Cunoaşterea temperamentelor

şi rolul în kinetoterapie
.
Dezvoltarea personalǎ
Boala
 se caracterizezǎ prin câteva elemente
stare de dezechilibru fizic şi psihic,
existenţa unor leziuni organice, alterarea
stǎrii generale însoţitǎ de epuizare fizicǎ şi
psihicǎ, prezenţa unor semne clinice
obiective şi subiective(Athanasiu, 1983).
Recuperarea ca orice act medical
presupune
 cunoaşterea psihologicǎ a pacientului în
vederea individualizarii tratamentului
 adaptǎrii lui caracteristicilor de
personalitate
 stabilirii unei comunicǎri între echipa
medicalǎ şi bolnav.
 Prin conturarea personalitǎţii fiecarui
pacient se poate individualiza planul de
recuperare.
Termenul de personalitate
 reprezintǎ organizarea dinamica în cadrul
individului care determinǎ gândirea şi
comportamentul caracteristic
Personalitatea umanǎ influenţatǎ în
evoluţia sa de trei factori principali
 zestrea ereditarǎ,
 structura biologicǎ a individului
 factorii sociali
Temperamentul
 stabileşte forma exterioarǎ a manifestǎrilor
noastre, sunt înnǎscute şi sunt element
ereditar în organizarea internǎ a
personalitǎţii . Acesta poate fi
controlat;modelat;compensat, dar
niciodata schimbat radical.
Evaluarea temperamentului.
 Se cunoaşte modul în care unele trǎsǎturi
temperamentale se suprapun convingerilor
şi obişnuintelor de comunicare şi
reactivitate, determinând comportamente
mai mult sau mai puţin acceptate. Nu
exista tipuri temperamentale ,,pure’’, doar
combinaţii de trǎsǎturi în proporţii diferite.
Dupǎ Eysenck:
 •  extravertul este sociabil, vorbǎreţ,
sǎritor la nevoie, agreazǎ oamenii şi
compania lor; nu este totdeauna de
încredere, se plictiseşte repede, nu agreaz
lucrurile neinteresante sau care îi
consumǎ timpul;
 •  introvertul - este tocmai opusul.
 Nu se poate spune cǎ unul este
superior celuilalt; ei sunt numai diferiţi.
O clasificare stabilitǎ de cǎtre
Hippocrate(460-370 BC)
:
 dupǎ modul cum predomina cele patru
humori ale corpului:
 sangvinic (sânge)
 flegmatic (flegma ce e secretatǎ de creier)
 melancolic (fierea neagrǎ)
 coleric (fiere galbenǎ)
În concepţia filozofului rus Pavlov
 diferenţele temperamentale ţin de caracteristicile
sistemului nervos central şi de raporturile dintre ele.
 Forţa sau energia este capacitatea de lucru a sistemului
nervos şi se exprimă prin rezistenţa mai mare sau mai
mică la excitanţi puternici sau la eventuale situaţii
conflictuale.
 Mobilitatea
 dacă trecerea se realizează rapid, sistemul nervos este
mobil, iar dacă trecerea este greoaie se poate vorbi de
sistem nervos inert.
 Echilibrul sistemului nervos se referă la repartiţia forţei
celor două procese (excitaţia şi inhibiţia).
COLERICUL (extravertit;cel ce
acţionezǎ;optimist)
 Emoţiile colericului
 Nǎscut sǎ conducǎ; impetuos; uneori impulsiv; îşi iese repede din
fire,este înclinat spre „explozii” afective; are sentimente puternice şi
durabile, dar este inegal în manifestări; se lasă uşor cuprins de stări de
alarmă sau furie;. În absenţa unei educaţii eficiente, colericul va ajunge un
om care se stăpâneşte cu greu, irascibil şi nerăbdător.
 Ca pǎrinte :
 stabileşte scopuri;motiveazǎ familia pentru acţiune; exercitǎ o conducere
puternicǎ;stabileşte scopuri; ştie rǎspunsul corect;organizezǎ gospodǎria.
 La lucru:
 Orientat spre scop; vede întregul tablou:bun organizator;cautǎ soluţii
practice;trece repede la acţiune; deleagǎ sarcinile;realizeazǎ
scopurile;stimuleazǎ activitatea; prosperǎ în opoziţie.
 Ca prieten
 Nu are prea multǎ nevoie de prieteni; va lucra pentru activitatea grupului;va
conduce şi organiza; de obicei are dreptate; exceleazǎ în împrejurǎrii critice.
SANGUVINICUL (extravertit; vorbǎreţ;
optimist)
 Emoţiile sangvinicului
 Este vioi, mobil, cu o mare capacitate de adaptare la orice împrejurare,
aproape întotdeauna bine dispus, stabileşte cu uşurinţă contacte cu alte
persoane, dar nu este înclinat spre sentimente puternice şi stabile;
 Ca pǎrinte:
 Aduce veselie în casǎ;este îndrǎgit de prietenii copiilor lui;transformǎ
dezastrul în umor;este maestrul circului.
 La lucru:
 Se oferǎ voluntar;concepe noi activitǎţi; aratǎ grozav la suprafaţǎ;are
energie şi entuziasm;debuteazǎ în mod furtunos;însufleţeşte pe alţii sǎ-i se
alǎture;îi farmecǎ pe alţii sǎ lucreze.
 Ca prieten:
 Îşi face prieten cu uşurinţǎ;iubeşte oamenii;îi priesc complimentele; pare
interesant; invidiat de alţii; nu este ranchinos;îşi cere scuze repede;îi plac
activitǎţi spontane.
MELANCOLICUL(introvertitul;gânditorul;
pesimistul)
 Emoţiile melancolicului
 Nu-şi manifestă intens reacţiile afective şi este înclinat spre interiorizare : nu are mare
rezistenţă la stările se încordare şi suprasolicitare. În schimb, este capabil de acţiuni
analitice de mare fineţe şi care necesită multă răbdare şi grijă pentru detalii.
 Ca pǎrinte:
 stabileşte standarde înalte; vrea ca totul sǎ fie fǎcut corect; pǎstreazǎ casa în bunǎ
ordine; strânge dupǎ copii; îşi sacrificǎ propria voinţǎ pentru alţii; încurajeazâ
educaţia şi talentul.
 La lucru:
 Urmeazǎ cu stricteţe un program;perfecţionist cu standarde înalte;conştiinţa
detaliului;perseverent şi meticulos; ordonat şi organizat;ecomom;vede
problemele;gǎseşte soluţii creatoare;nevoia de a finaliza orice proiect început; îi plac
listele,schemele,graficele şi simbolurile.
 Ca prieten:
 Îşi face prieten cu precauţie; se mulţumeşte sǎ stea deoparte; evita sǎ atragǎ atenţia
asupra sa; statornic şi devotat; va asculta plângerile; poate rezolva problemele
altora;profund interesat de alţi oameni; mişcat pânǎ la lacrimi de compasiune;cautǎ
partenerul ideal.
 FLEGMATICUL(introvertit;observatorul;
pesimistul)
 Emoţiile flegmaticului
 Este de un calm aproape imperturbabil, nu are reacţii emoţionale vii şi rapide, pare
deseori indiferent, se impresionează mai greu, dar este înclinat spre sentimente şi
obişnuinţe foarte stabile, în activitatea lui se concentrează puternic şi nu este distras
cu uşurinţă.

Ca pǎrinte:
 Un pǎrinte bun; îşi rezervǎ timp pentru copii; nu se grǎbeşte; poate sǎ accepte binele
şi rǎul deopotrivǎ; nu se supǎrǎ repede.
 La lucru:
 Competent şi ferm; liniştit şi agrabil; are abilitǎţi administrative; mediazǎ problemele;
evitǎ conflictele; lucrazǎ bine în condiţii de presiune; gǎseşte soluţia simplǎ;
 Ca prieten:
 te înţelegi uşor cu el;este agrabil şi plǎcut; inofensiv; este un bun ascultǎtor;are
simţul umorului;îi place sǎ priveascǎ oamenii; are mulţi prieteni;compǎtimitor şi atent
 Fiecare temperament are o seamă de trăsături bune care trebuie dezvoltate în mod
sistematic. Noi nu ne-am născut învăţaţi, ci cu capacitatea de a învăţa.
 Dezvoltarea personalǎ
”Cunoaşterea de sine ne deschide cale
spre cunoaşterea celorlalţi ’’
 Cunoaşterea propriei noastre personalitǎţi
permite evitarea, pe de o parte, a propriilor
suferinţe şi, pe de altǎ parte, a neînţelegerilor cu
alte persoane
 Este o cale de corectarea temperamentului,
acceptând cǎ trebuie sǎ îţi înţelegi propriul
temperament cu care suntem înzestraţi,
punându-ne în valoare calitǎţile, aptitudinele şi
depǎşind slǎbiciunile(defectele) personale.
Temperamentul
Temperamentul poate fi controlat,
modelat, compensat, dar niciodatǎ
schimbat radical.
 Oamenii nu pot fi caracterizaţi de un tip
pur de temperament (sangvinic, coleric
etc.), ci temperamentul fiecăruia este mai
degrabă un amestec de trăsături specifice
pentru 2-3 tipuri temperamentale
Diagnosticarea temperamentului
 Constituie doar un indiciu de plecare,
prin care, kinetoterapeutul poate creea
motivaţia interioarǎ, şi în acest mod
poate stabili o relaţie strânsǎ,
complementarǎ,bazatǎ pe
încredere,îndrumare şi susţinere, dar
şi o recuperare mai rapidǎ a
pacientului.
Factorii educaţionali
 Factorii educaţionali din societate nu
educă temperamentul ca atare, ci
aptitudinile şi caracterul, prin intermediul
acestora influenţând indirect şi
temperamentul.
De exemplu :

 la coleric va trebui să se canalizeze energia într-

o direcţie creatoare, asigurându-se o severă şi
raţională organizare a activităţii
 la sangvinic se va pune accentul pe formarea
unor interese şi înclinaţii stabile, pentru a stabili
o direcţie în care să persevereze;
 la melancolic este necesară o grijă deosebită
pentru a stimula energia, pentru a-i comunica
încredere în forţele proprii şi a-l sprijini continuu
cu multă căldură şi atenţie.
 la flegmatic se va avea grijă îndeosebi de
educarea unor interese şi înclinaţii mai variate.