CONCURS INFOGIM 2015

Portret de copil

Ion Creangă
Șerbănescu Mircea, clasa a III-a A
Școala Gimnazială Nr. 6
Timişoara

Prof. Andrei Megyeş

 Date
biografice

Portret de
copil

Muzeul Ion
Creangă

Şcoala
Domnească

Parcul
tematic

Filme

Sursa
informaţii
1 martie 1837: se naşte la Humuleşti, primul copil al lui Ştefan a
Petrei Ciubotariul şi al Smarandei Creangă

1846 - 1853: învaţă în şcolile din Humuleşti, Broşteni şi Tg.

Neamţ

1854 - 1855: urmează şcoala catihetică din Fălticeni

1855 - 1858: frecventează cursurile Seminarului de la Socola-

Iaşi

1863: se înscrie la Şcoala Normală din Iaşi, având ca director pe

Titu Maiorescu

1871: intrat în conflict cu autoritatea bisericească este răspopit,

iar în anul următor este destituit din învăţământ
1874: reintegrat în învăţământ de către fostul său director de la
şcoala normală, funcţionează la şcolile din Sărărie şi Păcurari.
Preocupat de dezvoltarea învăţământului, Ion Creangă a
contribuit la elaborarea unor manuale şcolare ca: Metodă nouă
de scriere şi cetire, Învăţătorul copiilor, Povăţuitorul la cetire
prin metoda fonetică, Geografia judeţului Iaşi ş.a

1876 - 1878: publică în Convorbiri literare: Soacra cu trei nurori,

Capra cu trei iezi, Moş Nichifor Coţcariul, Povestea lui Stan
Păţitul, Ivan Turbincă, Povestea lui Harap Alb etc

1881 - 1882: publică primele două părţi din Amintiri din

copilărie.

31 decembrie 1889: se stinge din viaţă în casa sa din Ţicău-Iaşi.

Va fi înmormântat la cimitirul Eternitatea din aceeaşi localitate.
"Hai mai bine despre copilărie să povestim,
căci ea este veselă și nevinovată și drept
vorbind, acesta-i adevărul" .(Ion Creangă)
 
Poveştile şi povestirile lui Ion Creangă m-au
încântat de când eram la grădiniţă.
Nu pot uita poveştile: ,,Punguţa cu doi
bani”, ,,Capra cu trei iezi” , ,,Harap Alb”,
,,Ursul păcălit de vulpe”, ,,Fata babei şi fata
moşneagului”, etc...
Cel mai mult mi-au plăcut întâmplările
din „Amintiri din copilărie”:
Descrierea lui
La cireşe La şcoală
Nică

Pupăza din Caprele

La scăldat
tei Irinucăi
Faptele şi întâmplările trăite şi povestite de scriitor le-am aflat:
Vizitând Casa memorială-
Citind Amintiri din copilărie: muzeu din Humuleşti:

Vizionând filmul artistic:

Personajul principal al poveştilor din copilărie, Nică,
este descris de Ion Creangă ca un copil cum...

,,Cred că au fost toţi copiii, de când lumea şi

pământul” .
Se descrie ca un ,,băiet prizărit şi ruşinos şi
fricos şi de umbra mea”.
Având părul bălan, după vorbele mamei
care îi spunea:
,,Ieşi, copile cu părul bălan, afară şi râde la
soare”.
 Nică era un copil neastâmpărat.
Îşi supăra mama:
,,Când mama nu mai putea de obosită şi se
lăsa câteoleacă ziua să se hodinească, noi
băieţii, tocmai atunci ridicam casa în slăvi”.
 Îşi speria tatăl:
“Când venea tata noaptea
de la pădure, îngheţat de
frig şi plin de promoroacă,
noi îl spăriam sărindu-i în
spate pe întuneric”.
 Chinuia pisicile:
“Scoteam mâţele de prin ocniţe şi cotruţă şi le flocăiam şi
le smotoceam de le mergea colbu..”
Nică era un copil pus mereu pe pozne, dar întotdeauna
inventiv.

,,Când punea mama

laptele la prins, eu de
pe-a doua zi şi începeam
a linchi grăsciorul de
deasupra oalelor”.

,, Şi când mama să smân-

tânească oalele, smântâ-
neşte Smarandă dacă ai
ce”.
Iar Nică inventiv :
“Poate că au luat strigoaicele mana de la vaci,
mămucă”.
Mama îl caracterizează cel mai bine, dojenind-ul :

“Urât mi-a fost în

viaţă omul viclean şi
lingău, drept să-ţi
spun, dragul mamei”.
Într-o zi de vară, Nică a furat pupăza din teiul
de pe coasta dealului şi-a ascuns-o în podul
casei.
Ca să nu fie prins,Nică e
descurcăreţ:

,,Iute mă sui în pod,

umflu pupăza de unde
era şi mă duc de-a
dreptul în târgul vitelor
să o vând”
Într-o altă povestire Nică dă dovada de
viclenie dar şi de ruşine.
,,Odată vara, ziua în amiaza mare mă duc
la moş Vasile să fur nişte cireşe. Şi mă
chitesc în mine cum să o dau să nu mă
prindă”.
O minte pe mătuşa Mărioara că vrea să meargă
la scăldat cu vărul Ion, care nu era acasă.

Surprins în cireş de mătuşă, fuge de ea prin

cânepa din ogradă:
,,Până ce dăm cânepa toată palancă la
pământ “ .
Pedepsit de tatăl său a fost cuprins de
ruşine:

,,Căci mi se dusese
buhul despre pozna
ce făcusem, de nu
aveai chip să scoţi
obrazul de ruşine”.
Nică este neascultător.
Mama l-a rugat să o ajute la treburile casei
şi la legănatul copilului.
Nică nu o ascultă, fuge la scăldat.
Întors acasă, este afectat de vorbele mamei:
,,Mi te-ai lehămesit de la inimă, doar să te porţi
de acum tare bine, să mai fiu ceea ce am fost
pentru tine”.
,,De m-ar fi bătut mama.....tot nu aş fi rămas
aşa de umilit în faţa ei, ca atunci când m-a luat
cu binişorul”.
Pentru o perioadă Nică a fost cel mai cuminte şi
ascultător copil.
În primul an de şcoală , Nică a fost leneş şi
fricos. Nu îi plăcea să înveţe.
Decât să citească, mai bine: ,, Intram în
ţintirim, ţineam ceaslovul deschis şi cum
erau filele cam unse, trăgeau muştele şi
bondarii la ele şi când clămpăneam
ceaslovul, câte zece, douăzeci prăpădeam
deodată”.
Îi era frică de şcoală din cauza
,,calului bălan şi a biciului Sfântul
Nicolai ” cu care îi pedepsea
părintele Ioan, pentru greşelile la
învăţătură.
Deşi tatăl său îl vedea pe Nică:
,,O tigoare de băiat, cobăit şi leneş de n-are pereche”,

,,Mama Smaranda era în stare să toarcă în furcă şi să învăţ

mai departe, că auzise ea la biserică, că omul învăţat
înţelept va fi şi pe cel neînvăţat, slugă îl va avea”.
Nică a continuat şcoala la Broşteni, dus de bunicul
David Creangă din Pipirig, unde a stat în gazdă la
Irinuca,

împreună cu Dumitru, fratele cel mic al mamei.

Aici băieţii au luat râie de la caprele Irinucăi.

Năzdrăvani cum erau, au prăvălit o stâncă peste

casa Irinucăi, pe care au distrus-o.
De frică cei doi băieţi au fugit cu pluta pe
Bistriţa, la Pipirig la bunicul David.
 Nică s-a schimbat, a înţeles că:

,,Din cărţi culegi multă

înţelepciune “.

A ajuns cu învăţătura
atât de departe, încât a
devenit preot.
 Muzeul Memorial „Ion Creangă”

Muzeul Memorial ,,Ion Creangă”,

funcţionează în vechea casă a
familiei scriitorului de la
Humuleşti, jud. Neamţ.

Program de vizitare:

Zilnic: 9 -17 (octombie - martie)

10 -18 (aprilie - septembrie)
Luni: Închis
 Încă de la înfiinţarea acestei instituţii,
scopul său a fost unul dublu:
- promovarea vieţii şi operei autorului ,
în special a capodoperei Amintiri din
copilărie, prin expoziţia foto-docu-
mentară care îmbracă pereţii din
spaţiile de la intrare şi prin grajdul care
este oferit turiştilor și

- semnalarea valorii etnografice a

locuinţei şi anexelor (magazii,
grajduri, şoproane), care oferă
indicii în prinvinţa stilului de viaţa,
al ocupaţiilor tradiţionale şi meşte-
şugurilor ţăranilor români în
secolul al XIX-lea.
Căsuţa din bârne de lemn şi
acoperită cu draniţă cuprinde
3 încăperi: tinda, camera de
locuit şi cămara , toate lipite
cu lut pe jos, cu geamuri şi uşi
mici.
Camera principală este organi-
zată după specificul interio-
rului casei ţărăneşti din acea
vreme: sobă mare cu cuptor
de dormit, culme pe care
atârnă hainele de sărbătoare,
ladă şi masă de zestre, laviţă
pentru şezători, icoane vechi,
ştergare la ferestre, iar la
mijloc, unelte de ţesut şi tors
pe care orice gospodină
trebuia să le aibă în casă.
Casa în care a copilărit Ion Creangă a
fost ridicată în anul 1830 de bunicul
său dinspre tată, Petrea Ciubotariul,
care a dat-o apoi zestre fiului său
Ştefan în 1835, când a luat-o de
soţie pe Smaranda , fiica lui David
Creangă din Pipirig.
 Şcoala Domnească
Şcoala şi-a început cursurile la 1
iunie 1853, "în limba patriei", sub
denumirea ŞCOALA NR. 1 DE
BĂIEŢI. Printre elevii săi s-au
numărat marele po-vestitor Ion
Creangă, filozoful Vasile
Conta, Al. Lambrior şi Nicolae
Munteanu, iar dascălii Isaia
Teodorescu (Popa Duhu), Grigore
Conta şi Gheorghe Cosmovici s-au
afirmat ca adevăraţi precursori ai
peda-gogiei moderne româneşti.
  În prezent, aici s-a organizat
Muzeul orăşenesc, ce reconstituie
evoluţia meşteşugurilor tradiţio-
nale din această zonă şi din întregul
judeţ.
 PARCUL TEMATIC „ION CREANGĂ”

Lângă Casa Memorială „Ion Creangă” din Humuleşti se găsește Parcul

tematic „Ion Creangă”, un loc în care vizitatorii se pot întâlni cu personaje
îndrăgite din poveștile pentru copii scrise de „Ion Creangă” .
 Mătuşa Mărioara
Matuşa Mărioara este un
personaj secundar în fragmentul
„La cireşe”.

Fiind femeie de la ţară,

cunoaşterea sa este mai limitată.
Ea este avară, ca urmare a fost
foarte furioasă din cauza ispravei
lui Nică la cireşe... 
Smărăndiţa popii
 Moş Chiorpec
”D-apoi cu moş Chiorpec ciubotarul, megieşul
nostru, ce necaz aveam! Ba adică, drept
vorbind, el avea necaz cu mine; căci una-două,
mă duceam la om şi-l tot sucăleam să-mi dea
curele, ca să-mi fac bici. Şi cele mai de multe ori
găseam pe moş Chiorpec răbuind ciubotele cu
dohot de cel bun, care făcea pielea cum îi
bumbacul. Şi dacă vedea omul şi vedea că nu
se poate descotorosi de mine cu vorbe, mă lua
frumuşel de bărbie cu mâna stângă, iar cu cea
dreaptă muia feleştiocul în strachina cu dohot
şi-mi trăgea un pui de răbuială ca aceea pe la
bot, de-i bufnea râsul pe toţi ucenicii din
ciubotărie. Şi când îmi da drumul, mă duceam
tot într-o fugă acasă la mama, plângând şi
stupind în dreapta şi în stânga. Uite, mamă,
Chiorpecul dracului, ce mi-a făcut!…”
Capra cu 3 iezi
Punguţa cu doi bani
Ursul păcălit de vulpe
Alte imagini din parc
 Bibliografie:

Wikipedia
Cărţi –Creangă, Ion: Amintiri din
Copilărie, Editura Herra, 2011;
Film – Amintiri din Copilărie;
Muzeul – Ion Creangă;
Parc Tematic – Ion Creangă;
Şcoala Domnească – Tg. Neamţ.