SEMIOLOGIA PULSULUI

ARTERIAL
 Pulsul arterial - definitie
- presiunea pulsului
reprezintă diferenţa dintre
presiunea arterială S şi
presiunea arterială D
Tehnica
- detalii in cadrul ex.ob al
arterelor!
•Elemente semiologice ale pulsului:
–prezenta,
–frecventa,
–ritm,
–celeritate,
–amplitudine,
–presiune,
–simetrie.
1. Prezenta / absenta pulsului
- absenta pulsului
- lipsa globala a pulsului
- absenta partiala (segmentara) a pulsului la un numit nivel
b.Takayashu = “boala “femeilor” fara puls”
- lipsa bilat a pulsului la a.femurale = sdr.Leriche
2. Frecventa VN= 60-80 batai/min

a.Tahicardia:frecv.cardiaca >80bmin (>100bmin)

Fiziologic:
 efort, emotii, postprandial, nou-născuţi, gravide, altitudine
crescută, abuz de cafea, tutun, alcool.
Boli cardiace:
 tahicardie sinusala, TPSV, FiA, FlA, IC cu debit mare,
miocardita, cardiotireoza, sdr.hiperkinetic CV (tulb.
psihosomatica det de stress,epuizare psihica, carente min.si vit.
la pers.tinere-sex F)
Boli extracardiace:
 b.febrile, hipertiroidism, anemii, colaps vascular
2. Frecventa
b.Bradicardia: frecv.cardiaca <60 b/min

Fiziologic:
 sportivi antrenaţi, somn, repaus

Patologic:
 BAV complet, hipotiroidism, SAo, abuz de
barbiturice/antitiroidiene, miocardita severa
3. Ritmicitatea
- aritmie incompleta: ExV
- aritmie completa: FibrilatieA, Flutter atrial cu transmitere
variabila

4. Celeritatea: rapiditatea (viteza) cu care unda de puls apare si

dispare sub mana examinatorului
- C.mare= “puls celer” (rapid): IAo
- C.mica= “puls tardus” (intarziat): SAo
 Aspecte de semiologie a pulsului
 Ritmicitatea pulsului este în mod normal
regulată, intervalele între pulsaţii fiind
aproximativ egale.

– Există posibilitatea fiziologică a diferenţei între

bătăile cardiace din inspir (mai frecvente) şi
expir (mai rare), fiind cunoscută sub numele de
aritmie respiratorie.

– Patologic pot apare modificări ale ritmului în

tulburările de ritm cardiac: ExV, TPSV, FiA
 Aspecte de semiologie a pulsului

 Celeritatea pulsului reprezintă rapiditatea

cu care unda pulsatilă loveşte degetele
examinatorului, fiind direct proporţională cu
diferenţa dintre presiunea arterială sistolică şi
diastolică.
– Este cea mai mare în insuficienţa aortică – "celer
et altus" (pulsul lui Corrigan sau "săltăreţ şi
depresibil") şi cea mai mică în stenoza aortică,
puls numit "parvus et tardus"
5. Amplitudinea (volum): distributia in supraf.a undei de puls

- A.mare= “puls altus”:IAo, HTA, hipertiroidism, anemii

- A.mica= “puls parvus”:SAo, SM severa, IC, soc cardiogen,
miocardite
6. Presiunea: forta necesara pt a suprima prin palpare pulsul
- pres.mare=”puls dur”: HVS, HTA, ASC
- pres.mica= “puls moale”:IC, soc cardiogen, colaps

7. Simetria
N = puls prezent simetric,sincron la mb.
- asincronismul si asimetria:
 Aspecte de semiologie a pulsului
 Presiunea pulsului reprezintă forţa cu
care unda pulsatilă loveşte degetele
examinatorului.
– înregistrarea pulsului – sfigmogramă – în
mod normal prezintă o pantă ascendentă,
un vârf şi o pantă descendentă mai lentă,
întreruptă de o buclă numită unda dicrotă
care este determinată de închiderea
valvulelor sigmoide aortice şi lovirea
coloanei de sânge de acestea.
Inreg.grafica a pulsului = sfigmograma

- unda anacrota
- unda catacrota + incizura =
- unda dicrota
 Tipuri particulare de puls
1. Puls bigeminat = succesiunea rapida, fara pauza a doua
pulsatii, separate de o pauza cu durata variabila, se
caracterizează prin două pulsaţii, una amplă dată de
revoluţia cardiacă normală, urmată după o scurtă pauză, de
o pulsaţie mai mică dată de contracţia ventriculară efectuată
pe ventriculi parţial umpluţi cu sânge, urmată de o pauză
mai lungă după care ciclul se reia.
- extrasistolia bigeminata
Tipuri particulare de puls
2. Pulsul alternant
Definitie: pulsaţie amplă, normală după care apare o
pulsaţie de amplitudine mai mică, cu pauze egale între
ele.
Cauza apariţiei acestui puls este alterarea funcţiei
contractile a miocardului, contracţiile ventriculare
având loc în mod diferit de la o bătaie la alta: pulsaţia
amplă corespunzând contracţiei tuturor miofibrilelor, pe
când în cea de amploare mică se contractă doar o
parte din ele.

- CI, postIM, IC globala

2. Pulsul alternant
 Aspecte de semiologie a pulsului
 pulsul dicrot reprezintă o exagerare a undei dicrote
fiziologice care în mod normal nu se palpează (unda
dicrotă ia naştere în urma izbirii coloanei de sânge de
sigmoidele aortice). În condiţii patologice grave: febra
tifoidă, anemii severe, granulia TBC, CMPD.
4. Pulsul bisferiens
Definitie
-IAo severa, cardiomiopatia obstructiva
5. Pulsul inegal
-Extrasistolie

6. Pulsul paradoxal (Kussmaul)

- pericardita exud.si constr., criza severa de AB,
cardiomiopatii restrict, TU mediastinale, simfize
pleurale mari.
Aspecte de semiologie a pulsului
 pulsul paradoxal (Kussmaul) se caracterizează prin
diminuarea până la dispariţia amplitudinii în timpul
inspirului. Apare în criza de astm bronşic, tumori
mediastinale, pericardita exudativă şi constrictivă,
simfize pleurale mari stângi.
7. Deficitul de puls
Definitie:diferenţa intre frecv. pulsului central şi
numărul pulsaţiilor radiale.
- FiA cu transm. rapidă

8. Pulsul “saltaret” Corrigan = puls “celer et altus”

- IAo

9. Pulsul “catarator” Mahler

Definitie: cresterea progresiva a frecventei pulsului
odata cu febra
- TVP
 Aspecte de semiologie a pulsului
 Simetria pulsului reprezintă prezenţa similară a
pulsului la membre:
– absenţa pulsului în jumătatea superioară şi prezenţa lui în
jumătatea inferioară semnifică un anevrism de crosă
aortică;
– absenţa pulsului la membrele superioare în boala
TAKAYASU (arterita arcului aortic), boala fără puls;
– lipsa bilaterală la arterele femurale este semnificativă
pentru tromboza bifurcaţiei aortei abdominale în sindromul
LERICHE;
– asimetria între partea stângă şi dreaptă poate apărea în
caz de arteriopatii aterosclerotice sau obliterante, embolii
arteriale
 Aspecte de semiologie a pulsului

– În urma palpării arterelor se poate obţine uneori o

senzaţie particulară de tip senzaţie vibratorie care
poartă numele de "tril".
 Acesta este dat de anevrismele arteriale sau fistulele
arterio-venoase.
Semiologia TA
TA= presiunea exercitata de coloana de sange
asupra peretelui vascular, in special asupra tunicii
interne-endoteliul) in timpul contractiei si relaxarii
ritmice a inimii.

TA sist.= presiunea exercitata asupra peretilor

arteriali cand inima se contracta (in sistola)

TA diast.= presiunea exercitata asupra peretilor

arteriali cand inima se relaxeaza intre doua contractii
(in diastola)
Presiunea arterială depinde de următorii factori:

• Debitul cardiac, care reprezinta volumul de sânge pompat de

inimă timp de un minut. Presiunea arterială crește odată cu
debitul cardiac.
• Rezistența periferică, care depinde de calibrul vaselor sangvine.
Presiunea arterială este direct proporțională cu aceasta.
• Elasticitatea vaselor. Datorită elasticității, vasele se pot destinde
în sistolă si pot să revină la forma inițială in diastolă,
comprimând sângele din circulație. În cazul arteriosclerozei,
vasele devin rigide și presiunea arterială crește.
• Vâscozitatea sangvină
• Volumul de sânge. Creșterea acestuia duce la creșterea TA
 Presiunea arterială
• Crește fiziologic:
– la efort fizic,
– în stări emoționale puternice,
– la trecerea de la ortostatism la clinostatism,
– în somnul cu vise
– și diferă de la sex la sex, precum și de la vârstă la
vârstă.
• Scade în timpul somnului liniștit.
• Patologic, crește în cazuri de febră sau
hipertensiune arterială.
TEHNICA!!
 Măsurarea corectă a TA
• Se face dupa 5 minute de repaus, sezand
• Bratul sa fie la nivelul inimii
• Sa nu se fumeze cu minim 15 minute inaintea
masuratorii
• Sa nu se consume cafea in ora precedenta examinarii
• Sa nu se administreze stimulente adrenergice (ex.
Epinefirna din descongestionantele nazale)
• La pacientii peste 65 de ani, diabetici sau sub tratament
antihipertensiv tensinea arteriala (TA) se va masura si in
picioare (ortostatism), imediat si la cateva minute dupa
schimbarea pozitiei
ERORI
Conditii speciale de masuratoare:
- coarctatia Ao
- FiA
- HTA de “halat alb”

Aspecte particulare ale formulei TA

1. Formula divergenta =
- IAo, ASC, BAV gr.3, hipertiroidism
2. Formula convergenta =
- SAo
Interpretarea val. TA: fazele Korotkoff

1. zg.intens,clar,scurt = TA sist.
2. murmur prelung
3. zg.mai slab,vibrator
4. zg.estompat
5. stingerea zg. = TA diast.
Clasificarea TA dupa valori
Clasificarea etiologica a HTA

1. HTA esentiala (primara, idiopatica)

-fact.de risc:

2. HTA secundara
a.HTA asociată SASO
b.HTA sec. renala
c.HTA sec. endocrina
d.HTA sec. neurologică
e.HTA sec. C-V
f.HTA sec.de alte cauze
PseudoHTA = măsurarea supraestimează valoarea
TA intraluminală

-ASC, varstnici

- se aplica manevra Osler: O arteră radială palpabilă,

deși fără puls, în timp ce manșeta este umflată peste
presiunea sistolică, este un semn Osler pozitiv.
Hipotensiunea arterială = ˂ 90/60 mmHg

1.hTA esențială: sportivi, tineri (femei)

2.hTA secundară (simptomatică)

- deshidratare, sarcină, IMA, hemoragie, septicemie,
medicamente, diabet zaharat

3.hTA ortostatică

4.hTA postprandială: redistribuirea fluxului sanguin în

teritoriul digestiv
Hipotensiunea ortostatică (posturală) reprezintă
scăderea excesivă a TA cu mai mult de 20/10 mmHg
la trecerea în ortostatism.
- apare atunci cand este întrerupt procesul
natural al organismului de a contracara scăderea
tensiunii arteriale.
- deshidratare, vărsături, diaree, febră,
medicamente pentru controlul TA, diuretice, tulburări
cardio-vasculare (bradicardie, insuficiență cardiacă),
DZ sau tulburări ale sistemului nervos.
• Hipotensiunea ortostatica apare la aproximativ 20% dintre
vârstnici, fiind mai frecventă printre cei cu boli
preexistente, în special hipertensiune.

• Sindromul tahicardiei ortostatice posturale (STOP),

denumit si tahicardie autonoma posturala sau intoleranta
ortostatica idiopata cronica, este un sindrom de intoleranta
ortostatica la pacientii tineri. Desi tahicardia si multe alte
simptome (precum fatigabilitatea, ameteala, intoleranta la
efort, disfunctia cognitiva) apar odata cu ridicarea
pacientului in ortostatism, valoarea TA scade foarte putin
sau se pastreaza. Cauza aparitiei acestor simptome nu
este elucidata.
Enumerati greselile
de tehnica din
imagine!