MANIFESTĂRILE CLINICE ALE GRIPEI ÎN

CAVITATEA BUCALĂ, DIAGNOSTICUL

DIFERENȚIAL, PROFILAXIE ȘI
TRATAMENT.

REALIZAT DE STUDENTUL ANULUI- ,,V” RABEI

VITALIE S1604
GRIPA

Definiție:
Maiadie infecțioasă respiratorie virală, provocată de virusul
gripei A, B, C, caracterizată prin simptome de inflamație şi
intoxicație a căilor respiratorii superioare, uneori şi a MB.
 
Gripa se raspândește de la o persoană la alta:
• Prin contactul direct prin picăturile de la o persoană
infectată, tuse sau strănut.
• Prin contactul indirect, atunci când picături sau
secrețiile din nas sau gât se depun pe suprafețe, cum ar
fi mâinile. De acolo, virusul poate fi transferat către alte
persoane care apoi își ating fața.
PERSOANELE CARE AU GRIPA
MANIFESTA URMATOARELE
SIMPTOME GENERALE.

• Febra sau stare febrila (frisoane)

• Tuse
• Durere de gat
• Nas infundat sau rinoree
• Dureri musculare 
• Dureri de cap
• Oboseala
• Varsaturi si diaree – in cazul anumitor persoane; aceste simptome sunt mai frecvente la copii decat
la adulti
• Febra se intalneste la majoritatea persoanelor cu gripa, insa pot exista oameni care nu fac febra pe
perioada
 Simptome cu localizare la nivelul cavități bucale

Localizarea elementelor:
Primul simptom al gripei este stomatita catarală
 palatul moale;
cu:
 Uvulă;
  hiperemie pronunțată;  
 plicilie palatine;
 parestezie;  
 limbă;
 senzaţii de arsură.
 mucoasa jugală.
• A doua zi pe mucoasa palatului moale, pe fundalul hiperemiat al acestuia,
apar puncte roşii hiperplazice (glande ce secretă mucus), care fiind
determinate la o persoană sănătoasă, pot servi ca simptom prematur al
bolii.
•  Pot apărea sectoare de descuamare, degenerativ-necrotice, peteșii,
vezicule cu exsudat hemoragic, care, spărgându-se, se transformă în
eroziuni și afte dureroase ce se contopesc foarte rar.
• Ca rezultat, poate apărea tabloul clinic al stomatitei ulcero-necrotice,
agravând parodontita marginală.
 SIMPTOMELE PRINCIPALE
„CRESCÂNDE ” ALE GRIPEI:
• Diagnosticul
Stomatită catarală (hiperemie pronunţată);
Hipertrofia glandelor mucipare;
Stomatită aftoasă, necrotică;
Stomatită ulcero-necrotică;
Nevrita nervului trigemen sau facial
 Stări herpes simplex acut, candidomicoză imunodeficitare
În diagnosticul gripei se ţine cont de:
• Situaţia epidemiologică;
• Anamneză
 
Tabloul clinic;
• Rezultatul examenelor de laborator;
• Lipsa interferonului în salivă;
• Micşorarea cantităţii de lizozim în salivă.
 Tratamentul
• Local se aplică tactica tratamentului stomatitei herpetice
acute.
• General — tratamentul gripei.
Tratamentul stomatitelor gripale va depinde de starea
generală a pacientului şi de gravitatea afecțiunii.
Recent a fost introdusa in uzul clinic o noua clasa de
medicamente - inhibitorii de neuraminidaza - care ataca
direct virusul, cauza infectiei gripale.
TRATAMENTUL SIMPTOMATIC AL
RĂCELII COMUNE ŞI AL GRIPEI

 include măsuri nefarmacologice şi farmacologice.

• Măsuri nefarmacologice:
• repaus la pat în cazul celor cu simptome severe;
• aport crescut de lichide;
• inhalaţii, aerosoli pentru curăţarea foselor nazale;
• umidificarea aerului din locuinţă.
• Tratamentul farmacologic simptomatic în răceala comună şi gripă include
utilizarea următoarelor grupe de medicamente:
• analgezice antipiretice (paracetamol, acid acetilsalicilic, propifenazonă) şi/sau
antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, naproxen);
• antitusive centrale (oxeladină, butamirat, codeină, dextrometorfan);
• expectorante (acetilcisteină, carbocisteină, erdosteină, ambroxol, bromhexin,
guaifenezină);
• antihistaminice H1: clorfeniramină, feniramină;
• decongestionante nazale topice (xilometazolină, nafazolină, oximetazolină, tetrizolină);
• decongestionante sistemice (pseudoefedrină, fenilefrină);
• comprimate de supt cu dezinfectante, antiinflamatoare, anestezice.
• Pentru tratamentul simptomatic al gripei și răcelii, frecvent se folosesc asocieri ale
analgezicelor antipiretice (paracetamol, ibuprofen, acid acetilsalicilic) cu alte tipuri de
substanțe, pentru a combate cu ajutorul unui produs medicamentos mai multe simptome.
COMPLICATIILE GRIPEI
Majoritatea persoanelor care fac gripa se vindeca relativ repede, de la cateva
zile, la mai putin de doua saptamani. Exista insa si persoane care dezvolta
complicatii usoare pana la severe, care pot pune viata in pericol, precum:

• Pneumonie virala

• Exacerbare a bolilor cronice preexistente: boli de inima si boli pulmonare

• Pneumonie bacteriana

• Sinuzita

• Otita medie
PROFILAXIA GRIPEI

• Măsuri generale: izolare, dezinfecție umedă, evitarea

aglomerațiilor.
• Măsuri speciale: vaccinarea antigripală mai ales la persoanele cu
BPOC (boală pulmonară obstructivă cronică), cardiaci, astmatici,
peste 65 ani, personalul din unități de ocrotire, spitale, cei cu boli
cronice (diabet, ciroză), inf HIV cei ce fac tratament cu aspirină,
cortizon, citostatice, gravidele în trimestrul II și III de sarcină.
Vaccinarea se face de obicei în lunile octombrie sau noiembrie.
• Pentru a limita răspândirea gripei dar și a altor viroze
respiratorii este necesar să luați și următoarele măsuri
preventive:
• Spălați-vă pe mâini în mod regulat cu apă și săpun.
• Acoperiți-vă gura și nasul cu un șervețel atunci când strănutați.
• Apoi acoperiți și aruncați șervețel folosit. Nu reutilizați batiste
sau șervețele. Virusul gripei și alte virusuri respiratorii pot
supraviețui temporar în afara corpului, astfel încât vă puteți
infecta atingând batiste și șervețele utilizate.
• •Dacă nu aveți un șervețel disponibil: Stranutați acoperindu-vă
în totalitate nasul și gura cu brațul.
Sfîrșit