Sunteți pe pagina 1din 24

INSUFICIENTA HEPATICA

ACUTA
A realizat :Teut Alexandrina
Conducator: Serhei Sandru
Difinitie

 sindrom clinico-biologic determinat de


reducerea globală(reversibilă sau ireversibilă) a
functiilor hepatice, datorită scăderii masei de
hepatocite functionale (afectare intrinseca sau
secundara leziunilor
vasculare/conjunctive)Aceasta poate fi acuta si
se petrece extrem de rapid (functiile ficatului se
pierd in mai putin de 48 de ore), dar poate fi si
cronica (se instaleaza treptat, de-a lungul
timpului).
 Cauzele IHA
 1. formele fulminante ale hepatitelor acute, cu necroză hepatocitară
 - HAV cu virusuri hepatitice A, B (±D), C etc.
 - HAV cu alte tipuri de virusuri (herpetic, citomegalic, Epstein-Barr)
 2. hepatite acute toxice
 - paracetamol
 - antiinflamatoare-antireumatice (indometacin, fenilbutazonă, săruri de
aur)
 - antibiotice (penicilină, rifampicină, tetraciclină)
 - anticonvulsivante (fenobarbital)
 - citostatice (leukeran, metotrexat)
 - tetraclorura de carbon
 - intoxicatia cu ciuperci (Amanita phalloides)
 3. necroze hepatice induse de hipoxie
 - stări de soc
 - sindromul Budd-Chiari
 - sindromul Reye
 Tulburări fiziopatologice în IH
 1. decompensarea parenchimatoasă (sindromul
de insuficientă hepatocelulară), care poate
apare, atât în formele acute, cât si în cele conice
ale insuficientei hepatice;
 2. decompensarea vasculară (sindromul de
hipertensiune portală), care apare în
insuficienta hepatică cronică;
 3. alte tulburări fiziopatologice.
 Consecintele reducerii severe a masei de
hepatocite functionale sunt:
 I. tulburările metabolice si nutritionale;
 II. tulburările endocrine;
 III. sindromul hemoragic;
 IV. deficitul functiei de detoxifiere;
 V. sindromul de colestază.
Patogenie
 Insuficienta hepatica = Edem cerebral
 Din cauza :Alterarea osmoreglarii celulare
cerebrale ce duce la edemul astrocitelor In
insuficienta hepatica amoniacul nu mai este
eliminat de catre ficat si se acumuleaza in singe
ajungin la cantitati critice in creier cu
acumulare de glutamina.
 Un alt fenomen implicat este cresterea
volumului sanguin intracranian prin alterarea
autoreglarii cerebrale. Autoreglarea este
mediata de oxidul nitric care actioneaza ca un
vasodilatator. Citokine ca IL-1, TNF-alfa si
endotoxine bacteriene sunt de asemenea
implicate.
 O alta consecinta a insuficientei hepatice este
insuficienta multiorganica, observata adesea in
contextul unui status circulator hiperdinamic
care mimeaza sepsisul.
 Insuficienta acuta hepatica este cauzata cel mai
adesea de consumul abuziv de paracetamol.
Metabolizarea hepatica a acetaminofenului
rezulta cu un metabolit foarte toxic pentru
ficat. Acesta in cantitati mari reduce rezervele
hepatice de glutation, substanta anti-oxidanta
care apara tesutul hepatic de oxidarea
radicalilor liberi de oxigen formati in timpul
exercitarii functii de metabolizare
Simntome
 Dezvoltarea edemului cerebral poate
determina manifestari ale presiunii
intracraniene crescute: edemul papilar la
fundul de ochi, hipertensiune si bradicardie.
 Instalarea rapida a ascitei sugereaza sindromul
Budd-Chiari.Hematemeza sau melena pot
complica prezentarea insuficientei hepatice
prin hemoragie digestiva.In mod tipic pacientii
sunt hipotensivi si tahicardici. Este prezenta o
tendinta exagerata la singerare prelungita si
formarea de echimoze
 Infectiile – pacientii cu insuficienta hepatica
sunt mai predispusi infectiilor, in special celor
ale sangelui, ale tractului urinar ori ale
aparatului respirator.
 Insuficienta renala – insuficienta renala poate
aparea dupa cea hepatica, mai ales in cazul
supradozei de paracetamol, care afecteaza si
ficatul, dar si rinichii.
 Diagnostic
 Studii de laborator
 hemoleucograma - trombocitopenie, timpul de protrombina prelungit,
raportul INR
 transaminazele hepatice sunt crescute dramatic datorita necrozei
hepatocelulare
 bilirubina serica crescuta
 amoniacul seric crescut
 glicemia scazuta, lactatul seric crescut
 gazele arteriale pot arata hipoxemie
 creatinina serica poate fi ridicata prin dezvoltarea sindromului
hepatorenal
 cultura bacteriana sanguina este necesara deoarece multi pacienti
dezvolta bacteriemie si sepsis
 masurarea cuprului seric, urinar si a ceruloplasminei - pentru boala
Wilson
 fosfatul seric este scazut la cei care nu prezinta regenerare hepatica
 serologia virala pentru hepatita B, C, A
 markeri autoimuni: Ac antinucleari, antimuschi neted, antimitocondriali
 nivelul de acetaminofen, screening pentru consum de droguri: cocaina si
 Studii imagistice
 Ecografia hepatica Doppler stabileste fluxul sanguin in
venele hepatice, permitind excluderea sindromului
Budd-Chiari, in vena porta si artera hepatica. Poate
exclude hepatocarcinomul sau metastazele hepatice.
Stabileste prezenta ascitei.

 Computer tomografia sau rezonanta magnetica


stabilesc anatomia hepatica si ajuta la excluderea
proceselor intraabdominale, mai ales daca pacientul cu
ascita este obez sau daca este recomandat pentru
transplant hepatic.
 Examenul cutiei craniene prin CT ajuta la
excluderea maselor intracraniene, in special a
hematoamelor care pot mima edemul cerebral.
Pot elimina din diagnostic si hematomul
subdural.

 Electroencefalograma este utilizata la pacientii


care necesita excluderea crizelor epileptice la
pacientii cu encefalopatie hepatica.
 Biopsia hepatica percutana este contraindicata
daca sunt semne de coagulopatie. O biopsie
transjugulara este de ajutor pentru diagnosticarea
hepatitei autoimune, metastazelor hepatice,
limfomului sau a hepatitei cu herpes simplex.

 Monitorizarea presiunii intracraniene este utila in


stabilirea si controlul edemului cerebral.
Cateterele extradurale sunt mai sigure decit cele
intradurale.
Tratamentul
 Tratament
 Pentru un pacient cu insuficienta hepatica
acuta este importanta resuscitarea.
 Este necesara protectia cailor respiratorii
aeriene de fenomenul de aspiratie la pacientii
in precoma si coma hepatica. Acestia trebuie
intubati nasogastric pentru decompresie
gastrica.
 Terapia encefalopatiei si a edemului cerebral
trebuie evitata sedarea la astfel de pacienti.
capul trebuie pozitionat intr-un unghi superior de
30 de grade.administrarea parenterala de
lactuloza pentru a reduce efectele amoniacului.
Hepa-merz , Aminoplasmal-hepa , Hepasol.
 Monitorizara cardiocirculatorie

 administrarea de fluide parenteral


 controlul instalarii bacteriemiei sau sepsisului
 controlul hipotensiunii - dopamina sau
nordrenalina
 plasarea unui cateter Swan-Ganz pentru
administrare de albumina.
 Monitorizarea insuficientei renale prin hemofiltrare veno-
venoasa.

 Monitorizarea coagulopatiei:

 administrarea de plasma congelata, crioprecipitate de fibrinogen


 administrare de factor VIIA recombinat
 transfuzie de trombocite.

 Terapia intoxicatiilor:
*acetaminofenul se trateaza cu N-acetilcisteina
*intoxicatia cu ciuperci otravitoare se trateaza cu penicilina G
intavenoasa, silimarina si carbune.
Transplant hepatic
 Ficatul bioartificial este constituit dintr-un dispozitiv
de dializa cu hepatocite porcine care umplu niste spatii
extracapilare. Singele pacientului traverseaza spatiile
capilare si este filtrat si detoxifiat de aceste hepatocite.
 Ficatul non-biologic reprezinta dispozitive de
hemodializa, hemofiltrare, hemoperfuzie cu carbune,
plasmafereza si transfuzii, extracorporeale.

 Dieta presupune nutrizarea parenterala cu cantitati


adecvate de glucoza pentru a evita hipoglicemia. Este
importanta restrictia de proteine la 0,6 g/kg pe zi.
Multumesc pentru atentie