Metode de învățare

Metoda brainstorming

•  Este foarte frecvent invocată, considerându-se că are posibilități reale de a fi translată din sfera

creativității expuse în procesul didactic. 

•  Numele provine din cuvintele englezești brain (creier) și storming (furtună) , ceea ce în limba
română conduce la echivalentul asalt de idei.
• În activitățile didactice , brainstorming-ul are următoarele etape :
1. Într-un prim moment , se prezintă grupului de exersare (alcătuit din 2 până la 12 membri) o problemă de rezolvat
(exemplu : cum să fie diminuatele efectele sărăciei într-o localitate dată). Odată cu aceasta grupului i se fac
cunoscute 2 principii :
                 a) cantitatea este cea care determină calitatea soluțiilor
                 b) evaluarea soluțiilor se face amânat , deci în altă etapă decât cea de emitere a lor de către membrii
grupului
          Și cele 4 reguli :
                a) suspendarea criticii și autocriticii pe toată durata propunerii soluțiilor
                b) imaginația să fie absolut liberă, chiar dacă ar ajunge la unele soluții absurde
                c) debitul de idei să fie cât mai mare cu putință
                d) pentru formularea propriilor idei , ne putem servi chiar și de ideile altora din grup

2. Etapa formulării soluțiilor

               Este cea în care , de-a lungul a 15 până la 45 de minute, grupul se concentrează să emită cât mai multe
idei . Dacă în acest timp ideea stagnează , animatorul grupului trebuie să o stimuleze, iar, dacă unii membri ai
grupului se manifestă critic, să-i atenționeze că încalcă regula. Toate ideile sunt înregistrate de către secretarul
grupului, astfel că toți membrii să ia cunoştinţă de ele.
3. Etapa de așteptare (amânare), în timpul căreia pot fi formulate și transmise eventual alte idei, este menită și
ordonării soluțiilor, pe lângă reflecția juriului de experți asupra lor.
    
        4. Etapa evaluării critice, concepută după intervalul de amânare, este cea în care juriul decide
asupra calității ideilor propuse. Vor fi selecționate cele aplicabile imediat și cele care au șanse de a fi
acceptate în viitor.  ( Moise Constantin , Seghedin Elena , 2009  , p. 372 )
          Pentru a-i spori atractivitatea, dar și în scopul de a-i învăța pe elevi să-și asume contribuția la
activitatea comună de evocare sau realizare a sensului , este practicată adesea varianta brainstorming
cu carduri ( elevul va scrie idea pe post-it și va fi poziționat pe o listă a ideilor).   ( Moise Constantin ,
Seghedin Elena , 2009  , p. 373 )
Metoda de fundamentare teoretica - Tehnica
SINELG
•    Lumea didactica se confrunta cu incercarea de promovare a unei serii de metode mai putin
practicate sau a unoa chiar necunoscute la noi pana in prezent. Fundamentarea si motivatiile acestor
metode se afla intr-o intreaga constelatie de teorii, principii,doctrine, orientari, opinii, mai vechi 
sau mai noi, a caror forta de convingere este deja recunoscuta.
•   Printre ele se afla si tehnica SINELG - sistem interactiv de notare pentru efientizarea lecturii si
gandirii. Aceasta este o tehnica de personalizare a lecturii si de dezvoltare a gandirii reflective.
Poate fi folosita in oricare dintre timpii invatarii, pe schema modelului gandirii critice. Este totodata
o modalitate de autocunoastere pentru elev (la elevii mari - dupa principiul "cat reusesc eu sa
inteleg din acest text?"). Se constituie in jurul unei lecturi, pe baza careia elevul trebuie sa faca un
pas mai departe, in constriurea propiului sistem cognitiv. Prezentam in continuare modul cum se
desfasoara.
 Mai intai, odata cu comunicarea catre elevi a subiectului lecturii ce urmeaza a fi studiata, li se
cere sa "inventarieze", prin notare individuala pe fise (eventual printr-un brainstorming), ce stiu
despre acel subiect. Urmeaza distribuirea catre ei a textului (text xerox), ceradu-li-se sa marcheze
pe marginea fiecarui paragraf, prin simboluri,urmatoarele:
 * daca ceea ce stiu deja se confirma (simbolul O)
 * daca acestea contrazic ceea ce credeau ca stiu (simbolul - )
 * daca li se ofera idei noi, neasteptate (simbolul +)
 * daca fata de unele au nelamuriri (simbolul ?).
  Incheierea se face prin reluarea listei imitiale si, prin colaborare intre elevi, se trag concluziile
finale. Asadar, metoda implica si participare individuala, si interactivitate. Se poate proceda
diferentiat, utilizand un numar de semne diferit, dupa varsta si experienta de invatare a elevilor.
   Iata o posibila introducere a SINELG-ului in lectie:
* timp de 3-5 minute elevii noteaza tot ceea ce stiu sau cred ca stiu despre subiect (brainstorming
individual). Este important sa scrie tot ce le vine in minte in legatura cu subiectul ales;
* elevii sunt invitati apoi sa inventarieze si sa comunice clasei ceea ce stiu sau cred ca stiu despre acel
subiect (brainstorming colectiv, eventual se poate realiza completarea primei coloane dintr-un tabel de
tipul "STIU/VREAU SA STIU/AM INVATAT"); ideile sunt notate pe tabla, coli sau folie de
retroproiector;
* profesorul pune intrebari pentru a le directiona gandirea si catre lucruri la care nu s-au gandit si,
apoi, le ofera textul spre lectura;
* elevii citesc textul si marcheaza pe margine, insemnand pasajele care confirma ceea ce deja stiau
(O), sau contrazic ceea ce credeau ca stiau (-), pasajele caer ofera idei noi, neasteptate (+), si pasajele
in legatura cu care au intrebari(?);
* elevii realizeaza un tabel individual pentru a structura si chiar categoriza informatiile sau discuta
impreuna cu colegii informatiile proaspat insusite - prin cariate tehnici propuse de profesor (de
exemplu, completeaza coloanele libere ale tabelului "Stiu/ Vreau sa stiu/ Am invatat").
    Aceasta etapa - a reflectiei - poate fi parcursa mai intai prin revizuirea celor cunoscute
inainte de lectura pentru a vedea ce s-a confirmat sau ce s-a infirmat. Poate urma o discutie de
grup pentru a decide daca e nevoie de informatii suplimentare.Prin aceste activitati, elevul este
obligat sa revada textul si sa reflecteze asupra continutului. Etapa in discutie va determina
straduinta elevilor in sensul de a-si exprima prin propriile cuvinte ideile si explicatiile intalnite,
lucru necesar pentru construirea unor substructuri cognitive durabile.
  Posibilitatea de utilizare a metodei este evidenta, pentru diverse materii de invatamant,la
varste mai mici sau mai mari, iar valentele ei formative sunt multiple, vizand atat individul, cat
si grupul. Caci, odata insusita de catre elev, aceasta procedura pe de o parte il va activiza, iar pe
de alta parte ii va permite sa socializeze, il va invata sa-si monitorizeze intelegerea si, nu in
ultimul rand, il va facilita trecerea spre invatarea autodirijata, pe care se va cladi intregul proces
al eutoeducatiei.
Nu putem ocoli, insa, intrebarea pe care si-ar pune-o in mod firesc orice dascal roman in
fata acestei noutati metodologice, adica: poate fi implementata destul de lejer in campul nostru
didactic?!
  Astfel, vom prezenta o serie de avantaje si limite ale aceste tehnici.
 Avantaje Limite
 implicarea activă a elevilor in actul invatarii;
• lipsa de concentrare a elevilor poate duce la esecul
 dezvoltarea creativitatii participantilor (in timpul primei etape);
metodei;
 realizarea unei lecture profunde, constiente;
 aparitia unor ambiguitati, confuzii.
 formarea si dezvoltarea capacitatii reflective;

 dezvoltarea capacitatilor de transfer si de reorganizare a

cunostintelor;

 intelegerea textului lecturat;

 monitorizarea nivelului de intelegere pe parcursul lecturii textului;

 restructurarea cunostintelor, prin intermediul comparatiei intre

ideile exprimate in text cu cele detinute deja de catre elevi etc.
Metoda ciorchinelui

Reprezintă modelul sau ansamblul organizat al procedeelor sau modurilor de realizare practică a
operaţiilor care stau la baza acţiunilor parcurse în comun de profesori şi elevi şi care conduc în mod
planificat şi eficace la realizarea scopurilor propuse.
Este o tehnică de predare-învăţare menită să încurajeze elevii să gândească liber şi să
stimuleze conexiunile de idei. Este o modalitate de a realiza asociaţii de idei sau de a oferi noi
sensuri ideilor însuşite anterior. Este o tehnică de căutare a drumului spre propriile cunoştinţe,
evidenţiind propria înţelegere a unui conţinut.
Etapele metodei

•pe mijlocul foii se scrie un cuvânt sau o propoziţie (nucleu)

•elevii sunt invitaţi să scrie cuvinte sau sintagme care le vin în minte în legătură cu
•tema propusă
•cuvintele sau ideile vor fi legate prin linii de noţiunea centrală
•elevii lucrează în grupe
•fiecare grupă prezintă „ciorchina” proprie
•se analizeată fiecare „ciorchină” şi se efectuează una comună pe tablă dirijată de profesor
După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile şi legăturile create
•pentru a dezvolta idei despre coceptul propus.
Avantajele metodei

• se încurajează participarea întregii clase

•poate fi folosită cu succes la evaluarea unei unităţi de conţinut, dar şi pe parcursul
•predării, făcându-se apel la cunoştinţele dobândite de elevi
•stimulează conexiunile dintre idei
•pune în evidenţă modul propriu de a înţelege o temă anume
•realizează asociaţii noi de idei sau relevă noi sensuri ale ideilor
•caută căi de acces spre propriile cunoştinţe.
Metoda Cubului

Și-a luat numele de la mijlocul didactic (un cub) prin care vehiculează sarcinile către elevi. Ea reprezintă o
modalitate de predare-învățare ce valorifică resursele elevilor de participare conștientă la descoperirea
cunoștințelor și a relațiilor dintre acestea. Este una dintre metodele cel mai clar consacrate dezvoltării gândirii
critice. Structurarea învățării pe baza rezolvării celor șase sarcini (corespunzătoare celor șase fețe ale cubului)
provoacă elevii în principiu pe întregul traseu al nivelurilor cognitive propuse de Bloom, în cadrul taxonomiei
sale. Metoda este utilizată atunci când dorim să aflăm cât mai multe informații despre un fenomen, o teorie ş.a.,
privindu-le pe acestea din diverse puncte de vedere .
Şi-a luat numele de la mijlocul didactic (un cub) prin care vehiculează sarcinile către elevi. Ea
reprezintă o modalitate de predare-învățare ce valorifică resursele elevilor de participare conștientă la
descoperirea cunoștințelor și a relațiilor dintre acestea. Este una dintre metodele cel mai clar consacrate
dezvoltării gândirii critice. Structurarea învățării pe baza rezolvării celor șase sarcini (corespunzătoare
celor șase fețe ale cubului) provoacă elevii în principiu pe întregul traseu al nivelurilor cognitive propuse
de Bloom, în cadrul taxonomiei sale. Metoda este utilizată atunci când dorim să aflăm cât mai multe
informații despre un fenomen, o teorie ş.a., privindu-le pe acestea din diverse puncte de vedere .
Cum se aplică această metodă?

•      Profesorul pregătește un cub din carton pe ale cărui șase fețe înscrie șase sarcini: descrie,
compară, asociază, analizează, aplică, argu­mentează. Dacă își proiectează lecția pe baza acestei
tehnici, are posibilitatea de a o utiliza fie frontal (prezintă o fată a cubului, citește sarcina și dezbat;
cu întreaga clasă), fie individual (întorcând o față a cubului și propunându-le elevilor sarcina ca o
activitate independentă) sau poate grupa elevii în perechi sau echipe de 4-5 fiecare primind spre
rezolvare una dintre cele șase sarcini. Din raportarea pe care o face fiecare echipă, se construiește,
de fapt, un sens comun al învățării. 
 
Abordarea conținutului de studiat se poate face, pe de o parte, într-o ordine de complexitate a
sarcinilor ce reia traseul firesc al producerii cunoașterii științifice astfel:
1. descrie - elevii îndeplinesc această sarcină cercetând cum arată, ce caracteristici are obiectul de
studiat;
2. compară - determină elevii să sesizeze asemănări și deosebiri (cu ce/cine se aseamănă şi de
cine/ce diferă?);
3. asociază - elevii răspund la această provocare căutând analogii, corelații cu alte experiențe sau
fenomene; întrebarea de sprijin ar putea fi : „La ce ne gândim când vorbim despre... ? ” ;
4. analizează - face trimitere la menționarea și „disecarea” elementelor componente : „Din ce e
făcut?”, „Ce conține?”, „Ce etape cuprinde desfășurarea sa?” ;
5. aplică - „Cum poate fi folosit(ă)?”, „Ce putem face cu... ? ”, „Ce utilizare are ? ''
6. argumentează (pro sau contra) - „E bine să folosim...?”, „E bun sau rău ? '' „Periculos sau nu?”,
„De ce?”
 Ca încheiere firească a demersului, se consideră necesară o evaluare rapidă printr-un test care să
conțină sarcini din cei șase itemi sugerați de fețele cubului .
Ordinea de mai sus nu este fixă. Același conținut poate fi abordat și aleatoriu, în ordinea în care fețele
cubului apar, după ce acesta a fost rostogolit pe catedră.
Metoda se dovedește, ca și celelalte, virtuți formative focalizate tot în direcțiile :
-activizare a elevului și conștientizare
-inițiere în argumentare rațională
-capacitate de a colabora, a dialoga constructiv
-a-și asuma sarcini în grup
-formare atât în plan intelectual, cât și social
 
Metoda Fishbowl (acvariului)

• Cum se realizează?
Înainte ca elevii să intre în sala de clasă,
scaunele sunt amplasate sub forma a două
cercuri, unul în interiorul celuilalt, urmând ca
elevii să fie rugați să își aleagă un loc
preferabil în care să se așeze.
În cercul din interior se vor afla cei care
doresc să dezbată subiectul propus, fiind
asistați de un profesor, iar în cercul din exterior
cei care au decis să observe dezbaterea.
 Ce rol îndeplinește fiecare?
1. Profesorul are rol de coordonator, ghid, observator, consultant.
2. Grupul de discuție analizează, formulează, argumentează, dezvoltă, rezolvă,
concluzionează.
3. Grupul de observație ascultă, analizează, descrie, evaluează, explică.
• Ce avantaje aduce această metodă de învățare?
Prin această metodă elevii pot să ajungă la următoare beneficii: se deprinde o
participare mai activă, se dezvoltă gândirea critică (ca rezultat al dezbaterii), se
îmbunătățesc abilitățile de comunicare și relaționare și soluționarea conflictelor care
pot apărea din pricina opiniilor diverse.
 Metoda Jigsaw (mozaicului)

• Ce are în vedere această metodă?

Metoda Mozaic urmărește învățarea prin colaborare la nivelul unui grup de elevi și predarea celor învățate de
către fiecare membru al grupului de experți către celălalt grup de elevi.
• Cum se realizează?
1. Se formează grupurile cooperative și profesorul împarte fiecărui elev materialul ce are în vedere
conținutul de studiat (un text ale cărui fragmente sunte numerotate în funcție de elevul care le va citi, de
exemeplu: elevul 1- fragmentul 1)
2. Fiecare expert studiază împreună textul dat, încercând să găsească modalități eficiente prin care să fie
predat și totodată modul de verificare ceea ce s-a înțeles din predare.
3. Fiecare expert urmează să predea fragmentul/pasajul ce îi aparține într-un mod atractiv și concis, elevii
din grupul cooperativ având datoria de a reține informația
4. Evaluarea procesului (fie printr-un test, fie prin răspunderea orală a întrebărilor adresate de către
profesor)
• Ce avantaje aduce această metodă de învățare?
Profesorul trebuie să observe atent desfășurarea evenimentului, pentru a fi sigur
că informația transmisă este corectă. În urma realizării corecte a acestei metode,
competențele psihosociale, cognitive și de comunicare se pot dezvolta.
În caz contrar pot apărea conflicte între elevi și neînțelegerea ideilor.