Sunteți pe pagina 1din 9

Eficiența piețelor financiare și

asimetria informațională
Selecția adversă

Muntean Mădălina- Maria


AI, an 1
Asimetria informației
– apare atunci când una din părțile participante la o
tranzacție deține mai multe informații decât cealalaltă.
De obicei este vânzatorul cel care știe mai multe despre
produsul pe care îl vinde decât cumpărătorul, dar poate
fi posibilă și situația inversă.
Asimetria de informație este generatoare a două
categorii de risc:
•riscul proceselor de selecție adversă
•riscul de hazard moral
- K. Arrow a identificat aceste riscuri pentru care a luat
si Premiul Nobel in 1972
 
Asimetriile informaționale

• asimetriile informaţionale sunt mai pronunţate pe


pieţele financiare, unul dintre exemplele amintite
putând fi cazul debitorilor şi creditorilor.
• exista o mare probabilitate de eşec al pieţei în cazul
în care există asimetrii informaţionale puternice şi
numărul proiectelor necalitative îl depăşeşte pe cel al
proiectelor profitabile.
Selecția adversă
 A fost menționată prima oară de George Arthur
Akerlof (1940-lemon problem) care se referă la
inabilitatea comercianților/cumparatorilor de a deosebi
între calitatea diferitelor produse.
Acest mecanism care operează în condiții de informație
asimetrică,e specifică pieței în cadrul căreia se
tranzacționează un bun în unități de calitate diferite.În
cel mai bun caz, cumpărătorii au acces doar la
informația privind distribuția calității pentru unitățile
vândute anterior. În absența unor instituții specifice care
să permită cumpărătorilor să facă deosebire între
unitățile de calități diferite,se tinde să se cumpere nu
numai unitati de calitate superioară,ci și unități de
calitate inferioară.
Piața creditelor bancare reprezintă un exemplu de piață în care
se operează selecția adversă,care rezultă din incapacitatea uneia
dintre parți de a evalua corect performanțele financiare ale
celeilalte părți participante la tranzacție .Acest fapt determină
ca agenții economici cu capacități financiare mediocre și cei
care se confruntă cu mari dificultăți financiare și pentru care
costul creditului putin contează,să beneficieze de majoritatea
creditelor oferite de către bănci.
The market for lemons
Conceptul de selectie adversă a fost generalizat de către
economiști și spre piață nu doar către asigurări. Akerlof a
elaborat un model „market for lemons”.
Oamenii care cumpără mașini uzate nu știu dacă ele sunt
„lemons” (masini „rele”) sau „cherries” (masini bune), deci vor
fi dispuși să platească un preț între valoarea unei mașini „rele” și
cea a unei mașini bune, bazându-se pe probabilitatea că mașina
primită este bună.
Metode de rezolvare:
- dacă s-ar impune o lege împotriva mașinilor rele adică
obligativitatea vânzatorului de a oferi garanția produsului
vândut pe o perioadă de timp. Intervenția statului prin
reglementări
- teoria semnalului. Susține că vânzătorii de bună credință
trebuia să construiască un procedeu prin care să-și
semnalizeze calitatea iar semnalul trebuie să fie vizibil,
credibil și să nu poată fi falsificat(garanția pe piața
automobilelor)
 
CONCLUZII
Riscul proceselor de selecție adversă se manifestă
datorită comportamentului speculativ al managerilor
pentru atrageri externe de capital.
Cercetările din ultimul timp în economie și finanțe
au fost concentrate asupra eficienței informaționale a
pieței.Dacă modelele financiare inițiale aveau la bază
ipoteza privind simetria de informație(transparența
și gratuitatea tuturor informațiilor),acum se pornește
de la constatarea reală că informația utilizată este
întotdeauna limitată și incertă.
VĂ MULȚUMESC