Complicatiile cancerului

gastric. Diagnosticul
diferential in cancerul
gastric proximal. Indicatiile
si contraindicatiile
tratamentului chirurgical
in cancerul gastric.
Badarau Ana Maria, M 1716
 Complicatiile cancerului gastric
• • Hemoragie
• • Stenoza pilorica
• • Stenoză cardioesofagiană
• • Perforaţie tumorii in cavitatea abdominala cu peritonită
• • Penetraţie în pancreas şi colon cu fistulă gastro-colică
• • Implicarea organelor adiacente (ficat, pancreas, mezou, peritoneul
parietal)
Hemoragiile

Hemoragiile cele mai deseori apar in

cancerul gastric cu localizarea tumorii
pe curbura mica a stomacului. Apare
ca rezultat al descompunerii tumorii
sau in urma lezarii vaselor sangvine
de catre tumora.
Manifestari: melena, hematemeza
anemie secundara hipocroma
microcitara
 Perforaţie tumorii in cavitatea abdominala cu peritonită

• Este o complicatie rara, <2%, cu o

mortalitate de pana la 82 %. In 1/3 din
cazuri este diagnosticat preoperator,
fiind confundat cu alte patologii care se
manifesta prin abdomen acut.
• Procesul de perforatie este sustinut de:
• - factorii infectiosi si ischemici, datorita
neovascularizarii tumorale, din care
rezulta distrugerea tesutului neoplazic.
 Stenoza pilorica

• Este cea mai comuna complicatie a CG,

in special cel cu localizare distala.
Incidenta- 30 %. Clinic se manifesta
prin voma cu miros fetid, continut
gastric denutritia si deshidratatrea
• Cauze: -obstructie mecanica prin
crestere tumorala intraluminala
• - compresiune extrinseca, data de tumora
Fistula gastro-colica

Cea mai comună localizare a fistulei este între colonul

transvers distal și curbura mare a stomacului.
 triada clasică: pierderea în greutate, diaree și vărsături
fecaloide
 Metastazarea
• Limfogena: - în nodulii limfatici supraclaviculari din stânga – semnul Virchow sau Troisier
• Nodulii limfatici pararectali- Schnitzler
• In ombilic- surorii Joseph
• In nodulii limfatici axilari- Irish
• In ovare – Krukenberg
• Hematogena: ficat (48%), peritoneu (32%), plămânul (15%) și osul (12%)
• Rata de supravietuire in CG metastatic in ficat si oase este de 2 luni.
• Prin continuitate: în esofag, peritoneu (carcinomatoza peritoneală), omentul mare
 Diagnosticul diferential in cancerul gastric
proximal
• maladiile precanceroase: - gastrita cronică
• - polipii şi polipoza
• - boala ulceroasă a stomacului
• - anemia pernicioasă
• - boala Menetrie (DD cu cancerul gastric cu localizare in corp sau antru)
• - boala stomacului rezecat pe motive de ulcer
• In cazurile neclare se face tratament antiulceros si apoi reevaluarea clinica, endoscopica si biopsie, la 4-6
saptamani.
• Ale afectiuni de luat in considerare sunt: - stricturile esofagiene
• - achalasia
• - limfomul gastric
Boala ulceroasa
Este asociat cu H. pylori,
medicamente AINS
Durere epigastrica ce se
intensifica dupa mancare
Este posibila tratarea formelor
ulceroase a cancerului gastric
pe fond de terapie antiulceroasa
Obligator se face FEGDS si
biopsie dupa 4-6 saptamani
dupa diagnosticul de boala
ulceroasa
Pentru a exclude caracterul
malign al ulcerului, este nevoie
de biopsie de la marginea
defectului si din fundul
ulcerului
Polipi gastrici
Doar polipii adenomatosi au un
potential crescut pu malignizare
Dimensiunile polipului variaza
de la o bombare mica pana la
mase polipoide mari, imitand
cancerul gastric
Polipii, de obicei, se gasesc
intamplator prin FEGDS sau
radiografie
Se recomanda polipectomia
endoscopica cu cercetare
histologica ca metoda de
profilaxie
Limfom gastric
Deseori are legatura cu
Helicobacter Pylori
Sunt caracteristice semnele
generale: slabiciunea, oboseala
rapida, durere in zona
epigastrica, senzatie de
saturatie rapida, anorexie
Pentru un diagnostic mai sigur
se face biopsia
imunohistochimica, cel mai des
este vorba de limfom B celular
Sarcomul gastric
Cel mai des este present
leiomiosarcomul, ocupad
peretele anterior sau posterior
al stomacului
Se caracterizeaza prin crestere
lenta, ulceratii si hemoragii,
afectarea ganglionilor limfatici
nu este carcateristica
Rolul principal în diagnostic îi
revine laparoscopiei şi
îndeosebi laparotomiei. In
formele endogastrice şi mixte
se pot depista prin gastroscopie
cu biopsie. De multe ori
diagnosticul este confirmat
numai intraoperator cu examen
histologic extemporaneu.
 Semne de malignizare: clinice
• Dispariţia periodicităţii şi evoluţiei de ciclu al ulcerului
• Modificarea variată a durerilor, care devin permanente şi mai puţin
intense, independente de perioada alimentării.
 Semne de malignizare: imagistice
• Transformare dimensiunilor ulcerului
• Lipsa peristaltismului
• Marginile ulcerului nedeslusite
• Dispariţia convergenţei pliurilor mucoasei gastrice la o distanţă de câţiva
centimetri (2-3 cm) de la marginea craterului ulceros
• Apariţia elementelor tumoroase în centrul defectului ulceros
• Diagnosticul cert este confirmat prin biopsie
 Achalazia (cardiospasmul)
DD cu cancerul cardiei
Modificările endoscopice constatate în acalazie sunt:
• esofag dilatat cu fluid abundent si resturi alimentare
• mucoasă care poate fi normală sau eritematoasă
• sfincterul esofagian inferior se relaxează imediat la o presiune minimă exercitate
de endoscop, permitând trecerea lui in stomac cu usurintă, semn valoros pentru
diagnosticul diferential.
• dilatarea suprastenotică a esofagului mai pronuntata si este în formă de pâlnie
(semnul Tremadaux)
Indicatiile si contraindicatiile tratamentului
chirurgical in cancerul gastric
• Indicaţii către tratamentul chirurgical radical:
• - posibilitatea înlăturării procesului malign
• - lipsa metastazelor la distanţă
• - operabilitatea funcţională a bolnavului
 Indicatii
• Stadiile: O, IA, IB, II
• - Rezecţia gastrică subtotală distală (RGS);
• - Rezecţia gastrică polară superioară;
• - Gastrectomia
• Este strict necesară limfadenectomia D1.
• Stadiile III a, III b.
• - Rezecţia gastrică subtotală;
• - Gastrectomia.
• Limfadenectomia D1 strict necesară
 Contraindicatii
• Comorbiditati severe in stadie decompensate
• Metastazele la distanta in ficat, plamani, etc.
• Metastazele in ganglionii limfatici cervicali
• Prezenta celulelor tumorale in lichidul ascitic
• Alergie la medicamnetele folosite pentru anestezia generala
• Refuzul pacientului
• Abordarea laparoscopică este relativ contraindicată la pacientii cu
antecedente de interventii chirurgicale abdominale superioare. Aderentele
severe pot complica procedura si pot duce la lezarea structurilor intra-
abdominale