UNIVERSITATEA de ȘTIINȚE AGRICOLE și MEDICINĂ VETERINARĂ

Cluj-Napoca

Alimente functionale
Somonul

Barta Augustin Daniel, CEPA, anul IV

2017
 ALIMENTELE FUNCTIONALE
Alimentele funcționale sunt produse alimentare precum și componente ale acestora care
imbunătațesc starea generală de sănătate a consumatorilor, evită riscul îmbolnăvirilor,
ameliorează calitatea fizică sau psihică a vieții, precum și capacitatea de recuperare după
exerciții fizice extenuante sau diverse boli.
Apariția acestui concept de “aliment funcțional” în nutriția umană este consecința
modificării atitudinii consumatorilor, care și-au îndreptat atenția înspre corelația dintre modul
de alimentație și starea de sănătate.
Interesul pentru promovarea unor astfel de alimente a determinat apariţia Comisiei
Europene asupra Ştiinţei Alimentelor Funcţionale care este coordonată de International Life
Sciences Institute - Europa, un organism specializat cu rol consultativ menit să stabilească
bazele ştiinţifice ale conceptului de alimente pentru sănătate.Comisia apreciază că un aliment
poate fi considerat ca „funcțional” dacă e demonstrat în mod satisfăcător că afecteză în mod
benefic una sau mai multe funcții țintă din organism, pe lângă efectele nutriționale
corespunzătoare.
 Alimentele funcționale trebuie să se prezinte sub formă de
alimente obişnuite, nu ca pastile, capsule, pulbere, ingredientul
nu trebuie să reducă valoare nutritivă a alimentului în carea
fost utilizat, să fie un compus natural, sigur în ceea ce privește o
dietă echilibrată, iar avantajele de sănătate și nutriție ale
ingredientului specific sau alimentului, trebuie să aibă o bază
științifică solidă.
La nivel mondial există o varietate largă de termeni
utilizați pentru a defini produsele
naturale dezvoltate în beneficiul sănătății: alimente funcţionale
(functional foods), nutraceutice (nutraceutical), alimente
farmaceutice (pharmafood), alimente proiectate (designer
food), vitafood, foodceutical.
Alimentul funcţional poate fi un:
- aliment natural
- aliment în care s-a adăugat un component
- aliment din care s-a eliminat un component
- aliment în care natura uneia sau mai multor componente
a fost modificată orice combinaţie a acestor posibilităţi.
PESTELE (Somonul)

Peştele reprezintă o sursă trofică foarte

importantă deoarece musculatura şi grăsimea de
peşte are un coeficient foarte mare de
digestibilitate.Proteinele şi lipidele de peşte asigură
aminoacizii esenţiali, acizii graşi esenţiali
polinesaturaţi importanţi pentru alimentaţia umană
Somonul aparţine familiei Salmonidae şi este
înrudit cu păstrăvul, păstrăvul auriu arctic, lipanul şi
morunul. Este originar din afluenţii Atlanticului de
Nord (genul Salmo) şi Oceanului Pacific (genul
Oncorhynchus).
Cei mai mulţi somoni sunt anadromi - migrează
dinspre mare în amonte; prind viaţă în râuri,
călătoresc spre mare, după care se întorc în acelaşi
râu pentru a-şi depune icrele.Este un pește cu mare
valoare economică și pentru icrele acestora.
 COMPOZIŢIA STRUCTURALA COMPOZIŢIA CHIMICA

Din punct de vedere morfologic:

- carnea este roz sau roz- portocaliu , fibra
musculară este foarte fină datorită lipsei
ţesutului conjunctiv de legătură (nu există
ţesut conjunctiv interfibrilar),
- grăsimea are o culoare galben-citrin
(datorită lipocromului solubilizat în grăsime),
- bobul de carne este foarte fin,
- ţesutul osos este slab reprezentat (razele
osoase sunt dispuse în musculatură),
cantitatea de os este mai dezvoltată la nivelul
capului şi coloanei vertebrale
GENERALITATI ACIZI GRASI, ACIZI ESENTIALI POLINESATURATI

Acizii graşi sunt substanţe organice cu caracter chimic slab acid, care intră în constituţia
lipidelor. Împreună cu glicerolul alcătuiesc cele mai răspândite grăsimi din natură. Se cunosc
mai mult de 300 de astfel de compuşi identificaţi la plante, animale, microrganisme şi om.
Acizii grasi esentiali polinesaturati sunt nutrienti indispensabili organismului uman.Acestia nu pot fi
produsi in corp si este necesara asimilarea lor din alimentatie sau din suplimentele alimentare.
Grasimile polinesaturate Omega-3 sunt reprezentate de:
- acidul alfa linoleic (ALA)
- acidul eicosapentanoic (EPA)
- acidul docohexanoic (DHA)
Acidul alfa linoleic este considerat esenţial deoarece nu poate fi sintetizat de către
organism, principala sursă de obţinere fiind alimentele. ALA poate fi convertit în organism în
EPA şi DHA dar cantităţile nu sunt semnificative
BENEFICII
Somonul aduce numeroase beneficii sănătății iar
reputația sa de a fi bogat în proprietăți nutritive este
atestată de studii. Nenenumărate cercetări au întărit
renumele somonului de a fi un aliment de bază foarte
sănătos. Această susținere este bazată în mare parte pe
conținutul său foarte mare de acizi grași Omega 3 benefici
sănătății.
Mai mult de jumătate din grasimile Omega 3 sunt
furnizate sub formă de EPA (acid eicosapentaenoic) și o
cantitate ușor mai mică sub formă de DHA (acid
docosahexaenoic).

Cantitățile de acizi grași EPA și DHA conținute în

somon sunt considerabil mai mari decât în celelalte
alimente consumate frecvent. Doar câteva alimente oferă
mai mulţi acizi Omega 3 per porție standard decât
somonul. Aceste alimente sunt nucile, semințele de in și
semințele de chia.
Trebuie să știm însă că ele nu pot fi comparate pe o
bază egală cu somonul, deoarece acizii Omega 3 sunt sub
formă de acid alfa-linolenic ( ALA), mai degrabă decât EPA
sau DHA.
 Aportul de somon, bogat în grasimi Omega 3 este asociat cu
markeri metabolici îmbunătățiţi pentru bolile cardiovasculare,
cu un risc scăzut de a dezvolta probleme precum (infarctul
miocardic, accidente vasculare cerebrale, aritmie cardiacă,
hipertensiune arterială), depresie demonstrate de unele studii și
cu un risc scăzut de declin cognitiv la persoanele în vârsta.
Unele studii au aratat o legătură între IQ și consumul de
Omega 3 din somon.
Cercetări privind legătura dintre consumul de pește și
protecția articulaţiilor au arătat că EPA din pește (precum
somonul) poate fi transformat de către organism în trei tipuri de
compuși înrudiţi care lucrează pentru a preveni inflamările
nedorite.
Un grup de compuși sunt seria de 3 prostaglandine. Un al
doilea tip sunt seria de 3 tromboxani. Un al treilea tip și cel mai
nou descoperit sunt resolvinele. Toţi aceşti derivați din
grăsimile Omega 3 pot împiedica inflamațiile excesive și
nedorite.
 Unul dintre cele mai cuprinzătoare studii a fost un proiect de cercetare de cativa ani ce a stabilit în mod
concludent diversele efecte preventive asupra bolilor adulte, pe care consumul aproape zilnic de somon proaspat le-
a determinat asupra gestionarii greutății și îmbunătătirii starii de bine.
Efectele sunt:
- previne diabetul si boala Alzheimer si alunga starilor depresive si anxioase
- contribuie la pierderea în greutate și la gestionarea, suprimarea hipertensiunii arteriale;
- scăderea nivelului de colesterol în organism;
- consolidarea părților corpului, cum ar fi ficatul și rinichi;
- eliminarea riscului de degenerare maculară și uscare cronică a ochilor;
- consolidarea masei osoase;
- imbunătățirea pielii,intarirea si regenerarea parului si unghiilor;
- imbunătățirea capacității de digerare și asimilare;
- imbunatatesc functia cognitiva si stimuleaza activitatea cerebrala;
- imbogățirea sângelui, calmarea nervilor;
- sursă bună cu nivel ridicat de proteine, nutrienții, mineralele și aminoacizii.
 RECOMANDARI
Pentru a fi benefic sănătății, trebuie să
consumăm acești acizi grași într-o anumită
proporție.
Raportul ideal Omega-3:Omega-6 este de
1:4 (datele variază între 1:3 și 1:5); noi
consumăm mai mult Omega-6 și prea puțin
Omega-3, media fiind de 1:10.
Nutritionișiii recomandă 2 g/zi de
Omega-3 și 8 g/zi de Omega-6.
 BIBLIOGRAFIE
• https://doc.ro/dieta-si-sport/sursele-de-omega-3-din-peste-care-sunt-cele-mai-bune
• https://fdc.nal.usda.gov/fdc-app.html#/food-details/337751/nutrients
• https://www.healthline.com/nutrition/11-benefits-of-salmon
• https://safebeat.org/cardiac/heart_health/12_health_benefits_of_salmon_for_the_hea
rt_brain_and_much_more
/
• https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0044848619324822