Sunteți pe pagina 1din 32

CLASIFICAREA METODELOR

DE CONTRACEPŢIE
Metode de contracepţie
 Metode naturale de contracepţie
 Metode hormonale de contracepţie
 Metode contraceptive de barieră –
mecanice, şi spermicide – chimice
 Metode combinate mecanice şi
hormonale
 Metode chirurgicale de contraceptie
 Metode aflate în studiu
Metode naturale de
contracepţie

• coitul întrerupt
• coitul rezervat
• duşurile postcoitale
• metoda ritmului – calendarului- KNAUSS-
OGINO
• abstinenţa periodică
• alăptatul la sân
Metode hormonale de
contracepţie

 contraceptive orale combinate (COC)

 progestative orale cu administrare


continuă
 contraceptive hormonale injectabile

 implante hormonale
Metode contraceptive de
bariera şi chimice

• prezervativele – masculine şi feminine


• diafragmul - feminin
• capele cervicale- feminine
• inele cervicale- feminine
• spume, spermicide- chimice
• creme, geluri, pelicule- chimice
• bureţi vaginali- chimice
• DIU
Metode combinate mecanice şi
hormonale

• inele vaginale eliberatoare de


hormoni

• DIU cu eliberare de hormoni-


Progesteron (Mirena)
Metode chirurgicale de
contracepţie

• ligatura tubară prin


minilaparotomie, laparotomie sau
laparoscopie

• vasectomia – secţionarea ductelor


deferente la nivel testicular
Metode aflate în studiu

• pilula masculină şi preparate


injectabile- hormoni masculini

• metoda imunologică

• contraceptive feminine cu acţiune


prelungită
METODE NATURALE DE
CONTRACEPŢIE
• Istoric
- semnele şi simptomele naturale ale
fazelor fertile
- Historia Biblica descrie utilizarea
coitului întrerupt
- 1929-1930 metoda abstinenţei
periodice de Knauss - Ogino
Avantajele metodelor naturale
de contracepţie

• cupluri ce nu pot să utilizeze mijloace artificiale


de contracepţie.
• cunoaştere a propriei fiziologii
• nu au efecte adverse sau complicaţii
• Sarcina- nu riscuri asupra produsului de concepţie
• combinarea metodelor de contracepţie.
• Nu reguli fixe în cazul unei intervenţii
chirurgicale.
• comode, uşor de aplicat, nu administrarea zilnică,
nu efect dezagreabil, nu efecte secundare ale C.O.
Coitul întrerupt

• Retragerea penisului înainte de momentul ejaculării


• Control perfect al momentului ejaculării
• Se evită la adolescenţi, la bărbaţii care prezintă ejaculare
precoce, la alcoolici, la bolnavii psihici şi în caz de
suferinţe ale aparatului genital masculin
• Avantaje : disponibilitatea imediată şi absenţa costului.
• Dezavantaj necesitată control permanent al actului sexual
• Nu necesită contrale periodice medicale sau supervizare
medicală destinate determinării eficacităţii.
• Împreună cu avortul provocat şi mariajul târziu cauza
declinului demografic din era preindustrială în Europa
• Metodă importantă de control al fertilităţii în ţările lumii a
treia.
Coitul rezervat

• Metodă bazată pe un perfect control


nervos asupra momentului ejaculării,
determinând absenţa momentului
ejaculării.
• Frecvent întâlnită în Orient şi Asia
Centrală
• Necesită pe lângă un control nervos un
îndelungat antrenament
Duşurile postcoitale

• Constă din efectuarea de către


femeie a unor duşuri vaginale
imediat postcoital, în scopul
îndepărtării spermatozoizilor .
• Eficacitatea metodei este extrem de
redusă
Metoda ritmului –
calendarului- KNAUSS-OGINO

• Stabilirea zilelor de fertilitate


• Femeile cu cicluri regulate
• Determinarea perioadei fertile prin calcul se
face astfel:
– Prima zi de fertilitate se determină prin scăderea a 18
zile din durata celui mai scurt ciclu din perioada de
control (6- 12 cicluri anterioare)
– Ultima zi a perioadei fertile se determină prin scăderea
a 11 zile din durata celui mai lung ciclu din perioada de
control
– Intervalul liber dintre cele 2 date obţinute reprezintă
perioada fertilă
Metoda ritmului –
calendarului- KNAUSS-OGINO
• Exemplu: ciclul scurt 25 de zile, ciclul lung 31 zile,
prima zi fertilă = ziua a 7-a (25-18=7) respectiv
ultima zi fertilă = ziua a 20-a (31-11=20)
• Metoda este totuşi una grosieră deoarece se
bazează pe datele statistice ale ultimelor 6-12
luni şi mai puţin pe datele obiective individuale
lunare care pot perturbă ciclurile menstruale.
• Cuplul evită contactele sexuale sau foloseşte o
metodă de barieră sau coitul întrerupt pe
parcursul perioadei fertile.
Abstinenţa periodică prin:
metoda temperaturii bazale
(metoda curbei termice)
• Prima transpunere ştiinţifică a abstinenţei periodice,
bazată pe notarea zilnică a temperaturii, la aceeaşi oră,
de preferinţă dimineaţa la trezire.
• A fost evidenţiată modificarea ciclică a temperaturii şi
respectiv corelaţia între această modificare şi ovulaţie în
1928 (Van der VELDE), ulterior au fost evidenţiate
legăturile între curba termică bazală şi efectul
termogenetic al progesteronului şi o serie de inductori ai
ovulaţiei: modificări ale frotiului vaginal, prezenţa
endometrului secretor, evidenţierea intraoperatorie sau
laparoscopică a ovulaţiei.
• A fost sugerată ca metodă de contracepţie pentru prima
dată de Perin în 1947 şi a fost aplicată pe scară largă din
1950
Instrucţiuni practice de
utilizare a metodei

• Termometru gradat la intervale de 0,1°C


• Termometrizare zilnică la aceeaşi oră, de
preferinţă dimineaţa după trezire, înainte de
începerea activităţii,
• Termometrizarea - prima zi -ultima zi - a ciclului, 3
cicluri consecutive.
• Termometrizarea în acelaşi mod pe cale orală,
vaginală sau rectală
• graficul de temperatură
• În momentul ovulaţiei se decelează o creştere a
temperaturii cu 0,2-0,5°C
Instrucţiuni practice de
utilizare a metodei
• Se aşteaptă 3 zile de la momentul creşterii de
temperatură, stabilizare în platou a temperaturii-
apoi perioada infertilă postovulatorie- reluarea
raporturilor sexuale cu riscuri scăzute de
concepţie
• Se evită contactele sexuale sau se folosesc alte
metode de contracepţie din prima zi a
menstruaţiei pana în ziua în care temperatura
bazală a femeii creşte peste valorile obişnuite şi
rămâne crescută timp de 3 zile
• După aceea cuplurile pot avea contacte sexuale
neprotejate (în următoarele 10-12 zile), până
când începe următorul ciclu menstrual.
Graficul de temperatură
Dezavantajele metodei:

 Metoda necesită o decelare a


momentului ovulaţiei
 Nu poate fi folosită dacă există o
patologie care modifică temperatura
corpului
 Prin perioada lungă de abstinenţă,
marchează viaţa afectivă a cuplului, fiind
necesară acceptarea metodei de către
ambii parteneri
Metoda glerei cervicale
(metoda BILLINGS)
– observarea modificărilor glerei în
timpul ciclului menstrual.
– La sfârşitul menstruaţiei sunt descrise
aşa numitele „zile uscate”, estrogenii
cresc- mucusul cervical devine opac,
vâscos, apoi clar , fluent şi glisant-
senzaţie de umiditate a vaginului –
corespunde cu ovulaţia.
Metoda glerei cervicale
(metoda BILLINGS
– Instrucţiuni practice de utilizare a metodei:
• Mucusul cervical se observă zilnic
• Se ţine cont de senzaţiile subiective descrise de femeie (tip uscat
sau umed), stabilirea momentului ovulaţiei.
• Recomandăm înregistrarea grafică zilnică
• Raporturile sexuale pot avea loc în perioada zilelor „uscate” care
urmează menstrelor şi respectiv cele de după ovulaţie
• Rata mare de eşec este dată de nerecunoaşterea momentului
ovulaţiei şi datorită viabilităţii spermatozoizilor.
• Recomandăm ca raporturile sexuale să fie reluate la 4 zile după
ovulaţie, ele pot continua până la menstruaţia următoare.
• Diferentiere între perioada umedă corespunzătoare ovulaţiei şi
umiditatea tranzitorie datorate secreţiei glandulare din timpul
actului sexual, persistenţei lichidului spermatic dupa raportul
sexual, deficienţă de igienă, secreţiilor datorate infecţiilor
microbiene, colpitelor, etc.
Metoda glerei cervicale
(metoda BILLINGS
• Dezavantajele metodei:
– Impune o lungă perioadă de abstinenţă preovulatorie, perioada
uscată postmenstruală are o valoare relativă datorită cauzelor
menţionate mai sus.
– Metoda necesită o decelare retrospectivă a momentului
ovulaţiei
– Nu poate fi folosită dacă există o patologie care modifică
umectarea vaginului
– Folosită singură fără combinarea cu alte metode are o rată
mare de eşec – până la 35%-
– Prin perioada lungă de abstinenţă, marchează viaţa afectivă a
cuplului, fiind necesară acceptarea metodei de către ambii
parteneri.
• Datorită acestor inconveniente nu recomandăm utilizarea metodei
mucusului cervical drept singură metodă de contracepţie naturală.
Metoda simpto-termică

• rezultatul combinării metodei mucusului


cervical şi a temperaturii bazale
• informaţiile utile date de metoda
mucusului cervical se referă la
determinarea fazelor infertile pre şi post
ovulatorii în timp ce metoda curbei
termice permite identificarea
momentului ovulator
Metoda simpto-termică

• acestor date obiective li se adaugă şi cele


subiective legate de ovulaţie:
• Tensiune abdominală
• Spoting (pătare cu sânge)
• Tensiune mamară
– Coroborând datele rezultate din:
• Termometrizare
• Analiza mucusului cervical
• Simptomele subiective ovulatorii
Metoda simpto-termică

• femeia poate determina momentul ovulaţiei şi poate folosi


această metodă în scop contraceptiv.
• Cuplurile nu mai au relaţii sexuale neprotejate din
momentul în care femeia percepe existenţa secreţiilor
cervicale
• Conform metodei mucusului cervical, raporturile sexuale
vor putea fi reluate la 4 zile de la ovulaţie, iar conform
metodei termice acestea se pot relua după cea de-a treia zi
de temperatură în platou, la nivel ridicat. Dacă a avut loc
unul din evenimente cuplul aşteptă până ce apare şi al
doilea eveniment.
• Din punct de vedere al siguranţei contraceptive este
considerată mai sigură decăt utilizarea lor separat.
Dezavantajele metodei:

• Rata de eşec mare – până la 26%.


• Perioade de abstinenţă lungi, este necesară
acceptarea metodei de către ambii parteneri
• Metoda poate fi aplicată doar femeilor cu cicluri
regulate
• Datorită acestor inconveniente recomandăm
utilizarea metodei simpto-termice doar
pacientelor care prezintă contraindicaţii la
celelalte metode contraceptive
Palparea colului uterin

• modificările colului uterin în timpul ciclului


menstrual
• autopalparea colului din punct de vedere al
consistenţei şi al orificiului cervical astfel:
– Postmenstrual- col ferm, coborât în vagin, orificiu
cervical ferm.
– Ovulaţie- col înmuiat, ramolit, orificiu cervical în
fosetă cu uşoară deschidere, poziţie înaltă a colului,
greu accesibil.
– Postovulator redevine ferm, la fel ca şi orificiul
cervical.
 Metoda este puţin utilizată, fapt ce face dificilă
aprecierea eficacităţii ei. Puţine femei pot să
aprecieze şi să utilizeze în scop contraceptiv
modificările colului uterin.
Alăptatul la sân - Amenoreea
de lactaţie
• constă în utilizarea alăptatului ca metodă
temporară de contracepţie - conferă o protecţie
naturală împotriva sarcinii şi încurajează
începerea utilizării unei alte metode în
momentul potrivit
• protejată în mod natural de o sarcină atunci
când
– Alimentează sugarul la sân în mod frecvent, ziua şi
noaptea (ideal de 8-10 ori/zi dintre care cel puţin
odată în cursul nopţii), asigurând alimentaţia copilului
în proporţie de 85-100%.
– Sugarul are vârsta mai mica de 6 luni;
– Menstruaţiile înca nu au revenit
Alăptatul la sân - Amenoreea
de lactaţie
• Mecanismul de acţiune este
suprimare ovulaţiei în timpul lactaţiei
prin creşterea concentraţiei de
prolactină şi scăderea eliberării de
GnRH din hipotalamus, cu scăderea
hormonului luteinizant şi inhibarea
maturării foliculare.
Avantaje

• Previne sarcina în mod eficient cel puţin 6 luni,


posibil chiar mai multdacă supturile sunt
frecvente, atât noaptea cât şi ziua
• Încurajează alimentaţia naturală a sugarului
• Poate fi folosită imediat după naştere
• Nu necesită nici o intervenţie în cursul actului
sexual
• Nu necesită cheltuieli
• Nu are efecte secundare
• Alimentaţia naturală are efecte benefice asupra
nou născutului
Dezavantaje:

• Eficienţă incertă după 6 luni


• Pentru unele femei care au reluat lucrul, alăptatul frecvent poate fi
dificil
• Nu asigură protecţie împotriva bolilor cu transmitere srexuală
• Dacă mama eswte HIV pozitivă există un risc mic de transmitere la
făt
• Nu poate fi folosită în cazul în care alăptatul este contraindicat:
– Mama cu hepatită virală acută
– Medicamente psihotrope
– Rezerpină
– Ergotamină
– Antimetaboliţi
– Ciclosporine
– Cortizon
– Bromcriptină
– Substanţe radioactive
– Anumite anticoagulante

S-ar putea să vă placă și