DULCELE ÎN

ROMÂNIA
De la inceput pana in zilele noastre
Origini , dezvoltari influente

Andrei Todorache
CUPRINS
Scurt istoric al dulciurilor inca din evul mediu

Muzeul cofetariei din Arad

Stiati ca? (Cateva dulciuri cunoscute si istoria lor)

Istoria prajiturilor

Istoria cofetariei romanesti

Istoricul prajiturii Joffre

Top 10 deserturi romanesti si istoria lor

2
SCURT ISTORIC AL DULCIURILOR INCA DIN EVUL
MEDIU
La inceputul secolului al XVI-lea, in
Perioada in care s-a nascut prima patiserie a fost Evul Mediu. In manastiri se preparau prajituri Toscana a inceput sa se produca inghetata.
cu miere, deoarece calugarii cresteau albine pentru a obtine ceara pentru lumanari. Asadar,
prajiturile pe baza de miere mergeau mana in mana cu fabricarea lumanarilor, pe toata
 Totusi, se pare ca exista dovezi ale
perioada Renasterii. existentei inghetatei inca din antichitate. La
In anul 827, musulmanii au adus in Europa trestia de zahar, iasomia, anasonul, susanul, Paris, in anul 1600 un gelatier florentin,
scortisoara si sofranul. Cofetarii desavarsiti au creat multe prajituri aromate, in special, pentru Procopio Coltelli, a deschis o cafenea unde
femeile din haremuri. In Evul Mediu, pe langa producatorii de prajituri care aveau un magazin se vindea inghetata. De altfel, cafeneaua
deschis pentru public, apar si maestrii renumiti care lucreaza exclusiv la casele princiare si exista si astazi – Café Procope.
care, pentru a intra in gratiile stapanilor, vin cu retete inovative pentru epoca lor, retete pe care
le pastreaza cu sfintenie pentru a da unicitate caselor pe care le deservesc. Renasterea se
caracterizeaza printr-o explozie tot mai mare de arome gastronomice.

Pana la inceputul secolului al XIX-lea zaharul, un element-cheie

al industriei de produse dulci, a fost un ingredient rar și de lux.
Dar, in primii ani ai secolului urmator, odata cu dezvoltarea
industriei in Europa si extragerea zaharului din sfecla de zahar,
acesta a devenit un produs accesibil.

Fig.1 – presupunerea ca inghetata ar fi existat in antichitate 3

 Fig.2 – expozitie de preparate

Muzeul cofetăriei din

Arad
◦In anul 2006 un fost cofetar din Arad, Ioan Gui
si-a facut in casa, singurul muzeu al cofetariei
de la noi. El detine exponate numeroase,
unele vechi de aproape un secol. Din colectia
lui fac parte masina de preparat inghetata,
masina de fabricat bomboane (ambele
realizate in jurul anului 1920), masina cu
curele de transmisie pentru macinat zaharul si,
de asemenea, un agregat pentru prepararea
martipanului. Pe langa acestea, aradeanul a
adunat in colectia o multime de carti de
specialitate, unice la noi in tara, precum si
medalii si diplome obtinute de-a lungul
timpului de cofetarii romani. In trecut, Aradul
a fost unul dintre cele mai mari centre ale
cofetariei din Europa. Maestrii ciocolatieri din
Transilvaniei erau preferati la curtea imperiala
din Viena.

4
Fig.3 – utilaje folosite la preparare
STIATI CA
◦ BRIOȘA și-a luat numele în Evul Mediu datorită combinației vechiului francez „Frui” - fruct și engleza „Kechel” - tort.
Fig.4 – briosa cu ciocolata Fig.5- marmelada

Conform rețetei moderne de preparare a unei prăjituri, aceasta este de obicei coaptă din aluat de drojdie sau de pandispan.
Cele mai frecvente umpluturi sunt orice fel de nuci, fructe uscate, gemuri, conserve, fructe proaspete și chiar legume.?
◦ De asemenea, arabii au fost cei care au făcut prima MARMELADA fost preparat în perioada cruciadelor (în estul
Mediteranei și Orientul Mijlociu) prin evaporare și îngroșarea sucului de fructe. Pentru aceasta, farfurii metalice de mică
adâncime au fost plasate la soare.?
◦ Cel mai popular produs de cofetărie este considerat a fi CIOCOLATA. A început să fie produs sub formă de țiglă în
secolul al XIX-lea. Când a fost inventată o presă hidraulică în Olanda pentru realizarea ei. Iar primele bomboane de
ciocolată au apărut în Belgia. Istoria creării acestora este foarte amuzantă: farmacistul a încercat să inventeze un inhibitor
al tusei și, în cele din urmă, a iesit ciocolata?
◦ Povestea VAFELOR a început cu atât de mult timp în urmă, încât nimeni nu își poate aminti și numi exact data și Fig.6 – ciocolata cu lapte
locul acestei nașteri grandioase Adevăratul boom de vafe a început din ziua când s-a născut adevăratul fier de vafe, care a
fost inventat de un american pe nume Cornelius Swarghout, rezident în New York.?
◦ HALVAUA a apărut în secolul al V-lea, pe teritoriul Iranului. Halvaua originală a fost făcută din zahăr, nuci și rădăcini
de săpun. Astfel de halva era aerisită și se topea în gură. O varietate de halva - koskhalva din albus de ou, melasă, mac, Fig 7 - waffles
stafide sau nuci.?
◦ . Istoria deserturilor din Italia este imposibilă fără TIRAMISU, cel mai faimos desert italian. Puțini cunosc
faptul că desertul italian Tiramisu este o delicatesă dedicată prostituatelor din Italia. Desertul conține cafea și zahăr, Fig.8 – crème brulee
ingrediente care vă ajută să fiți activi pe timp de noapte. De fapt, Tiramisu în traducere înseamnă "agață-mă" sau
"fă-mă fericită„?
◦ Renumitul desert CREME BRULEE are o istorie ambiguă. Unele surse spun că desertul este franțuzesc,
cunoscut sub numele de Crème Brûlée. Britanicii și-l atribuie sub numele de Cream Burnt Cream sau Trinity, iar Fig.9.- tiramisu
spaniolii au denumit desertul respectiv Crema Catalana?
◦ Desertul MACARONS .Este considerat cel mai rafinat desert din lume, însă puțini știu faptul că prăjiturelele
colorate, din pudra de migdale și albuș de ou, crocante la exterior și moi la interior, celebrele macarons, nu sunt Fig.10-halva
originare din Franța, ci din Italia.?
◦ O armată de 90 de patiseri și elevi ai unei școli de cofetărie din Japonia a reușit să prepare cel mai lung tort din
lume - tortul care măsoară 130,68 de metri.La prepararea desertului s-au folosit 54 de kilograme de făină, 43 de
kilograme de zahăr și nu mai puțin de 2.682 de ouă
5
Fig.11-macarons
 ISTORIA PRAJITURILOR
Fig.12 - diverse tipuri de prajituri

Istoria
Istoria originii
originii prăjiturilor
prăjiturilor aa început
început acum
acum aproximativ
aproximativ două
două mii
mii de
de ani.
ani. Rețeta
Rețeta pentru
pentru
unele
unele dintre
dintre cele
cele mai
mai vechi
vechi prăjituri
prăjituri aa fost
fost oo combinație
combinație dede făină,
făină, miere,
miere, nuci,
nuci, ouă,
ouă, lapte
lapte
și
și alte
alte ingrediente.
ingrediente. Abia
Abia după
după cece au
au fost
fost coapte
coapte s-au
s-au adăugat
adăugat fructele.
fructele. Făina
Făina este
este
ingredientul
ingredientul principal
principal al
al ego-ului
ego-ului care
care aa făcut
făcut posibilă
posibilă coacerea
coacerea prăjiturilor.
prăjiturilor. Grecii
Grecii au
au
fost
fost primii
primii care
care au
au venit
venit cu
cu această
această idee.
idee. Arheologii
Arheologii au au găsit
găsit prăjituri
prăjituri nepretențioase
nepretențioase înîn
satele
satele neolitice,
neolitice, care
care erau
erau făcute
făcute din
din boabe
boabe mototolite.
mototolite. Au
Au fost
fost mai
mai întâi
întâi umezite
umezite și
și apoi
apoi
fierte.
fierte. Începând
Începând cucu anii
anii 1900,
1900, rețetele
rețetele de
de tort
tort au
au devenit
devenit mult
mult mai
mai complexe.
complexe. Un Un număr
număr
mare
mare dede tipuri
tipuri de
de făină
făină și
și metode
metode de de prelucrare
prelucrare aa acesteia,
acesteia, metode
metode dede frământare
frământare aa
aluatului
aluatului -- toate
toate acestea
acestea au
au făcut
făcut prăjiturile
prăjiturile așa
așa cum
cum sunt
sunt astăzi
astăzi

6
 Istoria
cofetariei
romanesti

7
 Arta culinara romaneasca, in ceea ce priveste dulciurile nu are o
traditie indelungata. Intr-o tara in care clima a facut ca sute de
ani sa se cultive meiul, graul si orzul si in care relieful a
permis dezvoltarea pastoritului era firesc ca alimentatia de baza
a populatiei autohtone sa fie, invariabil, alcatuita din fierturi si
turte coapte pe piatra incinsa sau uscate la soare, insotite de lapte si,
la nevoie, indulcita cu miere.Dupa cucerirea Daciei de catre
romani, multi istorici considera ca obiceiurile alimentare ale
dacilor le-au invins pe cele ale cuceritorilor. Cu siguranta insa ca in
Dacia au patruns odata cu romanii si unele feluri de mancare, cum ar
fi placinta cu diverse umpluturi, coapta probabil in test.Indiferent de
influente, documentele dovedesc insa ca meiul a fost cereala
preferata a romanului pana in urma cu 200 de ani, cand a fost
inlocuit de porumb, care a castigat treptat, teren, devenind din
secolul al XVII-lea hrana de baza a romanului.

8
 Asa s-a nascut probabil si combinatia,
destul de reusita de altfel, dintre
mamaliguta si chiselita de prune sau
de visine.Pentru ca zaharul apare
tarziu in istoria civilizatiei umane,
locuitorii teritoriilor romanesti
foloseau ca si grecii si romanii, mierea Pentru mestesugul lor cofetarii, "catastiful potensorilor din 1832, in numar de
si nectarul florilor ca indulcitor.Cam cincisprezece", aduceau de peste hotare "coji de lamaie, portocale, de naramze",
din secolul al XVI-lea zaharul "chitre pentru dulceata" si zahar "maruntu praf" (C. C. Giurescu).Cu timpul
devine indispensabil si patrunderea mestesugul a prins si cofetarii s-au inmultit, incepand sa imprumute si altora
influentei orientale la noi (araba,
din dulciurile noastre. Ungurii au preluat de la noi cuvintele de dulceata si
turca, armeneasca, bizantina, turca) a
schimbat obiceiurile alimentare ale prajitura.Lucrurile se modifica esential odata cu raspandirea influentelor
populatiei autohtone si a venit si occidentale in bucataria romaneasca dupa 1821. Boierimea manca la Viena,
vremea dulciurilor parfumate si Paris si Berlin, astfel din dorinta de deschidere catre modernitate se schimba si
indulcite cu zahar, ca baclavaua si gusturile.Apar primele carti de bucate, ca de exemplu celebra culegere, temelie pentru
sarailia.Cofetarii romani au aparut in bucataria moderna, de "200 retete cercate de bucate si alte trebi gospodaresti" a
jurul anului 1700, ca urmasi ai lui M. Kogalniceanu si V. Alecsandri. O bucatarie moderna si sofisticata insemna
genovezilor de la Caffa, care stiau sa dintr-odata ceva mai mult decat sarmale si borsuri.Anul Marii Uniri 1918 aduce
pregateasca: "confetii", noutati in bucataria romaneasca, aceasta devenind un amestec de traditie
"confetiones",etcIn 1774 exista in autohtona, influenta orientala si occidentala, moderna. "Pariziene prin fursecuri
Bucuresti un cofetar vestit Gheorghe si limba vorbita aici, ...grecesti prin dulceturile lor, turcesti prin baclavalele si
Cofetarul, iar prin 1823 exista serbeturile lor, cofetariile din Bucuresti ofera ...harta dulce." (Paul Morand)
cofetareasa Paraschiva. Traind si
adaptandu-se Orientului turcesc,
cele mai multe dulciuri pe care
acestia le vor face vor fi "baclavale,
prajituri zaharica albe, rosii,
galbene" si sarailiile zacute in
"ghiulsui" (apa de trandafiri) (N.Iorga-
Istoria industriilor la romani).
9
 Momentul de glorie al cofetariei romanesti l-a
marcat aparitia Casei Capsa infiintata de celebrul
cofetar Grigore Capsa, cu studii inalte la Paris, ca elev
al marelui Boissier. Toate retetele realizate de Capsa
erau rezultatul unui talent iesit din comun si a unei
creativitati pe masura. Grigore Capsa preia idei de la
marii maestri cofetari francezi si creaza produse
speciale cu ocazia unor evenimente speciale, sau care
purtau numele unor personalitati importante din epoca.
Asa a aparut celebra prajitura Joffre, realizata cu
prilejul vizitei in Romania a generalului Joffre, sau (fig.9)J'OFRA, jofre s.f. -Prajitura de
"inghetata Rejeane", dedicata unei actrite franceze , forma cilindrica din crema de ciocolata
care a sustinut cateva spectacole in Bucuresti.Dupa
trecerea babelor si mosilor, Bucurestiul se
acoperita cu glazura. Dinfr. Joffre (Sursa:
invioreaza putin, totul pare mai curat sub lumina DEX’98)
de primavara, iar bucurestenii ies la plimbare sa-si
vindece anemia si angoasele prin ceea ce incepe sa
semene putin cu orasul lor.

10
 Istoria casei Capsa
◦ La inceputul secolului XX, Capsa era frontul unde se
purtau razboaiele spiritului si scena unor nesfarsite dueluri
literare ale "spadasinilor" vorbelor de duh. Aici veneau
paparazzi de altadata, ziaristi dornici sa-si culeaga
informatiile pentru articole politice si de scandal. Si tot
aici se adunau constant fruntasii elitei politice romanesti
"croitorii de guverne" pentru a imparti si reimparti avantajele
puterii. "Locul unde vin toti seniorii/ Si se mananca
scriitorii".Casa Capsa era locul unde se desfasurau cele
mai importante dineuri din Bucuresti, asa incat in 1920,
cand mareșalul Joffre face o vizita in Romania, fratilor Capsa le
revine sansa de a organiza un banchet in cinstea acestuia. Fig.13 –casa Capsa

11
 Fig.14- tort joffre

Istoria prajiturii Joffre

Vizita maresalului Joffre, conducator al armatei franceze, erou al primului razboi mondial, membru
al Academiei franceze, era un eveniment foarte important avand in vedere simpatia aratata de acesta
armatei romane, la modernizarea careia si participase indirect; dar mai ales foarte importanta din
punctul de vedere al prieteniei traditionale, romano-franceze care trebuia indulcita corespunzator.Fratii
Capsa au vrut sa marcheze importanta evenimentului realizand o prajiturapetit-four speciala in
cinstea maresalului, pe care au hotarat sa o denumeasca inspirat Joffre.Avand in vedere forma si marimea
prajiturii, unii comentatori au subliniat ca fratii Capsa au avut ca model probabil forma caschetei franceze
purtata in primulrazboi mondial de trupele comandate de maresal, dar s-au lasat influentati si de un zvon
despre glicemia crescuta a acestuia.Succesul a fost total pentru ca astfel nici unul din invitati nu s-
a putut multumi cu o singura Joffre, acest obicei perpetuindu-se pana in zilele noastre: dupa o Joffre
intotdeauna va urma alta.Joffre Maresal -Prajitura a avut un success nemaipomenit, i-a placut maresalului,
dar a placut si romanilor, care au dat verdictul de "inca" si "inca". Ca dovada au vrut o Joffre din ce ince
mai mare si asa s-a ajuns la tortul Joffre.

12
10 DESERTURI
ROMANESTI
Si istoria lor

13
1.PAPANAȘI
Fig.15-16 – papanasi cu dulceata si smantana

Chiar dacă cu toţii ştim că papanaşii sunt un desert specific ţării noastre, se pare că nu e
chiar aşa.

Aceste gogoşi delicioase au o legendă amuzantă care vine tocmai din ... Danemarca. Un
căpitan de vas, încercând să strunească cârma în timp ce mânca o gogoaşă, probabil luat
prin surpindere de valurile puternice, a înfipt desertul într-una din spiţele cârmei ca să îşi
poată folosi ambele braţe şi a salvat generaţii întregi de gospodine de la coacerea
miezului problematic.

Fig -17 – papanasi fierti cu fulgi de migdale

Papanaşii fierţi îşi au originile în Imperiul Austro-Ungar, dar noi ne putem mândri cu
varianta lor prăjită, specifică Moldovei. Cu o formă rotundă, de inel, papanaşii au în
compoziţie griş şi brânză de vaci, spre deosebire de gogoşile clasice la care se pune
făină. Decoraţi cu smântână şi dulceaţă de felurite fructe, noi nu ştim pe nimeni care să
refuze un astfel de desert.

Fig.18- papanasi fierti dati

14
prin pesmet
2. GOMBOȚI/GALUȘTE CU PRUNE
Găluştele cu prune sunt printre deserturile preferate ale celor din
Transilvania şi Banat. Această delicatesă face parte din bucătăria
tradiţională maghiară, unde i se spune „Szilvás gombóc”. La noi este
cunoscută şi sub numele de „gomboţi”. Este un desert răspândit în
mai multe ţări Europă Centrală şi de Est, în regiuni care au făcut
parte din monarhia Austro-Ungară (este în bucătăria oficială din
Austria, Ungaria şi Cehia). Conform istoricului bucătăriei maghiare,
gomboţul a pătruns la vecinii noştri din gastronomia austriacă, acolo Fig.19 –20 - galuste cu prune

unde aceast desert se numeşte Knödel. În limba germană, Gomboţul

cu prune, se traduce în Zwetschgenknödel. Gomboţul se obţine cu
următoarele ingrediente: cartofi, făină, ouă, pesmet şi prune, la care
se poate adăuga scorţişoară şi zahăr. Este realizat sub forma unor
bile din aluat umplut cu prune (se poate folosi şi caise sau piersici),
care apoi sunt fierte în apă, scurse şi apoi rostogolite în pesmet şi
zahăr.

15
3. SALAM DE BISCUIȚI
◦ Salamul de biscuiți chiar daca toata lumea il stie drept romanesc , este un desert italienesc și
portughez făcut din cacao, biscuiți sfărâmați, ouă și unt. În mod tradițional, pentru prepararea
salamului de biscuiți se folosesc și băuturi alcoolice cum ar fi romul sau Vinul de Porto. Desertul nu
are carne in compoziție, iar numele acestuia se datorează formei în care este preparat și bucăților
de biscuiți din interior care îl aseamănă cu o felie de salam

Fig.16-17 salam de biscuiti

16
Fig.21 -22 – salam de biscuiti
4. PRĂJITURA PETRE-ROMAN
◦ Mai în glumă, mai în serios, prăjitura este preferată mai mult de
femei, la claca de seară, când îşi amintesc cu nostalgie de faptul că pe
uliţele Rucărului se plimba odinioară Petre Roman, bărbatul care le-a
luat ochii şi acum le îndulceşte doar amintirea. „Tatăl meu era
înnebunit după Petre Roman, dar ştiind că femeile erau înnebunite
după el m-am gândit că pot face o prăjitură cu acest nume. Practic, Fig.23- Petre Roman
delicatesa este o foaie de bezea cu zahar caramelizat, un strat de
cremă de vanilie cu multă coajă de lămâie şi, deasupra, un alt strat de Fig.24- prajitura Petre Roman
bezea ţinută la abur”

Unul dintre cele mai cunoscute personaje ale perioadei de tranziţie

din România şi fost premier al României, Petre Roman a fost
transformat şi în deliciu culinar.

17
 5.POALE-N BRÂU
◦ Placintele poale-n brau sunt delicatese specifice moldovenesti. Chiar daca placintele
sunt preparate in toate tarile din lumea intreaga, in Romania ele sunt considerate
un adevarat desert de sarbatoare. Tocmai acesta este si motivul principal pentru
care in fiecare regiune din tara noastra placintele sunt preparate total diferit.
Astfel, in functie de zona din Romania despre care vorbim exista placinte
traditionale aferente acesteia.
Fig.25-26: poale-n brau moldovenesti
◦ Cu toate astea, placintele poale-n brau sunt cele mai apreciate de catre gurmanzi,
indiferent daca ei sunt de nationalitate romana sau de alta natie. Placintele au in
spate o istorie destul de lunga, stiindu-se ca in Romania in secolul al 18-lea cine era
placintar de meserie era considerat un adevarat norocos. De atunci si pana astazi in
tara noastra placintele sunt consumate atat ca fel principal cat si ca desert existand
chiar Festivaluri de placinte in diferite zone ale Romaniei, festivaluri organizate de
catre cei care isi desfasoara activitatea zilnica profesionala in acest domeniu pe
teritoriul tarii noastre

18
 6. MUCENICI Fig.28- mucenici simpli cu nuca deasupra
Mucenicii sunt un desert tradiţional prin care sunt sărbătoriţi cei 40 de Fig.27- mucenici umpluti cu nuca
mucenici ai lui Hristos, din Sevastia. Prăznuirea are lor pe data de 9
martie

În cinstea acestor martiri, femeile de rit ortodox din Moldova coc 40 de

figurine dintr-un aluat a cărui compoziţie este foarte asemăntoare cu
cea a cozonacului. Astfel, coca de mucenici se obţine din jumătate de
kilogram de făină albă, amestecată cu o linguriţă de sare şi 50 de grame
de zahăr pudră. În mijlocul acesteia se adaugă un amestec format din
120 ml de lapte, 20 de grame de drojdie, 3 ouă şi 50 de grame de unt
topit. Coca astfel obţinută se lasă la crescut preţ de o oră. Apoi, aluatul
se împleteşte şi se lasă din nou la crescut un sfert de oră într-o tavă
unsă cu unt. La cuptor, mucenicii se ţin circa 30 de minute până se Fig.29- mucenici fierti muntenesti
rumenesc, după care se scot şi se dau cu miere şi miez de nucă pisată.

19
 Fig.30- cozonac cu mac

7.COZONAC
Desertul preferat al românilor, cozonacul, are o istorie îndelungată. Deși
este o prăjitură tradițională românească, acesta este în egală măsură și un
desert bulgăresc (kozunak) și un produs de patiserie italiană numită
„panettone”. La originea cozonaclui se află pâinea, iar tehnicile de dospire
și coacere au evoluat în timp. Drojdia a fost folosită din timpuri străvechi
ca ferment pentru dospirea aluatului. Potrivit descoperirilor arheologice,
în Egiptul antic existau cuptoare pentru copt. De asemenea, există desene
care datează de aproape 4.000 de ani ce atestă că egiptenii știau să facă mai
multe feluri de pâine dospită, unele fiind îndulcite cu miere. Tot în
Antichitate, grecii făceau un tip de cozonac îndulcit cu miere și presărat cu
nuci, care se numea „plakous”. Chrysippus din Tyana a menţionat,
conform surselor, o reţetă de cozonac cu nuci şi miere pe care, tot el
menţionează, l-a gustat în Creta. Romanii, care au preluat folosirea
drojdiei de la egipteni și greci, au diversificat și îmbogățit rețeta pentru
cozonaci, adăugând, spre exemplu, ouă, unt, fructe uscate. La început
existau două feluri de cozonac ce erau oferite ca ofrandă zeilor: „libum”,
un cozonac de dimensiuni mai mici și „placenta”, un cozonac cu brânză,
stafide și alune

Fig.31-cozonac cu nuca

20
8. MINCIUNELE/USCĂȚELE Fig.32- uscatele

Minciunelele sau uscățelele sunt niște prăjituri. Ele o prepară din făină, gălbenuș de
ou și puțin rom. Nu punem albușul, fiindcă nu dă voie să crească prăjitura în deajuns
și le și întărește. Se prepară astfel: se ia făina, se cerne și se pune pe o planșetă. În
mijlocul făinii spargem ouăle punând numai gălbenușul, câteva picături de rom și su
un vârf de cuțit de sare. Cu ajutorul unei furculițe sau a unui cuțit mestecăm până se
face o cocă potrivit de tare. Luăm această cocă și o frământămcu podul palmei. Apoi
întindem foaia su sucitorul până ajunge la grosimea de 2-3 mm. Luăm ruleta și tăiem
diferite forme. De obicei o facem fundulițe. Formele făcute le punem într-o cratiță cu
grăsime încinsă pe mașină. Când s-au rumenit le scoatem și le punem pe o farfurie,
pudrându-le cu zahăr. Alte forme afară de fundulițe sunt și trandafirașii. Luăm 3
Fig.33- “Caiet pentru gospadarie”Turtoi Teodora
pahare de mărimi diferite și cu ele tăem din foaie. Le punem după mărime una peste
alta, iar la mijloc facem o gropiță cu degetul unde punem o vișină din dulceață. Se coc
la fel ca minciunelele. Aceste prăjituri se servesc calde și mai ales când servim vin. Din
“Caiet pentru gospodărie” Turtoi Teodora, clasa I, Școala Normală Brăila – 1931
(mulțumim Mihai Botea). Am păstrat ortografia originală.

21
 9. CORNULEȚE
◦ Cornulețe sunt produse de patiserie românești și moldovenești aromate cu extract / esență de
vanilie sau rom, precum și coajă de lămâie, și umplute cu rahat turcesc, gem, ciocolată, zahăr de
scorțișoară, nuci și / sau stafide, cu forma reprezentând o semilună. Acestea sunt consumate în mod
tradițional în timpul sărbătorilor românești, în special în timpul Crăciunului sau în alte ocazii
speciale.
◦ Acestea se fac in mod traditional cu osanza / untura de porc

Fig.36- untura de porc

Fig.35- cornulete cu gem

Fig.34- cornulete simple 22

 10 . PASCĂ Fig.37 : pasca traditionala

◦ Obiceiul de Paște de a mânca miel și pască este legat de ritualul

pascal evreiesc. În datina ebraică, mielul se mănâncă ritual cu
azimă (pâine nedospita) și cu ierburi amare (maror pe ebraică
‫)מרור‬, pentru a aduce aminte de greutățile îndurate în robia
egipteană. La Cina cea de Taină, Isus și apostolii au mâncat miel
după ritualul evreiesc, iar azima este reprezentată de pască.
Pentru creștini, mielul, pasca și vinul sunt simboluri cu noi
semnificații: Mielul este Isus Hristos, care își accepta sacrificiul.
Pasca frântă și vinul turnat semnifică sacrificiul christic. Fig.38- pasca fara aluat

◦ Pasca este preparată în ajunul Învierii. Adevărata pască este aceea

care se taie în bucățele mici, se pune în pachețele și se duce la
biserică pentru a fi sfințită. Aceasta se prepara din aluat dospit ,
identic cu cel de cozonac , cu umplutura de branza de vaci

23
Va multumesc!
◦ Sursa informatii : facebook , google , Wikipedia , https://blog.out4food.ro/
◦ Sursa imagini : google web, Creative Commons PowerPOint , arhiva personala
◦ Proiect realizat de : Andrei –Gheorghe Todorache
◦ Colegiul Tehnic “Maria Baiulescu”

24