România Mare

Vartolomei Alexandru-Ionuț
clasa a XII-a A
 Despre
România Mare (România interbelică, România Întregită) - termenul
„România Mare” („România Întregită”) a intrat în uz după Tratatul de la
Versailles din 1920, nu ca un concept iredentist sau expansionist, ci ca o stare
de fapt obiectivă, în comparație cu dimensiunile geo-politice anterioare.
România dintre cele două războaie mondiale a avut extinderea teritorială
maximă din istoria sa, 295.641 km pătrați (în timp ce în prezent extinderea
teritorială a României este de 238.397 km pătrați).

Județele și regiunile istorice

ale României Mari după 1926
 România Mare a existat în această formă până în 1940. Ca urmare a
Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939 - ultimatumul sovietic de „retrocedare
imediată a Basarabiei și a Bucovinei de nord” (26 iunie 1940) și Dictatul de la
Viena (30 august 1940) - România a pierdut o treime din țară fără să fi tras un
foc de armă. Termenul nu a fost niciodată denumirea oficială a statului român,
nefiind înscris în constituție.

România Mare în oglinda hărților

etnografice românești
 Istoric
În 1918, la sfârșitul Primului Război Mondial, Transilvania, Basarabia și
Bucovina s-au unit cu Regatul României (vezi: Marea Unire din 1918).
Această unire a fost ratificată în 1920 prin Tratatul de la Trianon (în cazul
Transilvaniei, Crișanei, Banatului și Maramureșului), prin Tratatul de la
Versailles (în cazul Basarabiei) și prin tratatul de la Saint Germain (în cazul
Bucovinei).

Tratatul de
Trianon
 România anexase de asemenea Cadrilaterul, după înfrangerea
Bulgariei in 1913 in cadrul celui de-Al Doilea Război Balcanic. Astfel,
suprafața și populația României s-au dublat în numai 5 ani, iar cel mai
important, o mare parte a poporului român era cuprins pentru prima oară
între granițele unui stat. A mai rămas o comunitate importantă de români
în partea de vest a Banatului, împărțit cu Serbia, și o alta în nord-vestul
Bulgariei.

Al doilea Război Balcanic

 Dictatura carlistă
La 10 februarie 1938, regele Carol al II-lea și-a asumat puteri dictatoriale
și a desființat partidele politice, numind prim miniștrii, ceea ce îi asigura
puterea supremă.
Ca urmare a protocolului expansionist adițional secret al Pactul
Ribbentrop-Molotov din 1939 și prăbușirii aliaților occidentali, considerați ca
potențialii protectori ai României, la data de 28 iunie 1940 Uniunea Sovietică
transmite un ultimatum în care României i se dau 48 de ore pentru a evacua
Basarabia și nordul Bucovinei, în caz contrar URSS va declara război.
România cedează și după 40 de ore, Armata Roșie și unități sovietice
paramilitare (NKVD) intră în teritoriile cerute și suplimentar în Ținutul Herței
care nu era menționat în ultimatum.
 Retragerea Armatei Române, a Jandarmeriei, a Poliției și a zecilor de mii de
civili a fost pripită și haotică, chiar dezastruasă. Vina suveranului-dictator Carol
al II-lea este determinantă, demonstrând o paralizie de conducere în situații de
extremă urgență.

În Al Doilea Război Mondial

documente militare sovietice au fost,
uneori, scrise pe spatele unor
formulare oficiale ale administrației
române din Transnistria (1944).
 Suplimentar la aceste cedări teritoriale, Ion Gigurtu, președinte al
Consiliului de miniștri, între 4 iulie și 4 septembrie 1940, odată cu venirea sa
la putere a declarat că va duce o politică nazistă pro-Axa Berlin–Roma,
antisemită și fascist-totalitară. În urma Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939,
prin acceptarea arbitrajului lui Hitler asupra Transilvaniei (după ce Gigurtu a
declarat la radio că România trebuie să facă sacrificii teritoriale pentru a
justifica orientarea sa nazistă și aderarea totală a României la Axa Berlin–
Roma), România a cedat Ungariei nordul Transilvaniei, inclusiv orașul Cluj.

Harta fizică a României Mari

 Vastele teritorii din Transilvania care au fost cedate de Ion Gigurtu în
favoarea Ungariei conțineau importante resurse naturale, inclusiv mine de aur.
Ion Gigurtu a fost de acord și cu cedarea a 8000 km2 din Dobrogea de sud în
favoarea Bulgariei. Guvernul lui Ion Gigurtu a demisionat pe 4 septembrie
1940, în urma marilor proteste organizate de legionari împotriva rezultatelor
arbitrajului lui Hitler, prin care România a cedat 2/5 din Transilvania în
favoarea Ungariei.

Harta României (1926)

 Războiul contra URSS
Față de nemulțumirea opiniei publice și protestele liderilor politici
datorate cedărilor teritoriale și retragereii haotice din Basarabia, regele Carol
al II-lea îl numește ca prim-ministru pe generalul Ion Antonescu. Aceasta,
sprijinit de Garda de Fier, cere regelui să suspende Constituția României și
apoi, să abdice în favoarea fiului său, Mihai. După reușita puciului, Antonescu
își asumă puteri dictatoriale și se proclamă Conducătorul statului.

Insula șerpilor
 În conflictul cu Horia Sima și Mișcarea legionară, Antonescu
dobândește sprijinul lui Hitler promițându-i participarea României la
războiul anti-sovietic. În 1941, ca aliat al Germaniei, România declară
război Uniunii Sovietice, sub pretextul de recuperare a teritoriilor pierdute.
România intră în război de partea Germaniei și invadează URSS-ul,
reușind să elibereze Basarabia în vara anului 1941. În pofida poziției
liderilor politici Iuliu Maniu, Brătianu și a unora dintre generali, de a se opri
la fostele frontiere românești, și fidel promisiunilor față de Hitler, Antonescu
continuă acțiunile militare în teritoriile ucrainene și rusești. În acest sens,
România a devenit principalul aliat al Germaniei în Europa de Est, furnizând
cantități însemnate de petrol, grâu și alte resurse, și trimițând peste 800.000
de trupe pe frontul de est.

Ținutul Herța
 Prin eliminarea regimului lui Antonescu la 23 august 1944 și întoarcerea
armelor contra puterilor Axei, România recuperează nordul Transilvaniei, fapt
consemnat și definitivat de Tratatul de pace de la Paris la 10 februarie 1947.
Teritoriile fostei Românii Mari care nu mai fac parte din România sunt:
Basarabia, jumătatea de nord a Bucovinei, ținutul Herța, Cadrilaterul și Insula
Șerpilor.

Bucovina (nuanțată cu verde)

Mulțumesc pentru vizionare
!!!
 Bibliografie
 https://
ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_Mare
 Premisele izolării politice a României: 1919-
1940, Viorica Moisuc, Editura Humanitas,
1991
 https://
www.wikiwand.com/ro/Rom%C3%A2nia_Ma
re