Gingivitele non-induse

de placa bacteriană
Etiologie, patogenie, tablou clinic, diagnostic pozitiv şi diferenţial.
Tratamentul. Profilaxie.

Coordonator:
Svetlana Popa
Au elaborat:
Țugui Cătălina
 Gingivita descuamativa
• GD apar mai frecvent la femei, inainte sau dupa instalarea menopauzei, uneori si pe un teren modificat
prin tulburari neurovegetative, nevrotice depressive, anxioase; de asemenea pot aparea dupa
histerectomii.
• Prezenta unei GD poate insoti o maladie buloasa:
pemfigusul vulgar
pemfigoidul mucos benign

• De asemena se intalnesc si in :
• reactii alergice ( la pasta de dinti, ape de gura, alimente etc).
• inf cronice (siflis, TBC)
• Dupa administrare de ( aminofenazona, barbiturice, salicilati, saruri de bismuth, sulfamide si antibiotice, ioduri,
bromuri, citostatice, saruri de aur)
• Leziunea de baza in GD – vezicula de dimensiuni mici (pana la 5mm in diametru) si bula cu dimensiuni de
cativa cm.
• La nivelul mucoasei gingivale si orale veziculele si bulele se sparg in scurt timp si dau nastere unor leziuni
de tip eroziv si ulcerat.
• Etiologia nu este descrisa de o flora
microbiana specifica. Cel mai des GD este e
manifestare gingivala nespecifica in
cirumstantele expuse mai sus.
• Simtomatologie:
Initial gingia prezinta eritem difuz
nedureros; ulterior apar dureri la variatii
termice, condiment, inhalarea de aer,
senzatii de arsura.
Suprafata gingiei este neteda , lucioasa, apoi
prezinta mici depresiuni si se descuameaza
parcelar in urma periajului, la presiune
digitala sau la simpla stergere cu o compresa
si in cursul masticatiei.
Zonele descuamate sunt de culoare rosu
aprins, dureroase la atingere si au marginile
zdrentuite, cu mucrolambouri detasabile,
mobile, in formele erosive de tip bulos.
Histopatologic – se remarca doua
tipuri de leziuni:
• de tip lichenoid:
epiteliu cu vaculozari in stratul bazal,
paracheratoza
disjunctii intre epiteliu si corion si
atrofie epiteliala zonala
• de tip bulos:
disjunctie intre epiteliu si corion cu
formarea unor bule subepiteliale
infiltrat inflamator bogat in corion.
 Manifestari gingivale in lichenul plan
• Lichenul plan, considerat o boala autoimuna, este o afectiune papuloasa a pielii si
mucoaselor.
• La nivelul gingiei, leziunile din lichenul plan au o culoare alba-sidefie si prezinta
urmatoarele aspecte:
leziuni hiperkertozice (diskeratozice) de tip reticular sau dendritic (ca nervurile frunzei de feriga)
sub forma de papule isolate
sub forma de placard
vezicule si bule care se sparg si lasa in urma ulceratii cu margini zdrentuite, mobile, in special in
formele de tip bulos.
eroziuni si ulceratii care pot sangera usor la periaj si masticatie
atrofia epiteliului gingival cu leziuni erosive, se insoteste constant de atrofia papilelor filiforme si
fungiform ale limbii.
Manifestari gingivale in pemfigus
• Pemfigusul este o afectiune veziculo-buloasa, care apare pe piele si frecvent poate
debuta la nivelul mucoasei bucale, fiind, astfel, descoperita precoce de medicul
stomatolog.
• Pemfigusul este considerat ca o boala autoimuna dar si cu o predispozitie
genetica.
• Histopatologic se constata - acantoliza in stratul spinos, veziculatie intinsa
intraepiteliala, cu formarea de vezicule si bule, infiltrate inflamator cu
polimorfonucleare in corion, in zonele de ulceratie, disjunctie epiteliu-corion.
• La nivelul gingiei se caracterizeaza prin GD si uneori vezicule si bule care se sparg si
formeaza ulceratoo cu margini de forma unor microlambouri flotante.
 Diagnostic diferential
• GD este mai mult o manifestare clinica , nu un diagnostic. Cauzele pot fi multiple si
deseori au lor erori.
• Diagnosticul diferential se face intre patologiile:
• Lichen plan
• Pemfigus cicatriceal, Pemfigus vulgaris
• dermatita herpetica
• lupus eritematos
• stomatita cronica ulceroasa
• reactii la medicamente, paste, gume, ape de gura etc.
 Tratament
Tratamentul depinde de etiologie:
• in cazul reactiei alergice– se recomanda inlaturarea imediata a alergenului si
imbunatatirea igienei orale (detartraj + periaj cu periuta de duritate mica(soft) +
flossing), la fel se recomanda aplicarea locala si sistemica a corticosteroizilor.
• In cazul prezentei bolilor generale – se recomanda si teapria specifica a bolii
declansatoare
• Se recomanda sa se evite orice pericol de leziune a gingiei si mucoasei. (proteze
dentare).
• Tratamentul general – corticosteroizi (prednisolone, dexametazon) + vitamina C +
vitamina B5 + clorura de Ca
• Tratament local – metotrexat + antiseptic + antimicrobian + anestezice + fermenti +
keratoplastice.
 Gingivita hipertofica
• GH este o crestere de volum a gingiei ce se
deosebeste de alte forme ale gingivitei prin faptul ca
predomina procesul de proliferare.
• GH nu are evolutie acuta. Deosebim dou forme clinice
– edematoasa (mai frecventa) si fibroasa.
• Procesul de proliferare din gingie este precedat de
procesul inflamator cataral, de degranulare.
• La proliferarea gingiei contribuie diversi factori:
• marginile debordante ale obturatiilor, muscaturile adanci,
mutatii endocrine etc.
Etiologie
• Hipetrofie inflamatorie – in cazul unui proces
inflamator cronic.
• Hipetrofie medicamentoasa:
• anticonvulsivantele (fenitoina, fenobarbital,
lamotrigine) – 50%
• blocatorii canalelor de Ca (nifedipina, verapamil)
• cyclosporine si unii imunosupresori.
• Hipetrofie ereditara
• Hipetrofie asociata cu factori sistemici – sarcina,
pubertate, deficient de vit C, leucemie, neoplasme,
sarcoidoza etc.
 Simtomatologie
• Pacientii acuza aspectul neobisnuit al
gingiei, cresterea ei si sangerarea in timpul
periajului sau spontan.
• Tesutul gingival poate acoperi aproape in
intregime coroanele dintilor(forma grava),
1/3(forma usoara), pana la ½ (forma
medie).
• se pot constata deformari ale marginii
gingivale.
• Culoarea gingiei – cianotica (forma
edematoasa) si neschimbata (forma
fribroasa)
• Se constata si depuneri de tartrui si alte
depuneri.
 Gingivita de sarcina
• Apare in unele cazuri in timpul sarcinii si imbraca
character acut sau subacute.
• Aparitia ei este determinate de modificarile
hormonale, reactia locala a tesuturilor.
• In lichidul santului gingival s-a remarcat
cresterea speciilor anaerobe (prevotela
intermedia si porfiromonas gingivalis) asupra
carora hormonii steroizi (estrogeni si
progesterone) actioneaza ca factori de
proliferare.
• In sarcina s-a remarcat si o scadere a
chemotactismului nutrofilelor si o productie
scazuta de anticorpi.
 Simptomatologie
• Semnele clinic ale GS se accentueaza din luna a 2-a sau a 3-a si devin
destul de pronuntate in luna a 8-a si descresc in luna a 9-a.
• Principalele semne de imbolnavire gingivala sunt HIPERPLAZIA si
SANGERAREA.
• gingia tumefiata, marita in volum, neteda sau boselata, lucioasa de
consistenta moale, decolabila de pe dinte.
• hiperplazia de sarcina se dezvolta mai mult pe seama papilelor
interdentare, dar poate afecta si alte portiuni ale gingiei.
• culoara variaza de la rosu-violaceus, stralucitor, uneori cu aspect
zmeuriu, pana la rosu-violaceus.
• sangerearea se prodce la cele mai mici atingeri si este consecinta
hipervascularizatiei, meiopragiei capilare si numeroaselor zone
ulcerate.
• durerile gingivale apar numai in cursul unor suprainfectari sau character
acut.
• pot aparea pungi parodontale
Tratament si profilaxie
• Tactica de baza in GS este controlul
posibilului progress intr-o forma mai grava .
• Ca profilaxie si tratament este necesar de
a controla aparitia placii bacteriene,
utlizarea periutei de duritate mica si
pastelor si apelor de gura cu effect benefic
asupra gingiilor (parodontax, listerine,
vitis, lesnoi balzam.) + vizite regulate la
medic stomatolog
• In cazul in care nu obtinem remisia
simptomelor se va recurge la tratament
antimicrobian si antiseptic mai riguros.
 Dilatarea
gingivala
influentata de
medicamente
 Gingivita hidationica
• Apare la unii bolnavi epileptici, in special tineri, tratati cu acest medicament (Dilantin, Epanutin). Incidenta hiperplaziei
hidantoinice este descrisa in literatura de specialitate intre 3% 85%. Modul de acliune al hidantoinei este explicat prin
~i

inactivarea colagenazei Si reduce rea degradarii componentei fibrilare de colagen a substantei fundamentale din
corionul gingival Si din desmodonliul superficial. De asemenea, hidantoina stimuleaza proliferarea epiteliului a ~i

fibroblastilor din corion. Sub influenla hidantoinei, fibroblastii sintetizeaza 0 cantitate crescuta de componente sulfatate
ale glicozaminoglicanilor, ceea ce mareste masa nefibrilara a substanlei fundamentale.
• Hiperplazia hidantoinica se produce ~i in absenla pUkii bacteriene Si a tartrului, la pacienlii cu 0 buna igiena bucala.
Prezenla pla-cii bacteriene determina insa 0 supraadaugare a inflamatiei bacteriene, care accentueaza hipertrofia Si
hiperplazia gingivala.
• Simptomatologie - La inceput, hiperplazia este de dimensiuni mici, de forma unor margele ale papilelor interdentare.
in stadii mai avansate, hiperplazia papilei si a marginii gingivale libere se mareste si acopera o importanta suprafata a
coroanei dentare
• Hiperplazia este localizata mai mult vestibular, dar si oral, lntr-o masura mal redusa datorita presiunii limbii. Zona de
gingie fixa este de obicei ma; putin hiperplazica, ceea ce o deosebeste de hiperplazia gingivala idiopalica. Hiperplazia
fara inflamatie supraadaugata are un aspect lobulat, culoare roz-deschis, esta de consistenta ferma si nu
sAngereaza. Un element caracteristic este aparitia unui sant situat la baza hiperplaziei papilelor si a marginii gingivale
Iibere sau la limita cu mucoasa alveolara, alunci cand cuprinde si gingia fixa. Uneori, s-a putut constata 0 reducere
sau chiar disparitia spontana a hiperplaziei hidantoinice la caiteva luni de la intreruperea administrarii medicamentului.
Radiologic, se remarca a demineralizare a seplurilor inlerdentare
Dilatarea
gingivala indusa
de Fenitoina
Gingivita hiperplazica indusa de ciclosporine
• Ciclosporinele sunt agenti imunosupresori folositi pentru a preveni
rejetul de organe transplantate. Incidenta hiperplaziei gingivale la
bolnavii tratati cu ciclosporine este de cca 30%. Histologic si clinic,
fenomenele induse de ciclosporine sunt asemanatoare cu cele
produse de hidantoina. Gingia este de culoare roz, de consistenta
ferma si cu 0 tendinta redusa de sangerare care provine din
supraadaugarea inflamatiei septice bacteriene. Ciclosporina
administrata In doze mici, la sobolan, stimuleaza formarea de os si
favorizeaza astfel integrarea grefelor de os demineralizat liofilizat
Dilatare gingivala
indusa de
Ciclosporina
 Gingivita hiperplazica indusa de anatgonsti de Ca
Antagonistii de calciu (Nifedipin, Nitredipin, Nicardipin, Amlodipin, Verapamll, Diltiazem) sunt substante care inhiba fluxul ionilor de calciu
prin canale lente membranare. Consecintele terapeutice constau in inhibarea contractiei miocardului (etect antianginos), deprimarea
functiei miocardului, specific generator de potentiale lente (nodulul sinusal si atrioventricular, efect antiaritmic, bradicardic) si relaxarea unor
muschi netezi, mai ales a celor vasculari, cu efect vasodilatator.

Meanism de actiune asupra parodontiului marginal

S-a determinat 0 concentrare a Nifedipinei in lichidul ~anlului gingival de 15-316 ori mai mare dedit in plasmfl la pacienli cardiovasculari cu
fenomene de hiperplazie gingivalfl . S-a atribuit antagoni~tilor de calciu efect de:
- cre~tere a glicozaminoglicanilor sulfatati;
- stimularea factoruluj de cre~tere epitelialfl;
- activare acidului folic
- stimularea slntezei ADN ~i a colagenului
- reducere a reacliilor de fibrozare la niverul cordului, reaclii a50ciate
cu administrarea de aldosteron sau angiotensina II - cresterea proliferarii celulare pe culturi de fibroblasti celulari;
- nifedipina cre~te sinteza de proteine de catre fibroblasti
- - nifedipina induce proliferaIea fibrobla$tilor gingivali
- - modificarea metabolismului fibrobla$tilor de la nivelul cordului
 Simptomatologie
• Hiperplazia gingivala prezinta urmatoarele aspecte clinice:
- are caracter generalizat si predomina vestibular si in zonele interdentare;
- volumul hiperplaziei gingivale este variabil in functie de perioada de timp in care a fost
administrat medicamentul si doza acestuia;
- culoarea gingiei hiperplazice variaza de la rosu congestiv cu zone frecvent ulcerate
pana la rosu inchis, uneori violaceu in zonele de staza, acoperite pe alocuri de placarde
fibrinoase alb-galbui
- gingia hiperplazica este, in general, decolabila de coroana dintelui, punand in evidenta
depozite de tesuturi sfacelate. acoperite cu exsudat purulent;
- consistenla gingiei este la inceput mai ferma, dar in timp, odata cu cre$terea in volum,
se reduce devenind moale, depresibila;
- intr-un numar redus de cazuri, la pacienli cu o foarte buna igiena bucala, hiperplazia
gingivala este de tip nodular, cu suprafala neteda si consistenta ferma.
Dilatare gingivala
indusa de
Nifedipina
Gingivita hiperplazica indusa de contraceptive

• Pana in prezent, nu sunt corelalii justificate Intre consumul de contraceptive

hormonale si aparilia unei gingivite spe.cifice. Utilizarea contraceptivelor pe 0
perioada mai mare de 1,5-2 ani poate fi Insotita, la unele persoane, de manitestari
gingivale asemi'matoare cu cele din sarcina, dar Intr-o masura mai redusa:
congestie gingivala, usoare sangerari, mici cre$teri de volum ale papilelor
gingivale.
 Gingivita fibromatoasa-ereditara
• GFE este o patologie orala benigna extrem de rara caracterizata de proliferare lenta si
progresiva a gingiei ambelor maxilare si este transmisa autosomal dominant.
• Aceasta patologie mai este cunoscuta si sub denumirea de elefantiazis gingival, fibrom
difuz, fibromatoza idiopatica.
• GFE se manifesta odata cu eruptia dintilor permanenti .
• Cresterea in volum a gingiei este asociata cu producerea excesiva a colagenului in corionul
gingival.
• GFE prin cresterea in volum a gingiei poate produce jena la masticatie si la inchiderea
buzelor ceea ce face vorbirea dificila.
• Procesul poate fi atat local cat si general. Local poate afecta mai frecvent zona
tuberozitatilor maxilare si suprafetele linguale ale molarilor inferiori.
 Caz clinic (https
://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3590736/ )

• Pacienta 12 ani
• imagine
preoperator
Postoperator
(6 saptamani)