĂ SCHIMBI SFÂRȘITUL” (CS LEWIS)
FRICA DE NOUL CORONAVIRUS

Legat de frica de noul coronavirus, în septembrie 2020, în Frontiers in


Psychology a fost publicat un studiu realizat în 96 de țări, printre care și
România. Pe parcursul lunii martie 2020, participanții au răspuns la un
chestionar online.
Rezultatele studiului iau în calcul condițiile sociodemografice, tipul de
personalitate, dar și climatul politic din fiecare țară. Dintre rezultatele
publicate, amintim câteva:
 femeile se tem de noul coronavirus mai mult decât bărbații;
 personalitățile cu grad mare de nevrozism (timid, anxios, îngrijorat) sunt
mult mai vulnerabile;
 persoanele cu studii superioare se tem de virus mai mult decât cele cu studii
medii sau cu studii elementare;
 cetățenii din Europa de Est se tem mai mult decât cei din Europa de Vest
din cauza diferențelor structurale dintre sistemele de sănătate.
Frica de coronavirus rămâne o garanție a protejării noastre, care nu trebuie însă
transformată într-un factor perturbator.
SCHIMBAREA REALITĂȚII ÎN CARE TRĂIM

 Apariția pandemiei a determinat cu siguranță o schimbare a


stilului de viață și a realității în care trăim.
 Până în martie 2020, Pământul era un imens sat global,
aveam agendele pline, festivaluri, city break-uri, escale,
vacanțe, până și copiii se plângeau că nu mai au timp să se
joace din cauza activităților extrașcolare: pian, călărie, dans,
pictură, cursuri de informatică etc.
 Eram cu toții concentrați pe succesul profesional și social,
toată energia noastră se canaliza în această direcție, însă
pandemia a venit pentru noi toți ca un exercițiu de adaptare
și supraviețuire.
CUM S-A MODIFICAT COMPORTAMENTUL
UMAN ÎN PANDEMIE?

Schimbări în comportamentul moral/etic

Schimbări în comportamentul legat de cumpărături

Comportament de evitare 

Schimbări ale comportamentului social


SOLIDARITATEA CA RĂSPUNS LA PANDEMIE

Contextul mondial actual aduce în scenă foarte multe


variabile, iar mintea noastră caută constant răspunsuri.
Cu certitudine, însă, ce ne ajută cel mai mult în această
perioadă este solidaritatea socială și ideea că trecem prin
această criză împreună.
Să trăim izolarea și pandemia la timpul prezent. E o
situație tranzitorie, trecătoare. Să credem că și într-o
societate post-COVID ne putem bucura împreună de
darul minunat al vieții.
RECOMANDĂRI PENTRU GESTIONAREA EFECTELOR PANDEMIEI

Pentru gestionarea cât mai bună a efectelor psihologice cauzate de


pandemie, foarte utile sunt recomandările formulate de Organizația
Mondială a Sănătății:
 Anxietatea este o reacție absolut normală. Acceptați acest lucru și
folosiți pentru informare doar surse sigure din mass-media.
 Diversificați-vă activitățile, găsiți-vă un hobby, introduceți în
program activități sportive.
 Țineți legătura cu persoanele importante din viața dv.
 Faceți lucruri noi: învățați să cântați la un instrument, pictați etc.
 Dați frâu liber sentimentelor, sfătuiți-vă cu o persoană calificată
în domeniul sănătății mintale.
 Fiți buni cu ceilalți, oferiți ajutor persoanelor aflate în dificultate.
Există studii pe termen lung care arată că,
după o perioadă de carantină, oamenii se
confruntă mai frecvent cu probleme cum ar
fi anxietatea, insomnia sau dificultăţi în a
face faţă stresului. S-a mai constatat că nu
există diferenţe în acest sens între persoane
tinere sau vârstnice, între bărbaţi şi femei.
Cu toţii putem fi afectaţi de consecinţele
izolării. De aceea este şi indicat ca astfel de
măsuri să fie aplicate doar atunci când sunt
neapărat necesare.  
Omenii sunt diferiţi în ceea ce priveşte
gradul lor de teamă. Există mereu
oameni care atunci când aud de o boală, se
baricadează în casă şi îşi fac provizii
exagerate, de teamă să nu se contamineze.
Şi, tot aşa, există persoane care nu-şi fac
griji şi-şi continuă cursul vieţii, ies din
casă, se întâlnesc cu prietenii. Există iarăşi
alţii care folosesc prilejul pentru a face
profit şi a săvârşi infracţiuni. Totuşi, aş
spune că o majoritate de cam 70 la sută este
mai degrabă înclinată spre a păstra
contactele sociale. 
În criză, creierul își reduce instinctiv
funcțiile superioare, cele care susțin
planificarea pe termen lung, și trece
într-un regim primitiv de reacție
imediată la amenințări. Dacă aceste
simptome sunt recurente și persistente,
capacitatea de autoliniștire a creierului
scade. În mijlocul actualei crize
provocate de COVID19, avem nevoie
mai mult ca oricând de capacitatea
noastră de autoliniștire. Primii pași către
echilibrarea gândirii și sănătății sunt: să
recunoaștem că trăim în regim de criză,
să avem capacitatea de a contracara
aceste fenomene prin modalități
calmante și eficace de rezolvare a
problemelor și să facem tot ce putem
pentru a ne activa funcțiile superioare
ale creierului, pentru a accesa acele
părți ale creierului care ne vor ghida să
traversăm această perioadă.
EXISTĂ PATRU FELURI DE SPERANȚĂ ȘI, LA FEL
CA MUȘCHII, FIECARE ARE PROPRIUL SCOP

Atașament-Speranța are rolul de a ne ajuta să construim și să menținem relații


bazate pe încredere, să ne simți conectați cu ceilalți și să dobândim abilități de
supraviețuire puternice.

Stăpânire– Speranța are rolul de a ne ajuta să devenim puternici și a avea


succes, să primim sprijin în eforturile noastre și să fim inspirați de exemple
pozitive.

Supraviețuire- Speranța are rolul de a ne ajuta să rămânem calmi și să găsim


soluții de ieșire din impas în situații dificile. Ne permite să ne gestionăm
temerile.

Spiritualitate -  Speranța are rolul de a ne ajuta să ne simțim aproape de natură și


toți oamenii, precum și să extragem mai multă putere și protecție.
PENTRU A LIMITA SIMPTOMELE EXTREME CARE VĂ POT AFECTA SĂNĂTATEA
MINTALĂ, SUNT ANUMITE LUCRURI PE CARE LE PUTEȚI FACE ÎN FIECARE ZI:

 Respectați o rutină zilnică. Treziți-vă dimineața, faceți duș și îmbrăcați-vă ca și


cum ar trebui să ieșiți din casă.
 Faceți-vă patul și faceți curățenie în casă.
 Faceți exerciții de întindere și sport
 Dacă sunteți sub tratament, aveți grijă să vă luați medicamentele și păstrați
legătura cu medicul
 Mâncați suficient de sănătos și încercați să consumați multe legume și fructe în
fiecare zi
 Dacă munciți de acasă, mențineți curat spațiul în care lucrați
 Practicați respirația profundă și meditația
 Reduceți consumul de cofeină, întrucât sporește nivelul anxietății
 Comunicați prin aplicații video online cu prietenii și familia
 Deconectați-vă periodic de la rețelele de socializare pe parcursul zilei
 Dacă traversați o perioadă dificilă, luați legătura online cu un psiholog
 Citiți și distribuiți știri și postări pozitive și umanitare
SFÎRSIT
ELABORAT: SOLD.CL.II SÎRBU SERGIU