ARTERA CAROTIDĂ COMUNĂ (Arteria carotic comunis)

⚫ Cele două artere carotide comune, dreaptă şi

stângă, diferă prin origine, traiect, lungime şi
raporturi.

⚫ Artera carotidă comună dreaptă îşi are

originea în trunchiul arterial brahiocefalic, la
baza regiunii cervicale. Artera carotidă
comună stângă îşi are originea în cavitatea
toracică, în crosa arterei, fiind mai lungă
decât artera carotidă dreaptă.
 Traiectul arterei carotide comune
⚫ Ascendent, aproape vertical, străbate regiunea
trigonului carotic şi în dreptul marginii superioare a
cartilajului tiroid se împarte în două ramuri
terminale:
� artera carotidă externă;
� artera carotidă internă.
⚫ De-a lungul traiectului, artera carotidă comună este
însoţită de vena jugulară internă, dispusă lateral
de artera, şi de nervul vag, situat profund în
unghiul diedru format între arteră şi venă.
ARTERA CAROTIDĂ EXTERNĂ (arteria carotis externa)
⚫Limite
⚫Limita inferioară este reprezentată de bifurcarea arterei
carotide comune şi corespunde marginii superioare a
cartilajului tiroid al laringelui.
⚫Limita superioară corespunde colului condilului
mandibulei; la acest nivel se împarte în cele două ramuri
terminale:
- artera temporală superficială
- artera maxilară
 Traiect artera carotidă externă
⚫ Traiect vertical ascendent, străbate regiunea trigonului carotic şi pătrunde în
parenchimul glandei salivare parotide, unde formează planul profund arterial
⚫ Raporturi:
- în porţiunea cervicală
⚫ anterolateral cu muşchiul sternocleidomastoidian şi nervul hipoglos
⚫ medial cu faringele
⚫ posterior cu artera carotidă internă

- în porţiunea cefalică, artera carotidă externă trece pe sub faţa profundă a

pântecelui posterior al muşchiului digastric şi a muşchiului stilohioidian, apoi
pătrunde în glanda parotidă.
 Colaterale artera carotidă externă
1.ARTERA TIROIDIANĂ SUPERIOARĂ (A. thyroidea
superior)
⚫ Îşi are originea pe faţa anterioară a carotidei externe, fiind
prima ramură colaterală.
⚫ Are un traiect inferomedial îndreptându-se către polul
superior al lobului tiroidian.
⚫ Este în raport cu faringele fiind acoperită de muşchiul
SCM.
⚫ Artera tiroidiana superioara, de-a lungul traiectului emite următoarele
ramuri colaterale:
1. -ramura sternocleidomastoidiană ce vascularizează porţiunea inferioară a
muşchiului sternocleidomastoidian;
2. -ramura subhioidiană vascularizează muşchii subhioidieni;
3. -ramura cricotiroidiană, vascularizează muşchiul cricotiroidian
4. - ramuri ce vascularizează nodulii limfatici cervicali inferiori profunzi
5. - ramuri anastomatice cu artera tiroidiană inferioară şi artera faringiană
ascendentă
6. - ramurile terminale se distribuie glandei tiroide:
7. - ramura glandulară anterioară
8. - ramura glandulară laterală
9. - ramura glandulară posterioară
 Artera tiroidiana superioara
⚫Aceste ramuri străbat faţa
anterioară şi cea
posterioară a istmului şi a
lobilor tiroidieni şi se
anastomozează cu cele de
partea opusă.
⚫Ramura posterioară se
anastomozează cu o
ramură a arterei tiroidiene
inferioare.
 2. ARTERA LINGUALĂ (A. lingualis)

⚫ Îşi are originea pe faţa medială a arterei carotide externe la

15 mm superior de originea arterei tiroidiene superioare,
corespunzător osului mare al osului hioid.
⚫ Este situată profund în raport cu muşchiul constrictor
superior al faringelui. Se angajează prin interstiţiu dintre
muşchiul genioglos şi muşchiul longitudinal inferior al
limbii.
⚫ Pentru cunoaşterea topografiei arterei linguale se
delimitează două regiuni topografice.
 regiuni topografice artera linguala
Patrulaterul lui Beclard este delimitat astfel:
⚫ -superior: nervul hipoglos
⚫ -inferior: cornul mare al osului hioid
⚫ - anterior: pântecele mastoidian al muşchiului
digastric
⚫ - posterior: marginea posterioară a muşchiului
hioglos
În aria patrulaterului lui Beclard este reperată
artera linguală imediat după originea ei. La acest
nivel ea poate fi ligaturată deoarece nu a emis artera
dorsală a limbii.
 regiuni topografice artera linguala
Triunghiul lui Pirogoff se delimitează astfel:
⚫ - superior: nervul hipoglos
⚫ - inferior: pântecele mandibular al muşchiului
digastric şi tendonul său intermediar
⚫ - anterior: marginea posterioară a muşchiului
omohioidian
În aria triunghiului artera linguală dă cea mai
puternică ramură colaterală artera dorsală a limbii.
 regiuni topografice artera linguala
Cele două regiuni sunt acoperite de fibrele
muşchiului hioglos.
Ramurile colaterale ale arterei linguale sunt:
⚫ - artera dorsală a limbii vascularizează rădăcina
limbii, cartilajul laringelui epiglota şi stâlpul
anterior al vălului palatin
⚫ - ramura suprahioidiană vascularizează muşchii
suprahioidieni.
 Artera linguală ramuri terminale
Artera linguală se termină prin două ramuri.
⚫ Artera sublinguală pătrunde şi străbate loja glandei sublinguale
fiind situată medial de glanda sublinguală.

⚫ Artera profundă a limbii, sau artera ranină se află situată între

muşchiul genioglos şi muşchiul longitudinal inferior al limbii,
respectiv la 1 cm de faţa dorsală a limbii.
⚫ Cele două artere raniene realizează de-a lungul traiectului lor,
către vârful limbii, numeroase anastomoze.
 3.ARTERA FACIALĂ (a. facialis) traiect
⚫ Se desprinde de pe faţa anterioară a arterei carotide externe la 5 mm superior de
originea arterei linguale.
⚫ Are un traiect foarte sinuos cu multiple sinuozotăţi şi schimbări ale direcţiei.
⚫ Situată iniţial profund, în raport cu faringele se angajează pe sub muşchiul
stilohioidian şi pântecele mastoidian al muşchiului digastric şi pătrunde în loja
glandei submandibulare unde este dispusă profund.
⚫ Înconjoară glanda submandibulară şi ajunge pe faţa superficială a acesteia, apoi
intersectează marginea inferioară, bazilară, a corpului mandibulei corespunzător
locului unde marginea anterioară a muşchiului maseter întâlneşte marginea
inferioară a corpului mandibulei. La acest nivel artera facială este situată
superficial, subtegumentar.
⚫ În continuare străbate regiunea facială având un traiect oblic ascendent
lateromedial, cu numeroase flexuri.
⚫ Atinge comisura buzelor, străbate şanţul nazogenian şi ajunge la nivelul unghiului
medial al orbitei unde se termină prin artera unghiulară.
 artera faciala colaterale
⚫ Traiectul sinuos al arterei faciale permite alungirea sau
scurtarea configuraţiei în timpul desfăşurării proceselor de
masticaţie şi fonaţie.
⚫ Ramurile colaterale, în număr de şase, pot fi împărţite în:
- ramuri cervicale
- ramuri faciale
Artera faciala colaterale
A. Artera palatină ascendentă (a. palatina ascendes) are un traiect
vertical în raport cu faţa laterală a faringelui. Vascularizează pereţii
faringelui, vălul palatin şi amigdala palatină.
B. Ramurile glandulare (Rr. glandulares) submandibulare
vascularizează glanda submandibulară.
C. Artera submentală (a. submentalis) se îndreaptă anterior în raport cu
faţa superficială a muşchiului milohioidian, pe care îl vascularizează.
D. Artera labială inferioară (a. labialis inferior) se desprinde din artera
facială la nivelul comisurii buzelor, apoi are un traiect sinuos în
profunzimea buzei inferioare şi se anastomozează cu cea de partea
opusă.
E. Artera labială superioară (a. labialis superior) străbate buza
superioară anastomozându-se cu cea de partea opus. Prin anastomozele
Artera faciala ramura terminala
⚫Artera unghiulară (a. angularis) ramura
terminală a arterei faciale se află în şanţul
nazogenian apoi ajunge în unghiul medial al
orbitei unde se anastomează cu artera
dorsală a nasului, ramură a arterei
oftalmice.
4.ARTERA FARINGIANĂ ASCENDENTĂ (A.
pharyngea ascendes) origine; traiect; colaterale
⚫ Îşi are originea pe faţa posterioară a arterei carotide externe
superior de originea acesteia. Are un traiect ascendent
vertical până la baza craniului.
⚫ Ramurile :colaterale
- ramurile faringiene: vascularizează muşchii şi mucoasa
faringelui
- ramurile posterioare musculare: vascularizează muşchii
prevertebrali
- ramura meningee posterioară pătrunde în craniu prin
foramen jugularis vascularizând duramater cranian
 5.ARTERA OCCIPITALĂ (a. occipitalis) origine;
traiect; colaterale
⚫ Originea este pe faţa posterioară a arterei carotide externe corespunzător
emergenţei arterei faciale.
⚫ Are un traiect oblic ascendent în sens anteroposterior paralel cu pântecul
posterior al muşchiului digastric; atinge procesul mastoidian, străbate
muşchii regiunii nucale şi ajunge pe porţiunea solzoasă a osului occipital
pe care o străbate până la protuberanţa occipitală externă.
⚫ ramuri colaterale:
- artera sternocleidomastoidiană superioară
- ramura mastoidiană care vascularizează procesul mastoidian şi celulele
mastoidiene
- ramura meningee străbate foramen jugularis şi se distribuie durei mater.
 6.ARTERA AURICULARĂ POSTERIOARĂ (A.
auricularis posterior)

⚫ Se desprinde din artera carotidă externă la 1 cm superior de originea

arterei occipitale, având un traiect ascendent oblic în sens
anteroposterior până la nivelul marginii anterioare a procesului
mastoidian unde se termină prin:
- ramura anterioară, auriculară, care vascularizează pereţii
pavilionului auricular.
- ramura posterioară, mastoidiană, realizează anastomoze cu
ramura mastoidiană a arterei occipitale cu artera temporală
superficială.
⚫ De-a lungul traiectului emite următoarele ramuri colaterale:
- artera timpanică posterioară vascularizează cavitatea timpanică. Prin
ramura ei, artera stapediană, vascularizează muşchiul scăriţa
- ramura parotidiană are un traiect anterior vascularizând parenchimul
porţiunii posterioare a glandei parotide.
ARTERA TEMPORALĂ SUPERFICIALĂ (a. temporalis
superficialis)
⚫ Îşi are originea în artera carotidă externă, în plin parenchim glandular
parotidian, corespunzător colului condilului mandibulei.
⚫ Are un traiect ascendent oblic dinăuntru înafară, părăseşte glanda
parotidă şi se dispune posterior de articulaţia temporomandibulară şi
anterior de tragus.
⚫ Îşi continuă traiectul ascendent venind în raport cu faţa superficială a
arcadei temporozigomatice, iar la 3 cm superior de aceasta se împarte
în două ramuri terminale:
- ramura anterioară, frontală
- ramura posterioară, parietală
 ARTERA TEMPORALĂ SUPERFICIALĂ ramuri terminale,
colaterale
⚫ Cele două ramuri terminale au un traiect sinuos cu multe inflexiuni fiind
dispus subtegumentar.
⚫ Vascularizează tegumentul regiunii frontale şi a regiunii parietale.
⚫ În traiectul său, artera temporală superficială emite şase ramuri
colaterale:
- ramura parotidiană vascularizează parenchimul glandei parotide
- ramuri articulare care se distribuie articulaţiei temporomandibulare
- ramuri auriculare vascularizează pereţii pavilionului auricular
- artera transversă a feţei are un traiect orizontal, străbate dinapoi înainte
glanda parotidă, apoi vine în raport cu faţa superficială a muşchiului maseter
şi a muşchiului buccinator. Vascularizează structurile ce intră în alcătuirea
regiunii geniene.
- artera zigomatico-orbitală ajunge pe faţa temporală a corpului osului
zigomatic, abordează orificiul zigomaticoorbital şi pătrunde în canalul
zigomaticoorbital
 ARTERA MAXILARĂ (A. MAXILLARIS)
⚫ A doua ramură terminală a arterei carotide externe
prezintă iniţial un parcurs intraparotidian. Apoi străbate
butoniera retrocondiliană a lui Juvara, delimitată între
colul condilului mandibulei şi ligamentul
sfenomandibular şi pătrunde în fosa infratemporală. Se
angajează prin interstiţiul delimitat între cele două
fascicule musculare ale muşchiului pterigoidian lateral.
 ARTERA MAXILARĂ (A. MAXILLARIS)
⚫ În continuare descrie o curbă cu convexitatea orientată anterior
îndreptându-se către tuberozitatea corpului osului maxilar, pătrunde în
fosa pterigopalatină, pe care o străbate, orientându-se către foramenul
sfenopalatin, unde se termină prin artera sfenopalatină, care
reprezintă ramura sa terminală.
⚫ Prin vastul teritoriu vascularizat, artera maxilară realizează o
complementare cu teritoriul de inervaţie al nervului trigemen.
 Traiectul arterei maxilare

1.segmentul mandibular, retrocondilian

2.segmentul pterigoidian, situat între cele două
fascicule ale muşchiului pterigoidian medial
3.segmentul pterigoidian, dispus în fosa pterigopalatină
Artera maxilara ramuri colaterale
⚫ Ramurile colaterale sunt variate în ceea ce priveşte originea, traiectul şi
numărul.
⚫ A. Artera timpanică anterioară pătrunde prin scizura pietrotimpanică în
cavitatea timpanică
⚫ B. Artera meningee mijlocie are un traiect ascendent, se angajează prin
foramen spinos, pătrunde în craniu, unde se împarte în mai multe ramuri:
- ramura anterioară, frontală
- ramura orbitală
- ramura parietală
- ramura pietroasă
-ramura timpanică superioară care parcurge canalul nervului pietros mic.
Vascularizează casa timpanului.
Artera maxilara ramuri colaterale
⚫ C. Artera meningee mică cu un traiect ascendent pătrunde în craniu prin gaura ovală
vascularizând ganglionul senzitiv al nervului trigemen şi dura mater, învecinată acestuia
⚫ D. Artera alveolară inferioară Îşi are originea în dreptul marginii inferioare a
muşchiului pterigoidian lateral având un traiect oblic descendent în sens anterolateral
către faţa medială a ramurei verticale a mandibulei. Însoţită de nervul alveolar inferior
străbate gaura mandibulară şi pătrunde în canalul mandibular pe care îl parcurge până la
nivelul foramenului mentonier, unde se ramifică în:
- artera mentonieră care părăseşte canalul mandibular prin foramen mentonier;
- artera incisivă care continuă traiectul arterei alveolare inferioare. Vascularizează dinţii
frontali şi procesul alveolar şi parodonţiul acestora.
De-a lungul traiectului prin canalul mandibular din artera alveolară inferioară se
desprind ramuri dentare, ramuri alveolare şi ramuri parodontale vascularizează premolarii
şi molarii.
Înainte de a pătrunde în gaura mandibulară din artera alveolară inferioară îşi are
originea artera milohioidiană care vascularizează muşchiul milohioidian.
Artera maxilara ramuri colaterale
⚫E. Artera maseterină are un traiect oblic descendent,
străbate incizura mandibulară şi pătrunde în spaţiul de
clivaj delimitat de faţa laterală a ramurei verticale a
mandibulei şi faţa profundă a muşchiului maseter, pe care
îl vascularizează.
⚫ F. Artera temporală profundă anterioară are un traiect
oblic ascendent în sens posterior şi se angajează între
suprafaţa osoasă a fosei temporale şi faţa profundă a
fasciculului anterior al muşchiului temporal.
⚫ G. Artera temporală profundă posterioară are un
Artera maxilara ramuri colaterale
⚫H. Ramurile pterigoidiene îşi au originea fie direct din artera
maxilară fie din artera temporală profundă posterioară.
Vascularizează muşchii pterigoidieni.
⚫ I. Artera bucală are un traiect orizontal în sens posteroanterior
către faţa profundă a muşchiului buccinator.
⚫ J.Artera alveolară superioară, îşi are originea în artera
maxilară internă corespunzător fosei infratemporale îndreptându-
se către tuberozitatea corpului osului maxilar, unde se divide în
mai multe ramuri care străbat orificiile şi canalele alveolare
vascularizând molarii, procesul alveolar şi parodontiul precum şi
sinusul maxilar.
Artera maxilara ramuri colaterale
⚫ K. Artera suborbitală îşi are originea din artera maxilară corespunzător fosei
pterigopalatine. Se angajează prin fisura orbitală inferioară, pătrunde în orbită,
unde străbate şanţul şi canalul suborbital, apoitrece prin gaura suborbitală şi
ajunge pe faţa anterioară a corpului osului maxilar.
⚫ De-a lungul traiectului intraorbitar emite colaterale reprezentate de:
- arterele alveolare superioare şi mijlocii ce vascularizează premolarii şi procesul
alveolar adiacent prcum şi sinusul maxilar
- arterele alveolare superioare şi anterioare care vascularizează procesul alveolar şi
grupul dinţilor frontali.

⚫ Prin ramurile terminale artera suborbitală vascularizează pleoapa inferioară,

buza superioară aripa nasului şi porţiunea anterioară a regiuniigeniene.
Artera maxilara ramuri colaterale
⚫L. Artera paltină descendentă
⚫Din fosa pterigopalatină are un traiect descendent
străbătând canalul pterigopalatin, unde se împarte în:
- artera palatină mare se angajează prin foramen palatin
mare şi ajunge pe palatul dur. Îşi schimbă direcţia
îndreptându-se anterior şi realizeaza anastamoze cu artera
nozopalatină. Vascularizează palatul dur şi vălul palatin.
- arterele palatine mici străbat foraminele palatine mici
vascularizând vălul palatin şi amigdala palatină.
Artera maxilara ramuri colaterale
⚫ M. Artera pterigopalatină cu originea în fosa pterigopaltină
străbate canalul pterigopalatin, în sens anteroposterior,
vascularizând bolta faringiană.

⚫ Artera sfenopalatină, ramura terminală a arterei maxilare

strabate orificiul sfenopalatin, pătrunde în cavitatea nazală,
unde se împarte în două ramuri:
⚫ - arterele nazale posterioare laterale vascularizează pereţii
laterali ai cavităţii nazale
⚫ - arterele nazale posterioare mediale au un traiect
posteroanterior de o parte şi de alta a septului nazal în raport
direct cu peretele inferior al cavităţii nazale. Anterior cele două
ramuri se unesc formând artera nazopalatină care străbate
 VENA JUGULARĂ INTERNĂ (VENA JUGULARIS
INTERNA)
⚫ Îşi are originea la nivelul
găurii jugulare fiind
continuarea sinusului venos
sigmoid al durei mater.
⚫ Are un trafiect descendent, de
la nivelul foramenului
jugular până la confluentul
venos a lui Pirogoff ce este
situat posterior de
extremitatea medială a
claviculei. La acest nivel se
uneşte cu vena subclaviculară
şi formează trunchiul venos
brahiocefalic.
⚫ La început este alături de
artera carotidă internă şi de
nervul vag, apoi de artera
carotidă comună şi nervul
 vena jugulara interna
⚫Traiectul venei jugulare interne, raportat la pântecele
mastoidian al muşchiului digastric şi a muşchiului
omohioidian, este împărţit în trei segmente:
⚫ 1. Segmentul superior este cuprins între foramenul
jugular şi pântecele mastoidian al muşchiului
digastric.
Vena jugulară internă realizează următoarele raporturi:
- anterior cu elementele musculoligamentare ce formează
buchetul lui Riolan
- posterior cu muşchii prevertebrali
- lateral cu glanda parotidă
 vena jugulara interna
⚫2. Segmentul mijlociu cuprins între pântecele
mastoidian al muşchiului digastric şi porţiunea
superioară a muşchiului omohioidian.
Vena jugulară internă realizează raporturi:
- anterior cu ansa cervicală şi muşchiul
sternocleidomastoidian
- posterior cu muşchii prevertebrali
- lateral muşchiul sternocleidomastoidian
- medial cu artera carotidă internă, apoi cu artera carotidă
 vena jugulara interna
⚫3. Segmentul inferior este situat inferior de muşchiul
omohioidian.
Realizează raporturi astfel:
- anterior cu muşchiul sternocleidomastoidian
- posterior cu muşchiul scalen anterior şi vena
subclaviculară
- lateral cu nervul frenic
- medial cu artera carotidă externă, cu nervul vag, cu
esofagul cervical.
Venele afluente venei jugulare interna

1.Venele faringiene (v. pharyngeals)

⚫ Drenează sângele venos ai pereţilor faringelui care este
drenat în plexul venos faringian.
⚫ La nivelul osului hioid vena jugulară internă primeşte ca
afluenţi vena facială, vena linguală, vena tiroidiană
superioară fie direct, fie prin intermediul unui trunchi
comun venos tiro-lingo-facial.
Venele afluente venei jugulare interna
2.Vena facială (v. facialis)
⚫ Se formează la nivelul unghiului intern al orbitei sub
forma venei unghiulare. Cu un traiect sinuos ea descinde
prin şanţul nazogenian, trece profund de muşchiul
zigomatic mare, apoi străbate faţa superficială a
muşchiului maseter şi ajunge la nivelul marginii inferioare
bazilare a corpului mandibulei. Pătrunde şi străbate loja
glandei submandibulare, iar la nivelul unghiului
mandibulei se uneşte cu vena retromandibulară, care
anastomează vena jugulară externă cu vena facială.
Venele afluente venei jugulare interna
⚫ Vena faciala se formează în parenchimul glandei parotide prin
confluarea venelor maxilară şi temporală superficială.
⚫ Vena facială are următorii afluenţi:
- venele supratrohleare
- venele supraorbitale
- venele nazale externe
- venele palpebrale inferioare
- venele labiale superioare
- venele labiale inferioare
- venele bucale
- venele submentale
- venele parotidiene
- venele submandibulare
⚫
Venele afluente venei jugulare interna
3.Vena linguală (v. lingualis)
⚫ Se formează prin unirea venelor dorsale ale limbii, a venelor
ranine şi a venelor linguale profunde.
⚫ Drenează în vena jugulară internă direct sau prin trunchiul venos
tiro- lingo-facial.
4.Vena tiroidiană superioară (v. thyroidea superior)
⚫ Se formează la nivelul polului superior al lobului glandei tiroide
de unde are un traiect superolateral încrucişează artera carotidă
comună şi drenează în vena jugulară internă fie direct fie prin
trunchiul venos tiro- lingo-facial.
⚫ Primeşte ca afluenţi vena laringiană şi venele cricotiroidiene.
 VENA JUGULARĂ EXTERNĂ (VENA JUGULARIS EXTERNA)

⚫Îşi are originea în regiunea

parotidiană prin unirea venei
temporale superficiale cu vena
maxilară internă.
⚫ Drenează în vena subclaviculară în imediata
vecinătate a confluentului venos a lui Pirogoff.
VENA JUGULARĂ EXTERNĂ (VENA JUGULARIS EXTERNA)
⚫ Traiectul venei jugulare externe este împărţit în trei segmente:
a.) Segmentul parotidian. În parenchiul glandei parotide vena
jugulară externă formează planul mijlociu venos situat între planul
profund arterial şi planul superficial nervos al nervului facial.
b.) Segmentul sternocleidomastoidian, în care vena jugulară
externă are un traiect oblic descendent posterosuperior
încrucişând muşchiul sternocleidomastoidian.
c.) Segmentul supraclavicular cu un traiect scurt vena jugulară
externă perforează fascia cervicală superficială şi drenează în
vena subclaviculară.
VENA JUGULARĂ EXTERNĂ (VENA JUGULARIS EXTERNA)
⚫ Primeşte ca afluenţi colaterali:
� vena occipitală, drenează sângele venos al regiunii occipitale, de nivelul muşchilor
regiunii nucale şi a porţiunii superioare a muşchiului sternocleidomastoidian
� vena auriculară posterioară, drenează sângele venos al pavilionului auricular
� vena suprascapulară, drenează sângele venos al tegumentelor şi muşchilor
regiunii scapulare
� vena jugulară anterioară se formează la nivelul osului hioid prin
unirea venelor superficiale din regiunea submandibulară. Are un traiect
descendent urmărind marginea anterioară a muşchiului
sternocleidomastoidian.
Superior de manubriul sternal cele două vene
jugulare anterioare se anastomozează formând arcul venos jugular.
Vena temporală superficială
⚫Se constituie din reţeaua venoasă a claviculei.
⚫ Descinde anterior de tragus şi articulaţia temporomandibulară
însoţind artera temporală superficială şi nervul
auriculotemporal. Pătrunde în parenchimul glandei parotide,
unde se anastomozează cu vena maxilară formând vena
jugulară externă.
⚫ Drenează sângele venos de la nivelul pavilionului auricular, de
la glanda parotidă, articulaţia temporomandibulară, de la
tegumentele regiunii temporale şi a regiunii faciale.
 Vena maxilară
⚫ Se formează din două plexuri venoase ce se anastomozează: plexul
alveolar superior şi plexul pterigoidian.
⚫ Plexul alveolar superior se află dispus la nivelul tuberozotăţii
corpului osului maxilar.
⚫ Plexul pterigoidian se află situat între cele două fascicule ale
muşchiului pterigoidian lateral.
⚫ Cele două plexuri sunt formate din anastomozele ce unesc venele
omonime ramurilor arterei maxilare.
⚫ Astfel formată vena maxilară trece prin butoniera retrocondilară a
lui Juvara, alături de artera maxilară şi de nervul auriculotemporal,
pătrunde în parechimul glandei parotide, unde se anastomozează cu
vena temporală superficială.