Sunteți pe pagina 1din 8

Boli provocate de virusi

Disciplina: Biologie
Grupa: IPF2005G
A elaborat: Cojocaru Daniel
Eritem infecțios
Boala obrajilor palmuiti este o afectiune a copilariei mai putin cunoscuta decat
celelalte. Boala mai este denumita si eritem infectios ori a cincea boala eruptiva,
numita astfel pentru ca a fost a cincea intr-o lista a clasificarilor istorice ale bolilor
cutanate comune la copii.
Eritemul infectios este cauzat de parvovirusul uman B19. Se intampla mai ales in
timpul primaverii, provocand in general epidemii localizate la fiecare cativa ani
printre copii. Copiii de gradinita sau cei din scoala generala sunt mai expusi riscului
de a face aceasta afectiune, insa boala obrajilor palmuiti poate sa apara la oricine,
in orice perioada a anului.
O persoana se imbolnaveste de obicei cu eritem infectios in termen de patru pana la
14 zile dupa ce a fost infectat cu parvovirusul B19. Transmiterea bolii se face prin
picaturi respiratorii imprastiate in aer si prin expunerea percutana la sange sau
produse din sange.
Infectia poate aparea fara simptome sau semne.
Boala obrajilor palmuiti este, de obicei, usoara pentru copiii si adultii care sunt
sanatosi. Dar pentru unele persoane a cincea boala poate provoca complicatii grave
de sanatate, cum ar fi anemia cronica care necesita un tratament medical.
Tratamentul bolii obrajilor palmuiti
 Avand in vedere ca este cauzata de un virus, aceasta boala nu poate fi tratata cu antibiotice,
despre care stim ca ucid bacteriile. In cele mai multe cazuri, boala are o forma blanda si se
vindeca de la sine in cateva saptamani, fara tratament medicamentos.
 Pentru reducerea febrei si a durerilor articulare se poate folosi paracetamol (antitermic) iar
in cazul pruritului (mancarimi) se pot folosi anumite unguente sau creme pentru ameliorarea
acestui simptom neplacut.
 Eliminarea virusului poate dura de la una la trei saptamani. In aceasta perioada, pacientul
trebuie sa se odihneasca, astfel incat sistemul imunitar sa aiba putere pentru a se refece.
 Avand in vedere ca boala obrajilor palmuiti se transmite prin saliva, pe calea aerului, se
recomanda evitarea contactului cu persoanele care sufera de aceasta afectiune. Totodata,
trebuie evitate persoanele care tusesc, stranuta sau isi sufla nasul.
 Dupa ce un pacient a facut aceasta boala acesta devine imunizat pe viata, ceea ce inseamna
ca nu mai exista riscul de a avea din nou boala obrajilor palmuiti, chiar daca intra in contact
cu Parvovirusul B19.
Prevenirea bolii obrajilor palmuiti

Nu exista vaccin sau medicament care sa impiedice infectia cu parvovirus B19.


Puteti reduce sansa de a fi infectat sau de a infecta alte persoane daca urmati
aceste sfaturi:

 Spalati-va de multe ori mainile cu apa si sapun!


 Acoperiti-va gura si nasul cand tuseti sau stranutati!
 Nu va atingeti ochii, nasul sau gura!
 Evitati un contact strans cu persoanele bolnave!
 Ramaneti acasa cand sunteti bolnav.
Variola
Virus – Orthopoxvirusuri
Variola este o boală contagioasă, de natură virotică. Variola a fost una dintre cele mai
mari catastrofe ale omenirii, omorând și desfigurând un număr imens de oameni de-a
lungul secolelor; numai în secolul al XX-lea au murit de variolă între 300 și 500 de
milioane de oameni. Numai în 1967 s-au îmbolnăvit de variolă circa 15 milioane de
oameni și au căzut victime acestei boli două milioane. În același an Organizația Mondială
a Sănătății a desfășurat o campanie intensă de vaccinare și de informare a opiniei
publice cu privire la această boală. În 1977, variola a fost total eradicată; de atunci nu s-
a mai semnalat nici un caz. Variola este singura afecțiune contagioasă ai cărei germeni
au fost total eliminați din mediul natural.

Clasificare Sunt două tipuri de variolă. Cea mai comună si severă formă este variola
majoră cu o erupție mult mai extinsă si febră mai mare. Variola minoră este o
prezentare mai puțin comună, și mai puțin severă, cu rate de deces istorice de 1% sau
mai puțin. Subclinice (asimptomatice), infecții cu virusul variolei au fost observate, dar
nu sunt comune. În plus, o formă numită variola sine eruptione (variola fără erupții
cutanate), este văzută, în general, la persoanele vaccinate. Această formă este marcată
de o febră care apare după perioada de incubație de obicei și poate fi confirmată doar
de studii de anticorpi sau, mai rar, prin izolarea virusului.
Diagnostic
Criteriile de diagnostic se împart în 2 clase:

Majore:
 prodrom febril cu 1- 4 zile înainte de apariția rash-ului. Febra mai mare de 38,8 și este însoțită
de simptome ca: stare de prostrație, cefalee, dureri a coloanei vertebrale, frison, vomă, dureri
abdominale severe.
 leziuni clasice ale variolei: rotunde și bine circumscrise, ombilicate și/sau confluente.
 leziuni cutanate aflate în același stadiu de dezvoltare în orice parte a corpului.

Minore:
 distribuție centrifugă a rash-ului, cu concentrație maximă a leziunilor la nivelul feței și
extremităților distale.
 primele leziuni sunt cele ale mucoasei orale și ale palatului, feței, antebrațelor.
 pacientul este într-o stare toxică avansată, muribundă.
 evoluție lentă a rash-ului (1-2 zile pentru fiecare stadiu), de la macule la papule, de la papule la
pustule și de la pustule la cicatrici.
 leziuni ale palmelor și plantelor.
Varicela
Virus - Varicella Zoster
Varicela, cunoscută și sub denumirea populară de vărsat de vânt, este o boală
infecțioasă eruptivă acută generalizată, provocată de virusul varicelo-zosterian,
din familia virusurilor herpetice. Apare de obicei la vârsta copilăriei. La vârsta de
adult, virusul provoacă de regulă o erupție localizată la unul sau mai multe
dermatomuri, cunoscută sub numele de herpes zoster sau zona zoster, de unde și
denumirea de virus varicelo-zosterian. Este o boală clasică a copilăriei, care
pentru copii de obicei este ușoară, dar pentru adolescenți și adulți poate avea un
risc crescut de complicații. Boala poate dura în jur de o săptămână.
Sursa de infecție pentru varicelă este reprezentată de bolnavii de varicelă, iar
transmiterea se face prin contact direct, de la persoană la persoană, cel mai
adesea pe calea aerului. Mai rar varicela se poate transmite și prin obiecte
murdare de secretii.
Pacientul este contagios cu 1-2 zile înainte de apariția erupției și până la 6-7 zile
după apariția ultimului val eruptiv, până ce ultima veziculă se transformă în
crustă și se desprinde.
Tratament
Tratamentul va fi prescris numai de catre medic dupa ce examineaza pacientul si confirma
diagnosticul. Tratamentul se diferentiaza in functie de varsta pacientului, prezenta
complicatiilor si alte criterii particulare.
Este important sa stim ca nu se administreaza antibiotice, deoarece varicela este produsa
de un virus, iar antibioticele nu au efect asupra virusurilor. In situatia in care s-a inceput
un tratament cu un antibiotic (deoarece se intampla sa se confunde debutul varicelei cu
alte infectii), se va lua legatura cu medicul care va stabili oportunitatea continuarii
tratamentului.
Febra se poate trata cu paracetamol daca depaseste 38.5 (atentie la supradozare, cereti
sfatul medicului), algocalmin la febra peste 39 (foarte rar si numai sub supravegherea
medicului). Pentru persoanele alergice la aceste substante se pot folosi compresele reci
sau alte antitermice deja utiizate cu alte ocazii.
Se recomanda hidratarea corecta. Local, pe mucoase, se pot administra solutii pentru care
primiti reteta de la medic. Mancarimile se pot combate cu antihistaminice.
Varicela evolueaza fara sa puna probleme severe, daca sunt respectate cele cateva
principii de baza: izolare, igiena, atentie sporita pentru categoriile de risc inalt (copii
foarte mici, gravide, pacienti varstnici, pacienti cu deficite de imunitate, pacienti aflati in
convalescenta, etc).

S-ar putea să vă placă și