MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA
INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL FORMARE CONTINUĂ
Catedra Educație Socială Artistică și Tehnologică

TEZĂ DE RECALIFICARE

APLICAREA TEHNOLOGIILOR INFORMAȚIONALE ȘI DE COMUNICARE ÎN

PROCESUL EDUCAȚIONAL LA ISTORIA ROMÂNILOR ȘI UNIVERSALĂ

Teza este elaborată de:

Ostrov Carolina, profesoară de istorie,
I. P. Gimnaziul Ustia, Glodeni.
Conducător științific: Solovei Rodica,
doctor în istorie, conf. cercet.

CHIŞINĂU, 2018
 “A învăţa să comunici cu
calculatorul poate schimba modul
în care înveţi alte lucruri.”

Seymour Papert
 INTRODUCERE

Lumea contemporană reprezintă o permanentă şi inedită provocare pentru educaţie.

Existenţa fiecărui individ în parte, ca şi a întregii societăţi în ansamblul ei, capătă deci un
ritm din ce în ce mai alert, devine tot mai marcată de necesitatea cunoaşterii rapide,
complete şi corecte a realităţii înconjurătoare, pentru ca luarea deciziilor să fie făcută
ferm, oportun şi competent. Aceasta duce inevitabil, la creşterea volumului de informaţii
ce trebuie analizat, la necesitatea stocării şi prelucrării acesteia, deci la necesitatea
utilizării calculatorului atât în viaţa de zi cu zi, cât şi în procesul instructiv-educativ.
 Problema cercetării: Cum putem valorifica TIC – ul la orele
de istorie, astfel, încât acestea să contribuie la eficientizarea
procesului educațional la disciplină?

Scopul cercetării. Scopul lucrării constă în analiza cadrului

teoretic, privind tehnologiile informaționale și de comunicare, și
proiectarea demersului metodologic de valorificare a acestora în
cadrul orelor de istorie.
 În vederea atingerii scopului propus, au fost
stabilite următoarele obiective:

Analiza reperelor conceptuale privind valoroficarea

TIC în cadrul procesului educațional.

Proiectarea demersului metodologic privind utilizarea

TIC în procesul educațional.

Proiectarea și desfășurarea demersului experimental

la orele de istorie a românilor și universală.

Elaborarea concluziilor privind valorificarea TIC în

cadrul procesului didactic.
Obiectul cercetării îl constituie procesului educațional la orele
de istorie, din perspectiva valorificării tehnologiilor digitale.

Subiectul cercetării îl constituie elevii claselor a V-a (18 elevi),

a VI-a (19 elevi) și a VIII-a (23 elevi), astfel, grupul țintă este
format din 60 de elevi.
 Metodologia cercetării. În cadrul
investigaţiei au fost valorificate următoarele
metode teoretice:
 observarea;
 analiza literaturii de specialitate;
 metoda generalizării teoretice;
 documentarea;
 experimentul;
 chestionarul;
 prelucrarea și interpretarea datelor.

Importanța teoretică și practică a cercetării. Caracterul

inovator al investigaţiei, rezidă în sistematizarea reperelor
conceptuale privind TIC și proiectarea / aplicarea demersului
metodologic și experimental în procesul didactic la orele de
istorie a românilor și universală.
 Capitolul I.
ASPECTE TEORETICE PRIVIND VALORIFICAREA TIC ÎN
PROCESUL EDUCAȚIONAL
I.1. Dimensiunea conceptuală privind valorificarea TIC în
procesul educațional
 Tehnologia informației și a comunicațiilor, abreviat TIC, este tehnologia necesară pentru prelucrarea,
procesarea, stocarea, convertirea și transmiterea informației, în particular prin
folosirea computerelor (calculatoarelor electronice).

 Tehnologiile digitale nu trebuie să reprezinte o simplă adăugare în planul de învăţământ, ele trebuie să fie
integrate deplin „în serviciul educaţiei” la toate nivelurile sistemului şcolar.

 Cocoș C. subliniază, că tehnologia didactică a fost văzută ca “ansamblul mijloacelor audio-vizuale

utilizate în practica educativă” și un ansamblu “structural al metodelor, mijloacelor de învăţământ, al
strategiilor de organizare a predării-învăţării, puse în aplicaţie în interacţiunea dintre educator şi educat,
printr-o strânsă corelare a lor cu obiectivele pedagogice, conţinuturile transmise, formele de realizare a
instruirii, modalităţile de evaluare”.
 I.2. Avantaje și limite ale utilizării TIC în procesul
educațional

1. Procesul educaţional atât de complex, devine scena a trei actori: profesorul, elevul şi
calculatorul, care împreună caută să asigure succesul demersului didactic.
2. Calculatorul este un mijloc de învăţământ modern, de tip multimedia, mesajul didactic
putând fi recepţionat prin citire (text), prin imagini (vizual), prin ascultare (auditiv). Așadar,
calculatorul poate fi considerat un mijloc de informare, de exersare, de simulare, de aplicare şi
de consolidare a cunoştinţelor, cu alte cuvinte un mijloc de învățământ.
3. Folosind rezultatele unor cercetări psihologice, profesorul I. Cerghit pledează pentru
folosirea mijloacelor tehnice audio – vizuale, afirmând că: „dacă materialul de învăţat s-a
prezentat numai oral, după 3 ore este reţinut în proporţie de 70%, iar după 3 zile doar de 10%;
dacă a fost prezentat numai vizual, din 72% reţinut după 3 ore, mai rămân 20% după 3 zile; în
schimb, dacă a fost transmis oral şi vizual, după 3 ore se reţin 85% din date, iar după 3 zile s-
au păstrat 65% din ele” .
Beneficiarii aplicării TIC-ului în cadrul
lecțiilor sunt:

Societatea
Instituția de învățămînt
Profesorii
Elevii
 AVANTAJE DEZAVANTAJE
• Stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de
• Componenta hardware este foarte costisitoare.
schimbare socială rapidă;
• Consolidarea abilităţilor de investigare ştiinţifică; • Componenta software este şi ea costisitoare şi nu poate fi
• Conştientizarea faptului ca noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea;
întotdeauna testată înainte de achiziţionare.
• Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea
imediată a răspunsurilor elevilor; • Insuficienta instruire a resursei umane, fie profesori, fie elevi.
• Întărirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare;
• Programa şcolară este foarte strictă şi nu permite alocarea de
• Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei;
• Introducerea unui stil cognitiv, eficient, a unui stil de muncă independentă; timp suficient instruirii asistate de calculator.
• Instalarea climatului de autodepăşire, competitivitate;
• Comunicarea elevilor are de suferit: se pierde obişnuinţa
• Mobilizarea funcţiilor psihomotorii în utilizarea calculatorului;
• Dezvoltarea culturii vizuale; discuţiilor, capacitatea de a argumenta un subiect, se reduce
• Formarea deprinderilor practice utile;
capacitatea de exprimare verbală.
• Asigurarea unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a
reproiecta activitatea în funcţie de secvenţa anterioară; • Apare o izolare a elevului faţă de profesor şi colegii săi;
• Facilităţi de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a
relaţiile sociale şi umane sunt diminuate.
rezultatelor, de realizare de grafice, de tabele;
• Asigură alegerea şi folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea diverselor • Nu toţi elevii agreează o astfel de instruire; dacă se au în
aplicaţii;
vedere stilurile de învăţare, cei cu stil practic preferă această
• Asigură pregătirea elevilor pentru o societate bazată pe conceptul de educaţie
permanentă (educaţia de-a lungul întregii vieţi); metodă.
• Determină o atitudine pozitivă a elevilor faţă de disciplina de învăţământ la
care este utilizat calculatorul și faţă de valorile morale, culturale şi spirituale
ale societăţii;
• Ajută elevii cu deficienţe să se integreze în societate şi în procesul
educaţional.
 Capitolul II.
MODALITĂȚI DE VALORIFICARE A TIC ÎN CADRUL
PROCESULUI EDUCAȚIONAL LA ISTORIA ROMÂNILOR
ȘI UNIVERSALĂ
II.1. Aplicarea tehnologiilor digitale la ora de istorie a românilor
și universală
1. Educaţia istorică este extrem de importantă în contextul formării unei societăţi puternice, care îşi
cunoaşte trecutul.
2. Resursele informatice pot fi eficient integrate în lecţiile de istorie în mai multe situaţii: pentru
vizualizarea informaţiilor, imaginilor, afişarea schemelor, planurilor, filmelor sau a graficelor
interactive; prezentarea de modele, imagini dinamice, asamblate sub formă de prezentări
multimedia în Microsoft Power Point; cu tablă electronică interactivă; pentru efectuarea de exerciţii
de instruire şi aplicare; pentru realizarea de prelucrări statistice şi/sau grafice; pentru editarea de texte
sau de documente; în evaluările proiectate.
La orele de istorie, se poate opta pentru utilizarea Microsoft Power Point la:

 prezentarea documentelor istorice care atestă evenimentele;

 pot fi prezentați profesionist (utilizând imagini de epocă,

secvențe din filme, documentare).

 prezentarea vestigiilor istorice;

 derularea evenimentelor (o prezentare integratoare cu

animație și sunet);

 participanții la diferite evenimente (revoluții, războaie, mișcări populare);

 La etapa actuală, un procedeu eficient prin care profesorii îi îndrumă pe elevi spre înțelegere și crearea
unei atitudini personale asupra celor învățate este organizarea tuturor lecțiilor conform cadrului ERRE.
Astfel, etapele unei lecții obișnuite de istorie sunt: evocarea, realizarea sensului, reflexia și extinderea.

Evocare Realizarea Reflecție Extindere

sensului
 II.2. Demers experimental

1. Aveţi calculator personal?

2. Ştiţi să utilizaţi calculatorul?

3. La ce obiecte de studiu utilizaţi mai des

tehnologiile digitale?

4. La ce este bun calculatorul?

5. Credeţi că este utilă folosirea calculatorul în

cadrul orelor de istorie?

6. Credeţi că utilizând calculatorul la orele de

istorie veți înregistra un progres, o stagnare sau
un regres?
 CONCLUZII
 Se poate spune că integrarea resurselor TIC în educaţie este benefică şi duce la o creştere a performaţelor şcolare,
cu condiţia ca elevii să posede cunoştinţe de utilizare a calculatorului. Aceasta implică introducerea orelor de
informatică şi TIC la toate profilurile, şi la toate treptele de învăţământ.

 Un avantaj al creșterii interesului elevilor față de orele de istorie, precum și a reușitei școlare, îl constituie
faptul că unii profesorii, pe lângă cunoştinţele teoretice şi practice aferente disciplinei predate, posedă abilități de
utilizare a TIC. Pe de altă parte, profesorul trebuie să se asigure că activitatea de cercetare a elevului pe internet are
la bază un plan de lucru bine stabilit şi o strategie de căutare eficientă.

 În calitate de profesoară de istorie, am observat că elevii devin curioși și cointeresați de obiectul meu,
datorită modului de predare și evaluare pe care-l utilizez în cadrul orelor de istorie. Această metodă presupune
combinarea lucrului văzut la ecran cu manualul, precum și lucrul cu documentele, filmulețele și imaginile sau
caricaturile de pe ecranul calculatorului, combinate cu tabla și creta sau fișe pregătite.

 În concluzie putem spune că pentru a realiza un învăţământ de calitate şi pentru a obţine cele mai bune
rezultate, trebuie să folosim atât metodele clasice de predare, învăţare, evaluare, cât şi metodele moderne!