Sunteți pe pagina 1din 20

Amprentarea câmpului

protetic edentat total


 Amprenta reprezintă copia negativă și fidelă a câmpului protetic.
 În concepția actuală, amprentarea câmpului protetic edentat total
decurge în 2 faze distincte:
1. Amprentarea preliminară(anatomica) – realizarea
portamprentei individuale cu o mai bună adaptare la CP
2. Amprentarea finală(funcțională) – realizarea modelului
funcțional pe care se va confecționa proteza
Etapele amprentării preliminare
după L.Eni
1. Pregătirea pacientului
2. Alegerea și verificarea lingurii amprentare
3. Alegerea materialului de amprentare
4. Folosirea unei anumite tehnici de amprentare
5. Indicații pt laborator în vederea confecționării lingurii
individuale
Pregătirea pacientului

 Informare
 Realizarea manoperei pe un camp protetic sănătos
 Prezența inflamațiilor, plăgilor postextracționale și chirurgicale
vindecate incomplet – contraindicații!
 Pozitia pacientului – verticală
 Toaleta campului protetic
Alegerea și verificarea lingurii
amprentare
 Se utilizează o portamprentă standart/universală
 Trebuie să se țină cont de mărimea zonei de sprijin, de lățimea
arcadei și lungimea crestelor edentate.
Mărimea lingurii:
Maxilă: se extinde vestibular până la zona mucoasei neutre, iar
posterior să ajungă pînă la șanțul pterigo-maxilar, depășind linia
Ah cu 1-2 mm.
Mandibulă: cuprinde creasta edentată, extinzîndu-se vestibular până
la zona mucoasei neutre, iar lingual – pînă la linia oblică internă.
Posterior cuprinde neapărat zona tuberculului piriform, pînă la
inserția ligamentului pterigomandibular.
Verificarea lingurii amprentare

 Maxilă: lingura se introduce în cavitatea bucală. Marginea


posterioară a lingurii e plasată în fundul șanțului pterigo-maxilar, în
timp ce marginea anterioară este ținută la distanță de creasta
edentată. Apoi bolnavul apropie mandibula pînă la poziția gurii ușor
deschise iar marginea anterioră a lingurii va fi ridicată pe CP până la
fundul de sac vestibular.în timpul acestei mișcări, creasta edentată
frontală trebuie să se plaseze pe mijlocul jgheabului fără ca lingura
să sufere deplasări antero-posterioare.
 Mandibulă: se acordă atenție cuprinderii tuberculului piriform.
Interesul este să punem în tensiune ligamentul pterigo-mandibular,
astfel că marginea posterioară va fi plasată imediat în apropierea
inserției ligamentului. Se va apasa și zona frontală, urmărindu-se ca
marginea externă a acesteia să se plaseze în fundul de sac vestibular.
Alegerea materialului de amprentă

Alginatul este materialul de elecție.


Dacă nu e posibilă turnarea
amprentelor în timp util
(10-30min), se folosesc
elastomerii de sinteză.
Amprentarea propriu-zisă

Amprentarea cu alginat:
 Toaleta cu apă a câmpului protetic pt eliminarea salivei vîscoase
 Alegerea și verificarea lingurii amprentare
 Pregătirea alginatului de consistență vîscoasă
 Aplicarea pastei pe lingura uscată, cu o ușoară depășire a marginilor lingurii.
Umezirea cu apă și netezirea materialului
 Introducerea în cavitatea bucală
 În anumite situații clinice, în care apreciem că materialul nu se poate insinua în
toate zonele CP(palat înalt, creste retentive, hernierea glandei sublinguale, etc.),
este oprită o cantitate de alginat care se aplică cu ajutorul unei spatule în zonele
respective.
 Centrarea lingurii pe suprafața de sprijin și înfundarea pînă ce alginatul ajunge
complet în fundul de sac vestibular. Mînerul lingurii trebuie fixat pe linia mediană!
Amprentarea propriu-zisă
 Înfundarea lingurii se face prin presiuni alternative în
dreapta, apoi stînga, exercitîndu-se concomitent ușoare
tracțiuni spre exterior ale obrazului, de partea în care are
loc înfundarea lingurii. Scopul acestor mișcări este de a
elimina aerul din șanțul vestibular, precum și de la nivelul
palatului.
 Amprenta va fi menținută pe CP pînă la priza
definitivă a materialului amprentar.
 Indepartarea amprentei se face printr-o singură
mișcare în sens vertical, evitîndu-se bascularea și
mișcările rotative.
 Pt a ușura desprinderea,
degetele se aplică pe marginea
amprentei în regiunea premo-
larilor și pe mîner.
Controlul amprentei

Urmărește:
 Redarea integrității zonei de sprijin, fără minusuri
 Marginile amprentei trebuie să fie de grosime uniformă și nedesprinse de lingură
 Dacă marginile amprentei sunt prea groase sau subțiri, se repetă amprenta.

 - Se repetă amprenta cînd există


 porțiuni ale lingurii neacoperite de
 material, bule sau imperfecțiuni,
 defecțiuni de centrare.
 - Amprenta se spală cu apă și, cu
 creionul chimic se trasează limitele m
mucoasei neutre.
Amprenta funcțională

Amprenta functionala reprezinta ultima reproducere negativa


a campului protetic luata cu lingura individuala si un
material de amprenta care sa permita inregistrarea tuturor
elementelor campului protetic in conditiile modelarii
functionale marginale.
In urma amprentarii functionale se obtine modelul functional,
final, pe care se va confectiona proteza mobila finita.
Obiective

Obiectivele biomecanice
a)asigurarea mentinerii protezei totale.
b)asigurarea stabilitatii protezelor totale
Obiectivele functionale
a) functia estetica se obtine prin modelarea marginala si a versantului vestibular a amprentei
functionale, a grosimii ei pentru refacerea plenitudinii obrajilor, a santurilor periorale. Se
indica in aceste cazuri materiale de vascozitate lent progresiva.
b) functia fonetica este folosita pentru anumite tehnici de amprenta functionala sau testele
fonetice pot completa modelarile functionale clasice.
c) functia masticatorie se realizeaza prin asigurarea unui sprijin corespunzator.
d)deglutitia este folosita pentru tehnicile speciale de amprentare functionala.
Obiectivele biologice
Amprenta functionala are ca obiectiv final obtinerea in totalitate a pozitiei optime in cavitatea
orala a protezei totale. Astfel prin amprenta functionala se repozitioneaza partile moi,
santurile periorale, musculatura oro-faciala, limba, fundurile de sac, se inregistreaza
echilibrul neuro-muscular, toate schitand dinamica si statica protezei totale.
Clasificarea amprentelor
functionale
1. Dupa modelarea marginala a amprentei
  a). amprenta functionala
Tehnica de amprentare presupune folosirea unui material de amprenta foarte fluid, cu o lingura
individuala cu marginile mult scurtate pentru a nu influenta periferia campului protetic. Dupa
aplicarea amprentei functionale in cavitatea orala, ea este mentinuta fara presiune, iar medicul
si pacientul nu fac nici o miscare de modelare functionala. Proteza totala finita va avea
marginile subtiri si scurte, fara a fi puse in valoare succiunea si tonicitatea musculara.
Modelarea marginala se realizeaza intr-o perioada de timp indelungata prin retusuri repetate
care necesita o mare experienta clinica din partea medicului.
            b). amprenta functionala mucodinamica.
Pentru aceasta se foloseste lingura individuala adaptata marginal in cavitatea orala pana la limita
dintre mucoasa fixa si cea mobila. Adaptarea se realizeaza prin miscari test, stabilite de Herbst
sau dupa criterii anatomo-functionale recomandate de Schreinemakers. Fundurile de sac se
mobilizeaza in acest caz dupa gradul de vascozitate al materialului, iar amprenta functionala
repeta aceleasi miscari test sau criterii anatomo-functionale. In acest mod marginile lingurii
individuale sunt bine delimitate, ocolesc formatiunile mobile periferice si se obtine o foarte
buna succiune.
2. Dupa gradul de compresiune a amprentei functionale pe campul
protetic, tehnicile de amprentare sunt:
            a) amprenta functionala compresiva indicata pentru
campurile protetice dure foloseste port-amprente rezistente,
materiale cu vascozitate.
            b) amprenta functionala decompresiva sau de despovarare
indicate pentru campurile protetice moi, campuri protetice cu
zone sensibile, dureroase. Se practica obtinerea unei compresiuni
selective in timpul amprentei functionale prin distantarea lingurii
individuale prin foliere sau despovararea zonala prin orificii in
lingura individuala in dreptul zonelor sensibile.
3. Dupa numarul de materiale folosite pentru amprenta functionala:
            a) amprente functionale simple ce utilizeaza un singur material
de amprentare.
            b) amprente functionale compuse sau compozite utilizeaza cel
putin doua materiale de amprenta functionala de consistenta si
fluiditate diferita.
4. Dupa functia folosita drept mijloc de modelare a amprentei
functionale in teste automatizate:
            a) teste fonetice, Herve, Devin.
            b) teste de deglutitie, Hromatka.
            c) teste de masticatie, Max Spreng.
Pregatirea amprentarii
functionale.
  Amprenta functionala reprezinta o etapa clinica care necesita o
familiarizare a pacientului cu aceasta faza si in functie de tehnica
de amprentare aleasa se vor repeta sau invata o serie de manevre
necesare modelarii amprentei functionale.
 Instrumentarul stomatologic trebuie adaptat acestei etape in
functie de obiectivele urmarite.
Adaptarea lingurii individuale.

 verificarea extraorala. Se controleaza stabilitatea lingurii


individuale pe modelul de gips, limitele marginale daca
corespund fundurilor de sac, daca s-a respectat indicatiile
referitoare la materialul utilizat, realizarea despovararilor prin
distantare, modul de plasare a manerului lingurii individuale,
butonilor de presiune, prezenta valului de ocluzie.
 verificarea intraorala. Se urmareste prin examen clinic
stabilitatea lingurii individuale pe campul protetic, raportul
marginilor cu limita de mucoasa pasiv mobila, jocul formatiunilor
mobile de la periferia campului protetic si limita de reflexie a
mucoasei pasiv-mobile. Teste funcționale.
Alegerea materialului si a tehnicii de
amprentare functionala

Se prepara materialul pentru amprenta functionala dupa indicatiile din prospect, se


aplica pe suprafata mucosala a lingurii individuale un strat uniform de 1,5-2 mm
grosime, inclusiv marginile si fetele externe. Din acest moment se realizeaza
urmatoarele etape:
- realizarea sprijinului si adeziunii, cand lingura individuala cu materialul pentru
amprentare se introduce in cavitatea orala, se centreaza lingura, se fac presiuni
usoare ale amprentei pe campul protetic, intercalate cu perioade de repaus pentru a
permite tesuturilor sa revina la pozitia initiala.
- realizarea inchiderii marginale se efectuiaza prin miscari functionale ale periferiei
campului protetic la fel ca la adaptarea lingurii individuale, cu ajutorul testelor
Herbst, prin teste fonetice, de deglutitie, pana la priza materialului.
- realizarea tonicitatii musculare, rezolvarea obiectivelor functionale de fizionomie si
fonatie in stransa armonie cu etapa anterioara. In timpul executarii miscarilor de
modelare functionala periferica, medicul poate realiza masaje circulare cu
presiune minima la nivelul marginal.
Verificarea amprentei
functionale
Controlul amprentei functionale incepe in ordine inversa cu obiectivele si etapele anterioare:
- controlul versantilor externi ai lingurii individuale pe care se gaseste modelat materialul de
amprenta de musculatura orbicularilor, buccinatorului, mobilitatea limbii; controlul
aspectului fizionomic.
- indepartarea amprentei din cavitatea orala fara a o deforma si verificarea marginilor
amprentei care trebuie sa fie acoperite de materialul de amprenta.
- verificarea zonelor de sprijin prin comparatie cu elementele din cavitatea orala si anume:
daca presiunea a fost transmisa in mod egal pe intreaga suprafata de sprijin, prezenta
bulelor de aer, plusurile de material. Marginile amprentei foarte subtiri si nesustinute de
lingura individuala se indeparteaza.
Daca lingura nu a fost centrata sau nu s-au obtinut obiectivele urmarite prin amprenta
functionala, se repeta aceasta etapa clinica.
Amprenta functionala se dezinfecteaza cu solutie de glutaraldehida 2%, clorhexidina, apoi se
trimite in laborator cu masurile luate pentru asigurarea transportului si a conservarii
amprentei.