Sindromul de

deconditionare
 Repausul
Pe scara larga :
 Traumatisme (fracturi)

 Bolile acute (IMA, AVC)

 Decompensarile acute ale bolilor

cronice (PR, SM)
 Asigura vindecarea
 DAR !
 Imobilizarea
afecteaza segmentele
indemne, neafectate de boala

Fractura

Articulatii -
Consolidarea contracturi
focarului de Muschi -
fractura hipotrofie
 Primele studii
 Astronautiiin conditii de
microgravitatie
 Persoane imobilizate la pat
 Indivizi la risc
 Varstnici

 Bolnavicronici
 Persoane cu diferite dizabilitati
 Efectele imobilizarii
 Nu se limiteaza la un singur aparat
sau sistem
 Intregul organism sufera
consecintele imobilizarii
 IMOBILIZAREA

DECONDITIONARE

Diagnostic separat fata

de suferinta initiala
 Sisteme si aparate afectate
 Aparatul locomotor
 Aparatul cardio-respirator

 Aparatele genito-urinar si gastro-

intestinal
 Sistemul endocrin si metabolismul

 Capacitatile cognitive si
comportamentul
 I. Sistemul musculoscheletic
Efectele negative sunt
 Cele mai multe

 Cele mai evidente

 Cele mai severe

 Efecte negative
 Contracturi

 Scaderea fortei musculare, hipotrofii,

atrofii
 Osteoporoza de imobilizare

 Hipercalcemia de imobilizare
Agravarea
dizabilitatii Imobilizarea

 activitatii
Deconditionare
musculare

 capacitatii  capacitatii
functionale functionale
a sistem CV + alte sisteme
musculoscheletal

Imobilizare
 Atrofia de neutilizare
 Microscopic

– Reducerea dimensiunilor fibrelor

musculare
 Macroscopic

– Reducerea masei musculare

 Atrofii musculare
Leziuni ale NMP Atrofie pe miotom

Suferinte primare Musculatura

musculare proximala (centuri)

Deconditionare Generalizata /
limitata la muschii
imobilizati /
predomina la mm
antigravitationali
 Mecanisme
Alterarea homeostaziei celulei
musculare
   sintezei de proteine musculare
– Scaderea masei musculare
 sintezei de colagen
 Alterarea raportului colagen/proteina
– Alterarea proprietati elastice
 Cresterea
catabolismului proteinelor
(secundar)
 Rata sintezei proteice

50%
Steady-state

Zilele 1 2 10 14
 Rata excretiei de creatina

Ziua 5 14
 Rata excretiei de creatina
 Persoana sanatoasa imobilizata 2g/zi
 Indivizi cu factori de risc 12 g/zi

– Malnutritie
– Diabet zaharat
– Distrofii musculare
– Hipertiroidism
– Stari febrile
 Atrofia de neutilizare

 Musculatura MI > MS

 Fibrele de tip I
 Sarcopenia
= scaderea masei musculare si a fortei
musculare cu imbatranirea
Mecanisme
 Inactivitatea
 Reducerea motoneuroni alfa
 Scaderea hormonilor de crestere
 Aport redus de proteine
 Supraproductia citokinelor catabolice
 Sarcopenia
 Inactivitatea joaca rolul principal

 Exercitii
rezistive de intensitate mare
– singurele care pot face sarcopenia
reversibila
Scaderea masei musculare

Scaderea fortei musculare

Scaderea rezistentei musculare

(capacitatea de a sustine un efort
prelungit)
 Consecinte functionale
 ADL (ambulatia)

 Durerea (lombara, membre)

 Contractura= scurtare fixata a

muschi, tendon, ligg sau toate care
impiedica miscarea normala a art sau
segmentului
Modificarile testutului conjunctiv
 Contracturi articulare

 Localizare : articular + periarticular

 Limitarea mobilitatii articulare

 Contracturile - disfunctii
Reducerea mobilitatii
 ADL bazale

 Ingrijirea tegumentului

 MI - Ambulatia (schema de mers)

– Mobilitatea in caruciorul cu rotile

– Transferurile
– Consum energetic crescut - oboseala
 MS – autoingrijire, abilitati fine
 Osteoporoza de neutilizare
 Reducerea DMO (lipsa factor
mecanic)
Situatii
 Imobilizare

 TVM
 Mecanismul osteoporozei
 Modificarea turn-over ( resorbtia
osoasa - osteoclaste)
 Os spongios (are turn-over )

 Factori de risc suplimentari

– Carente de estrogeni
– Deficit de calciu
 Sedii : sold, vertebre, antebrat distal
 Aparat cardio-respirator
Factori ce asigura hemodinamica
normala in repaus, ortostatism si
mers :
 Distributia lichidelor

 Vasoconstrictia in ortostatism

 Pompajul muscular al MI

Mersul = antrenament la efort

 Imobilizarea – aparat CV
Creste AV repaus (cu 1bpm la 2 zile)
 Tahicardie de imobilizare

Tahicardie excesiva la eforturi minime

- AV creste cu
 32% la 3 zile

 62% la 7 zile

 89% la 21 zile
 Imobilizarea – aparat CV
Ortostatismul
 Hipotensiune ortostatica

 Tahicardie

Parametrii :
 Scade volumul bataie

 Scade debitul cardiac

 Scade consumul O2 (VO2max)

 Imobilizarea – aparat CV
Sindrom de adaptare cardiovasculara
 Agraveaza ischemia cardiaca (apare
angina)
Preventie :
 Incurajarea ambulatiei precoce (IMA
de la 2 – 3 sapt la 2 – 3 zile)
Imobilizarea – aparat respirator
 Alterarea balantei ventilatie-perfuzie
 Reducerea clearance secretii

 Reducerea eficientei tusei

 Respiratia devine superficiala

 Polipnee
 Tromboza venoasa profunda
Factori predispozanti :
 Staza venoasa

– Lipsa pompei musculare (principal)

– Chirurgie
– Obezitate
– ICC
 Creste coagulabilitatea sangelui
 +/- leziuni perete venos
 Tromboza venoasa profunda
 Embolia pulmonara

 Se
suprapune peste celelalte
modificari pulmonare
 Aparat genitourinar
 Litiaza renala si vezicala
– Hipercalciuria
– Staza urinara
 Infectiiale tractului urinar
Factori agravanti
 Golirea incompleta a VU (TVM, DZ)
 Aparat gastrointestinal
 Scade apetitul
 Scade absorbtia

 Reflux gastro-esofagian (in decubit)

 Constipatie

– Imobilitate
– Volitional
 Metabolism, endocrin
 Modificari electrolitice
(hiponatriemie, grava la varstnic,
hipopotasemie)
 Intoleranta la glucide (creste
rezistenta la insulina)
 Hiper-PTH-emie (prin hipercalcemie)
 Sistem nervos
 Izolaresociala
 Reducerea capacitatii de concentrare

 Anxietate

 Depresie
Spasticitatea
 Provocare in tratamentul pacientilor
cu dizabilitati neurologice
 Face parte din sd de NMC, care
cuprinde
– Hiperreflectivitate
– Deficit motor (pareza, paralizie)
– Clonus
 Definitie
 Cresterea tonusului muscular
fiziologic
 La miscarea pasiva

 Depinde de viteza de alungire a

muschiului (cu cat viteza este mai
mare, cu atat creste spasticitatea)
 Spasticitatea MS
Umar – adductia si rotatia int
 Latissimus, rotund mare, pectoral
mare, subscapular
Cot – flexia
 Brahioradial, biceps, brahial

Pumn, degete – flexia

 Flexor radial al carpului, flexor
degete
 Spasticitatea MI
Lung extensor haluce, lungul flexor al
halucelui
Equinovarus
ischiogambieri
 Controlul motor normal
 Unitatea motorie = neuron  si
fibrele motorii
 Contractia UM necesita

– Influente excitatorii
– Influente inhibitorii
 Controlul motricitatii
Control medular
 Reflexul de intindere, facilitator

– Fusul nm paralel cu fibra musculara

– Informatii despre tensiunea din
muschi
– Circuit  : Neuron   axon  fibre
musculare din fus nm  terminatii
senzitive intrafusale  fibre Ia (si II)
 neuron senzitiv medular 
interneuroni  neuron 
 Controlul motricitatii
Control medular
 Reflexul de tendon, inhibitor

– Organul Golgi (jonct tendon-muschi)

– Fibre aferente Ib  neuron senzitiv
medular  un interneuron 
neuron 
 Controlul motricitatii
Control medular
 Circuitul Renshow, inhibitor

– Neuronul   axon  colaterala care

face sinapsa direct cu interneuron
Renshow  axon  acelasi neuron 
– Impiedica difuziunea excitatiei
 Controlul supramedular
Asupra neuroni  si  (prag scazut)
 Cortexul motor – sistem piramidal

 Sistem extrapiramidal

 Cerebel sistem extrapiramidal

 Formatiunea reticulata

– Influente activatoare / inhibitoare

 Motor
cortex
Corticospinal
tracts

basal ganglia
Extrapyramidal correct the
system corrects timing of
the force of contraction movement.

corrective impulses Cerebellum

from the coordinates
extrapyramidal the speed
system to the and direction
Interneurons Of movement

interneurons send Muscle spindles

inhibitory or Golgi, joint
excitatory impulses mechano
to the lower motor ceptors
neuron
 Leziunile NMC
 Deficitul motor
– Cat de mare este
– Ce impact are pe functionalitate

 Spasticitatea

– Cat de mare este

– Ce impact are pe functionalitate
 Spasticitatea ?
 Cresterea excitabilitatii NMP =
 Reflexe de intindere hiperactive

 Modificarea echilibrului dintre

influentele facilitatorii/inhibitorii
 Factori care agraveaza
spasticitatea
 Infectiile(tract urinar, altele)
 Leziunile de decubit (zone de
presiune)
 Leziuni si alte modificari unghiale

 Constipatia

 Frigul
 Scale de evaluare
Scala Ashworth modificata evalueaza
rezistenta opusa la miscarea pasiva –
6 puncte
 0 fara tonus muscular

5 incapacitatea de a misca articulatia

 Impactul spasticitatii pe functii
Scala Fugl Meyer
 Riscuri, complicatii
 Contractura

 Durere

 Dificultate in executarea ADL

 Reducerea mobilitatii (mobilitate in
pat, transferuri, ambulatie)
 Pozitii vicioase

 Leziuni cutanate
 Efecte benefice
 Hipertonia extensorilor MI poate
ajuta ortostatismul
 Hipertonia musculaturii trunchiului -
ortostatismul
 Impiedica hipotrofia musculara

 Mentine DMO
 Cand tratam ?
 Contractura versus deficit motor

 Ce muschi sunt spastici

 Cand apar complicatiile

 Scopul tratamentului
 Cresterea calitatii vietii pacientilor
 Ajutor pentru cei care il ingrijesc

 Apreciere realistica
 1. identificarea factorilor agravanti
 Retentia urinara si ITU
 Alte infectii
 Ulcerele de decubit
 Caldura / frigul
 Oboseala
 Calculii renali
 Orteze nepotrivite
 Constipatia
2. fizioterapia, terapia ocupationala
 Posturari

 Kinetoterapie

 Electrostimulare

 Termoterapie (cald, rece)

 Masaj

 Hidroterapie

 Orteze
 Ortezele – scop
 Impiedica deformare si lez cutanate
 Inhiba tonsul muscular crescut

 Asigura pozitie corecta

– Mentin lungimea normala a muschi

– Intind tesuturile scurtate
 Mentin / cresc ROM
 Scad durerea
 Tratament farmacologic
 Administrare per os
 Administrare percutanata

 Administrare intratecala

 Blocuri nervoase si chemodenervare

 Medicatia orala
 Spasticitate generalizata
 Reactiile adverse sunt importante

– Sedare
– Confuzie
 Toleranta discutabila
 Medicatia orala
Benzodiazepine
 Diazepam, clonazepam

 Facilitarea act postsinaptice a GABA

Dantrolene
 Mecanism periferic : blocarea
eliberarii Ca in reticul sarcoplasmic
 Hepatotoxicitate
 Medicatia orala
Imidazolii
 Clonidina (per os sau transdermic)

 Tizanidina

Baclofen : analog de GABA

 Spasticitatea focala, localizata
 Chemodenervare

 Neuroliza
 Chemodenervare
 Intrerupe semnalul neuronal
 BTX

 Injectare in punctul motor al

muschiului
 Aproape de placile motorii

 “paralizeaza” muschiul tratat

 Efectul apare in 24 – 72 h, se
mentine 12 – 16 sapt, apoi apare
regenerarea jonctiunilor n-m
 Chemodenervare
 Selectia pacientilor –
– ? Daca antagonistul are deficit motor
mare ?
– ? Daca contractura este fixata ?
– ? Daca exista deformari ?
 Rezistenta – dezvolta Ac
 Neuroliza
 Alcool sau fenol
 Distrugerea neselectiva a zonei
injectate (nerv, muschi)
 Ind : mase musculare mari

 Durata efect 1 luna – 2 ani

 RAdv : disestezii
 Interventii neurochirurgicale
Administrarea intratecala a
baclofenului
 Pompa programabila cu rezervor

 Spatiul subarahnoidian

 Ind : pacienti cu spasticitate severa,

generalizata, care nu raspund la
medicatie p.o. sau au RA severe
 Administrarea intratecala a
baclofenului
Avantaje
 Dozele folosite sunt mici

 RA minime

Riscuri
 Infectii

 Se strica pompa

 Oprirea brusca este periculoasa

 Alte preparate administrate
intratecal
 Morfina

 Clonidina

 Fentanil
 Chirurgie ortopedica
Ind : muschii spastici, tendoane
retracturate, pozitii vicioase
 Transferuri de tendoane

 Alungiri de tendoane

 Osteotomii

 Artrodeza
 Rizotomii dorsale selective
 Sectionarea selectiva a fibrelor
senzitive ale radacinii dorsale
 Fibrele motorii raman intacte