AI, an 1 Asimetria informației – apare atunci când una din părțile participante la o tranzacție deține mai multe informații decât cealalaltă. De obicei este vânzatorul cel care știe mai multe despre produsul pe care îl vinde decât cumpărătorul, dar poate fi posibilă și situația inversă. Asimetria de informație este generatoare a două categorii de risc: •riscul proceselor de selecție adversă •riscul de hazard moral - K. Arrow a identificat aceste riscuri pentru care a luat si Premiul Nobel in 1972
Asimetriile informaționale
• asimetriile informaţionale sunt mai pronunţate pe
pieţele financiare, unul dintre exemplele amintite putând fi cazul debitorilor şi creditorilor. • exista o mare probabilitate de eşec al pieţei în cazul în care există asimetrii informaţionale puternice şi numărul proiectelor necalitative îl depăşeşte pe cel al proiectelor profitabile. Selecția adversă A fost menționată prima oară de George Arthur Akerlof (1940-lemon problem) care se referă la inabilitatea comercianților/cumparatorilor de a deosebi între calitatea diferitelor produse. Acest mecanism care operează în condiții de informație asimetrică,e specifică pieței în cadrul căreia se tranzacționează un bun în unități de calitate diferite.În cel mai bun caz, cumpărătorii au acces doar la informația privind distribuția calității pentru unitățile vândute anterior. În absența unor instituții specifice care să permită cumpărătorilor să facă deosebire între unitățile de calități diferite,se tinde să se cumpere nu numai unitati de calitate superioară,ci și unități de calitate inferioară. Piața creditelor bancare reprezintă un exemplu de piață în care se operează selecția adversă,care rezultă din incapacitatea uneia dintre parți de a evalua corect performanțele financiare ale celeilalte părți participante la tranzacție .Acest fapt determină ca agenții economici cu capacități financiare mediocre și cei care se confruntă cu mari dificultăți financiare și pentru care costul creditului putin contează,să beneficieze de majoritatea creditelor oferite de către bănci. The market for lemons Conceptul de selectie adversă a fost generalizat de către economiști și spre piață nu doar către asigurări. Akerlof a elaborat un model „market for lemons”. Oamenii care cumpără mașini uzate nu știu dacă ele sunt „lemons” (masini „rele”) sau „cherries” (masini bune), deci vor fi dispuși să platească un preț între valoarea unei mașini „rele” și cea a unei mașini bune, bazându-se pe probabilitatea că mașina primită este bună. Metode de rezolvare: - dacă s-ar impune o lege împotriva mașinilor rele adică obligativitatea vânzatorului de a oferi garanția produsului vândut pe o perioadă de timp. Intervenția statului prin reglementări - teoria semnalului. Susține că vânzătorii de bună credință trebuia să construiască un procedeu prin care să-și semnalizeze calitatea iar semnalul trebuie să fie vizibil, credibil și să nu poată fi falsificat(garanția pe piața automobilelor)
CONCLUZII Riscul proceselor de selecție adversă se manifestă datorită comportamentului speculativ al managerilor pentru atrageri externe de capital. Cercetările din ultimul timp în economie și finanțe au fost concentrate asupra eficienței informaționale a pieței.Dacă modelele financiare inițiale aveau la bază ipoteza privind simetria de informație(transparența și gratuitatea tuturor informațiilor),acum se pornește de la constatarea reală că informația utilizată este întotdeauna limitată și incertă. VĂ MULȚUMESC