TUMORILE

CARDIACE
 Generalitati
 Tumorile inimii sunt foarte rare si pot fi impartite in tumori
primare si secundare. Cele primare pot fi benigne si maligne
 Incidenta tumorilor primare – aproximativ 0,17% (pe serii de
autopsii neselectate)
 Aproximativ 75% din tumorile primare sunt benigne, cea mai
frecventa de departe fiind mixomul cardiac
 Aproximativ 75% din tumorile maligne sunt sarcoame
 Tumorile secundare – formatiuni rezultate din afectarea inimii in
cadrul evolutiei unei tumori maligne cu alta localizare. Orice
tumora maligna poate produce metastaze cardiace
 Tumorile secundare sunt de mai frecvente decat cele primare in
raport de 20:1 pana la 100:1
 Clasificare
Tumori cardiace benigne
1. Tumori cu histiogeneza necunoscuta: - mixomul cardiac; fibroelastomul
papilar
2. Tumori ale muschiului cardiac: - rabdomiomul cardiac; cardiomiopatia histioctoida
3. Tumori ale tesutului fibros: - fibrom; tumora solitara fibroasa pericardica
4. Tumori vasculare si tumori similare tumorilor vasculare: - varice; hemangiom;
hemangioendoteliom; hemangiopericitom; pseudotumora inflamatorie
5. Tumori si proliferari adipoase: - hipertrofie lipomatoasa a septului interatrial;
hamartom lipomatos al valvelor cardiace; lipom
6. Tumori si leziuni asemanatoare tumorilor din celulele mezoteliale: - chiste
mezoteliale; excrescente cardiace accidentale de tip mezotelial si monocitoid;
papilom mezotelial
7. Tumori nervoase: - tumora cu celule granulare; neurofibrom; schwannom;
paragangliom
8. Tumori ale muschiului neted: - leiomiom; leiomiomatoza intravasculara
9. Heterotipii si tumori ectopice: - chiste bronhogenice/intestinale; tumori ale
regiunii nodale atrio-ventriculare; teratom; tiroida ectopica; timom intrapericardic
 Clasificare
Tumori cardiace maligne
1. Sarcoame: - angiosarcom; histiocitom fibros malign; sarcom
neclasificat; mixosarcom; fibrosarcom; leiomiosarcom;
rabdomiosarcom; osteosarcom; sarcom sinovial; schwannom
malign; mezenchimom malign; sarcom Kaposi
2. Tumori maligne cu celule germinale
3. Tumori hematologice: limfom; sarcom granulocitar
4. Malignitati mezoteliale: mezoteliom malign
5. Tumori metastatice
 Caractere clinice
 Nu au simptome caracteristice – mimeaza boli cardiace netumorale
 Diagnosticul diferential se face pe baza duratei simptomelor, varstei, sexului si
sediului leziunii
 Simptomatologia clinica – cardiaca, embolica si sistemica
Simptomele cardiace sunt generate de localizarea tumorii. Tumorile inimii stangi
produc semne si simptome rezultate din disfunctia valvei mitrale sau aortice si
congestie pulmonara. Tumorile inimii drepte determina obstructia fluxului venos cu
congestie hepatica, edeme ale membrelor inferioare, ascita. Tumorile miocardice pot
genera aritmii mortale sau tulburari de conducere.
Simptomele embolice determinate de tumorile inimii stangi sunt cauzate de
embolii sistemice cu AVC, infarct miocardic, infarct splenic si renal, ischemie
mezenterica, ischemii de membre. Tumorile inimii drepte determina embolii
pulmonare cauzand in timp hipertensiune pulmonara
Simptomele sistemice – rash cutanat, scadere ponderala, fenomene Raynaud,
mialgii, degete hipocratice
 Explorari paraclinice
 Examenul radiologic – poate fi normal sau poate evidentia
contur cardiac anormal, calcefieri tumorale, cresterea
vascularizatiei pulmonare
 Echocardiografia – permite detectarea tumorii, localizarea ei,
apreciaza nivelul atasarii si mobilitatea. Echo transesofagiana
poate detecta trombi in vena cava superioara sau intracavitar si
sa diferentieze trombii de procese tumorale
 Angiografia – este utilizata cand cavitatile cardiace nu pot fi
vizualizate complet, caracterele de le nivelul zonei de implantare
nu sunt clare sau se suspecteaza boala coronariana
 Tomografia computerizata si rezonanta magnetica
nucleara– relatii despre extensie sau patologia pulmonara si
mediastinala
 Factori prognostici
 Tumorile cardiace benigne pun in pericol viata prin localizare
si emboliile pe care le pot genera – au “caracter malign”
 Excizia chirurgicala a tumorilor benigne este fara recidiva
 Prognosticul tumorilor cardiace maligne este legat de sediu,
dimensiuni, relatia cu structuri vitale, grad de malignitate,
capacitate de metastazare si posibilitatea exciziei chirurgicale
complete sau incomplete. In general prognosticul este
nefavorabil, cu o medie de supravietuire de 16,5 luni
 Localizarea in inima dreapta se coreleaza statistic cu o
supravietuire mai redusa
 Tratament
 Tumorile benigne in general nu recidiveaza dupa excizia
chirurgicala completa
 In cazul tumorilor maligne excizia chirurgicala prelungeste
viata si imbunatateste calitatea acesteia, dar rezectii complete
sunt posibile in doar 33% din cazuri. Nu pot fi rezecate
complet deoarece au caractert infiltrativ agresiv si sunt in
proximitatea unor structuri vitale
 Chimioterapia si radioterapia au rezultate descurajante
TUMORILE CARDIACE

MIXOMUL
CARDIAC
 DEFINITIE SI EPIDEMIOLOGIE

 Mixomul cardiac este o neoplazie benigna a endocardului cu

histogeneza necunoscuta
 Tumora rara – incidenta de 1:1.000.000
 Este cea mai frecventa tumora cardiaca a adultului, reprezinta
45% dintre tumorile cardiace primare si 89-98% dintre tumorile
cardiace benigne
 Se prezinta sub forma sporadica sau familiala. In forma
sporadica apare mai ales la femei in decadele 4-6 de viata.
Mixomul familial este apanajul barbatului tanar, cu media de
varsta de 20 ani, fiind mai adesea multicentric
 Anatomopatologie
Macroscopie
 Mixomul cardiac – masa unica, fixata printr-un pedicul pe septul interatrial in
apropiere de foramenul oval (in majoritatea cazurilor). Are forma ovoidala, de
consistenta gelatinoasa, rosie sau galbuie, cu aparenta de fragilitate data de
franjurii papilari. Unele mixoame sunt netede, de consistenta crescuta si au aspect
ce poate fi confundat cu un tromb
 Majoritatea mixoamelor sunt intre 0,8-8 cm diametru, cantarind 8-175g
 Pot avea arii importante de calcefiere , pana la mineralizare completa cu
metaplazie osoasa si cartilaginoasa (litomixom)
 Mixoamele mari pot rupe valvele sau cordajele prin mobilitatea acestora in timpul
ciclului cardiac
 Mixoamele atriului stang sunt cele mai frecvente – 75%, urmate de cele ale atriului
drept – 18%, ventriculului drept – 3-4%, ventriculului stang – 1,3% si localizare
valvulara in 2,7% din cazuri
 Mixoamele cardiace multiple apar de obicei la tineri, identificandu-se simultan in
mai multe cavitati sau pe valve. Uneori exista mai multe mixoame in aceeasi
cavitate.
Macroscopie
 Anatomopatologie
Microscopie
 In microscopia optica mixomul cardiac este alcatuit din celule
dispersate intr-o matrice mixoida
 Tipul principal de celule numite celulele mixomului sunt
celule neoplazice adevarate, originea acestora fiind
discutata: endoteliala, conjunctiva sau mezenchimala.
 Baza mixomului este bogata in vase cu pereti grosi ce par sa
constituie legatura dintre tumora si vasele subendocardice
care reprezinta sursa de nutritie a tumorii
 In mixom exista arii hemoragce, consecinta a traumatsmelor
la care este supusa tumora in timpul ciclului cardiac
 Fibrele conjunctive se impregneaza in timp cu calciu – aspect
asemanator cu fibrele de bambus
Microscopie
 Fiziopatologie
 In functie de dimensiune, localizare, forma, mobilitate, tip de implantare mixomul
cardiac poate determina modificari ale activitatii cardiace si modificari sistemice
 Mecanismele care determina aceste modificari sunt obstructia fluxului sanguin
intracardiac, emboliile arteriale si manifestarile generale
1. Obstructia fluxului sanguin intracardiac – mixoamele mobile genereaza
manifestari de insuficienta circulatorie acuta, dependente de postura pacientului
- mixoamele cu pedicul scurt provoaca obstructie cronica fara legatura cu pozitia
pacientului, cu fenomene de insuficienta cardiaca globala
- localizarea atriala stanga determina fenomene de stenoza sau insuficienta mitrala.
- localizarea ventriculara stanga tulburarile se leaga de interferenta cu functionarea
valvei aortice si/sau mitrale, dar acestea apar cand tumora are dimensiuni mari.
- localizarea in cavitatile drepte genereaza simptome mai sarace datorita regimului
presional mic si sistemului venos retrograd usor distensibil cu complianta mare
 Fiziopatologie
2. Emboliile arteriale – pot fi localizate in vasele retiniene, cerebrale, renale,
mezenterice, ale membrelor si pot fi primul pas care conduce la
disgnosticarea bolii
- pot proveni atat din fragmente tumorale cat si din trombi formati la
suprafata tumorii. Posibilitatea prevenirii emboliilor mixomatoase este
extrem de limitata lucru ce impune operarea de urgenta a acestora
- factorii favorizanti tin de caracteristicile tumorale: consistenta mixomului,
baza de implantare (o baza larga favorizeaza mentinerea tumorii in situ),
localizarea tumorii (o localizare septala perivalvulara face ca mixomul sa
aiba miscari ample favorizand emboliile)
3. Manifestari generale – anemie hemolitica (posibil mecanica),
hipertensiune pulmonara, astenie si scaderea fortei musculare (posibil
microembolii musculare), scadere ponderala
 Examinari paraclinice
 Testele bioumorale nu ofera elemente certe de diagnostic dar aduc
argumente indirecte – anemie hemolitica, leucocitoza, disproteinemie, teste
hepatice alterate
 Examinari imagistice – ecocardiografia transtoracica si transesofagiana
au valoare deosebita in stabilirea diagnosticului si a evaluarii preoperatorii,
constituie o examinare suficienta pentru a stabili indicatia operatorie
- examenul radiologic – ocazional evidentiaza hipertrofia atriala stanga si
bombarea arcului mijlociu stang
- angiografia si cateterismul cardiac – evidentiaza o lacuna intracardiaca,
masoara presiunea in circulatia pulmonara
- tomografia computerizata si rezonanta megnetica nucleara – datalii precise
asupra localizarii, extinderii si raporturilor cu structurile cardiace
 Examenul histopatologic din embol sau tumora confirma diagnosticul
Examinari paraclinice
Examinari paraclinice
Examinari paraclinice
 Tratament
 Singura terapie curanta este excizia chirurgicala
 Operatia decurge pe cord deschis, in circulatie extracorporeala cu
respectarea unor masuri stricte impuse de pericolul accidentelor embolice
 Interventia chirurgicala are ca scop exereza completa de la nivelul bazei de
implantare, explorarea celorlalte cavitati cardiace (mixom multiplu),
inspectia aparatului valvular
 In functie de locul implantarii si extinderea leziunilor intracardiace exciziei
tumorale i se pot asocia:
- septoplastie cu fragment de pericard sau material sintetic
- anuloplastie mitrala sau tricuspidiana
- protezare valvulara
- plastie de perete atrial liber
- by-pass aorto-coronarian
- implantare de electrozi epicardici de cardiostimulare
 Mortalitatea operatorie este in jur de 3%
Tratament