Padurea Ecuatoriala

Padurea Ecuatoriala

• este o pădure care este totdeauna verde

• se găseşte în zonele calde şi umede ale tropicelor la o altitudine mică

• umezeala este factorul principal care influenţează distribuţia pădurilor ecuatoriale, deşi alţi
factori, cum ar fi solurile, pot fi importante.

• precipitaţiile anuale sunt în medie între 1,500 - 4,000 mm

• temperatura medie este între 25 - 35° C.

 Caracteristicile
factorilor de mediu

1.Caracteristici climatice:
• un singur anotimp, vara
• temperatura medie anuală între
25 și 28°C
• umiditate ridicată, peste 85%
• precipitații abundente, între
1000 și 3000 mm/an, cu regim
aproape diurn
• bat calmele ecuatoriale
 -în urma procesului de
-sol nefertil, sărac în alterare se dezvoltă
-procesul de alterare
substanțe organice, bogat scoarțe de alterare
chimică favorizat de
în oxizi de fier și groase, stânci și coloane
căldură și umezeală;
aluminiu; convexe (căpățâni de
zahăr).

2.Caracteristicil -Solurile ecuatoriale sunt

diverse, de la soluri

e solului vulcanice la nisipuri, deşi

jumatate din totalul
zonei -ecuatoriale este
• Clasificare: • Soluri rosii

compusă din soluri roşii.

• Soluri de lut • Soluri podzolice • Soluri aluvionale

Caracteristicile vegetației:

• Datorită acestor factori climatici, vegetația predominantă este cea

semperviriscentă (veșnic verde), luxuriantă, cu arbori stratificați (în 3
straturi: 5–15 m, 15-40m, 40-60m), sub aceste straturi aflându-se
arbuști și ierburi la periferia pădurilor. În interiorul pădurilor și între
straturi cresc liane și plante epifite (plante fixate pe arbori). Arborii
care constituie aceste păduri ecuatoriale sunt: palmierii (peste 1500
specii, cuprinzând și palmierul de ulei și palmierul de cocos ), 
arborele de cauciuc, arborele de cacao, arborele de cafea, mahonul, 
accaju etc. Pe țărmurile afectate de maree cresc mangrove.
Fauna
• Condițiile climatice favorabile din
această zonă extrem de caldă și umedă
permit existența unei mari diversități de
animale. Cele mai multe (șerpi, insecte, 
maimuțe, fluturi, păsări viu colorate )
trăiesc în coroana arborilor unde găsesc
o hrană abundentă. Animalele
arbolicole s-au adaptat, putând face
salturi și agățându-se de ramurile
arborilor. În desișurile acestor păduri
mai pot fi găsite jaguarul, 
antilopa de pădure etc.
Populatia
• Din cauza faptului că pădurile ecuatoriale
sunt foarte dense, populația care trăiește în
acest mediu se concentrează pe văile dens
populate sau pe țărmuri. Lagos, de exemplu,
cel mai mare oraș din Nigeria, cu peste 11
milioane locuitori, este o metropolă aflată în
acest climat. Aici sezonul ploios ține din
aprilie până în iulie, ploi mai blânde apărând
și prin octombrie și noiembrie, temperaturile
variând foarte puțin de la o lună la alta (27 °C
în ianuarie, 25 °C în iulie). În Africa, în zona
pădurilor ecuatoriale trăiesc în general
pigmeii (populație băștinașă de statură mică).
 Importanta
padurilor ecuatoriale
• Acum este acceptat de oamenii de
ştiinţă, că pădurile ecuatoriale sunt de o
valoare mai mare ca resurse susţinute pe
o mare perioadă de timp când sunt
lăsate intacte decât când sunt convertite
la păşuni sau la alte habitate simplificate.
Pădurile ecuatoriale au construit cea mai
mare biomasă de pe Pământ, şi au făcut
asta aproape independent de condiţiile
solului prin evoluarea reciclării
substanţelor hrănitoare. Pădurile
ecuatoriale administrate pot astfel să
furnizeze cantităţi uriaşe de lemn valoros
şi să stabilizeze clima locală
Impactul uman
• Sunt un mare număr de factori naturali şi introduşi de
oameni care afectează pădurile ecuatoriale. Ciclonii,
focurile forestiere, bolile, alunecările de teren, şi alţi
factori naturali au acum o influenţă minimă în comparaţie
cu defrişările, cum ar fi cele cauzate de prelucrarea
lemnului, construirea de drumuri, minărit, obţinerea
păşunulor şi a recoltelor. Societăţile tradiţionale au
practicat cultivările “taie-şi-arde” unde au fost defrişate
mici zone pentru a cultiva plante.
Proiect realizat de:Anania-
Apopei Mario

Clasa a IX-a A

Profesor indrumator:Atomei Florentina

Surse:www.wikipedia.ro;www.geolearn.org