DIDACTICA SPECIALITĂŢII

Lect.univ.dr. Alina Constantin

Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa,

a.constantin@uem.ro
1. PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT– OBIECT DE
STUDIU AL DIDACTICII
Didactica este, în sens etimologic, ştiinţa învăţării.

Teoria instruirii defineşte conceptele de bază ale

didacticii generale:
 procesul de învăţământ,
 obiectivele pedagogice,
 conţinutul învăţământului,
 metodologia didactică,
 evaluarea didactică,
 proiectarea pedagogică/ a procesului de învăţământ.
 Probleme de care se preocupă didactica
(Nicola Ioan, 1994, p. 270-271):

Ia) Conţinutul procesului de învăţământ (volumul şi calitatea

cunoştinţelor):
b) Tehnologia desfăşurării procesului de învăţământ
(ansamblul principiilor, metodelor, procedeelor, mijloacelor şi
formelor de organizare folosite în vederea transmiterii şi
asimilării cunoştinţelor);

c) Asigurarea unui echilibru funcţional între predare şi învăţare;

d) Evaluarea randamentului procesului de învăţământ;

e) Conducerea acţiunii didactice. Relaţia prefesor - elev;

Didactica
Didactica actuală
tradiţională
Procesul de - Procesul de învăţământ, cu toate elementele de-
învăţământ: terminante (esenţă, scop şi sarcini, factori, orga-
- scop şi sarcini; nizarea învăţământului: clasa, şcoala şi sistemul
- organizarea educaţional, conţinutul învăţământului, principii,
învăţământului; metode, forme organizatorice, personalitatea
- conţinutul profesorului).
învăţământului; - Autoinstruirea (esenţa, procesul propriu-zis, con-
- principii; diţiile unei autoinstruiri autentice şi eficiente).
- metodologie; - Instruirea programată.
- personalitatea - Didactica adulţilor (specific, forme de realizare,
profesorului. modalităţi adecvate de menţinere a unui nivel in-
structiv mulţumitor, strategii specifice).
 Activitate de seminar
 FIŞA 1
Definirea didacticii specialităţii
    
 “Didactica este partea fundamentală a pedagogiei şcolare care studiază procesul
de învăţământ în ansamblul său” (Postelnicu, 2000, p.10)
  
 I. Nicola sistematizează următoarele probleme de care se preocupă didactica (Nicola Ioan, 1994, p. 270-271):
 a) Conţinutul procesului de învăţământ (volumul şi calitatea cunoştinţelor):
 b) Tehnologia desfăşurării procesului de învăţământ (ansamblul principiilor, metodelor, procedeelor,
mijloacelor şi formelor de organizare folosite în vederea transmiterii şi asimilării cunoştinţelor);
 c) Asigurarea unui echilibru funcţional între predare şi învăţare;
 d) Evaluarea randamentului procesului de învăţământ;
 e) Conducerea acţiunii didactice. Relaţia prefesor - elev;
  
 Didactica specialităţii „particularizează, concretizează – la nivelul disciplinei de învăţământ
corespunzătoare – problemele studiate de didactică. ” (Postelnicu, 2000, p.12)
   
 Plecând de la consideraţiile teoretice de mai sus, precizaţi importanţa studierii didacticii
specialităţii în cadrul formării psihopedagogice a cadrelor didactice.
  
  ______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
___
Abordarea sistemică a procesului de învăţământ
OBIECTIVE CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
PEDAGOGICE
ansamblu de cunoştinţe
generale date
specifice informaţii
operaţionale norme
reguli
documente şcolare

RESURSE UMANE FINALITĂŢILE EDUCAŢIEI

profesori competenţă profesională
personal ajutător capacităţi intelectuale
elevi PROCESUL DE
cunoştinţe
ÎNVĂŢĂMÂNT
deprinderi practice
predare
atitudini
RESURSE MATERIALE învăţare aptitudini
condiţii şcolare evaluare convingeri
fo alte activităţi
trăsături de personalitate
nduri
sentimente
dotări
echipamente nivel de cultură

LEGISLAŢIE
TIMP ŞCOLAR norme constituţionale
oră de predare Legea Învăţământului
timp de practică Statutul cadrelor didactice
timp pentru activităţi Regulamentul elevilor
culturale norme ştiinţifico- pedagogice
norme etice şi juridice
 2. REFORMA CURRICULARĂ
 Integrarea reformei curriculare in reformele globale ale societatii.
 Reforma trebuie sa reflecte obiectivele globale de dezvoltare a
societatii.
 Structurile necesare unei reforme curriculare depasesc cadrul
sistemului de educatie. Ele presupun schimbari si la nivelul
structurilor celorlalte subsisteme ale societatii.
 Reforma curriculara nu devine realitate sociala si pedagogica
decat daca reuseste sa transforme, cu timpul, practica
educationala (relatiile didactice, relatia scolii cu familia si comunitatea,
climatul educational al scolii, mentalitatile etc.).
 Reforma curriculara trebuie conceputa ca reprezentand o
activitate continua si perfectibila.
 Reforma curriculara trebuie sa fie conceputa si aplicata in
interdependenta cu realizarea educatiei permanente.
 Specificul reformei curriculare a
invatamantului in Romania
In documentele Ministerului Educatiei Nationale (din 2001) sunt formulate
directiile complexe de reforma:
 reducerea incarcarii programelor de invatamant si compatibilizarea
europeana de curricula;
 convertirea invatamantului dintr-un invatamant predominant reproductiv,
intr-unul, in esenta, creativ si reamplasarea cercetarii stiintifice la baza
studiilor universitare;
 ameliorarea infrastructurii si generalizarea comunicatiilor electronice;
 crearea unui parteneriat si, in general, a unei noi interactiuni intre scoli si
universitati, pe de o parte, si mediul inconjurator economic, administrativ si
cultural, pe de alta parte;
 managementul orientat spre competitivitate si performanta, distantat
deopotriva de centralism si de populism; integrarea in forme noi, a
organizarilor comune, in reteaua internationala a institutiilor de invatamant.
 Activitate de seminar
FIŞA 2. Realizaţi o analiză SWOT pentru procesul de învăţământ desfăşurat
în şcoala românească.
PUNCTE TARI (strenghts) PUNCTE SLABE (weaknesses)
I
N
T
E
R
N
E
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI (threats)
E (opportunities)
X
T
E
R
N
E
Principiile procesului de învăţământ
Principiul participării conştiente şi active a elevilor în
activitatea de predare-învăţare
Principiul caracterului intuitiv al învăţămăntului
Principiul legării teoriei de practică
Principiul învăţămăntului sistematic şi continuu
Principiul însuşirii temeinice a cunoştintelor, priceperilor şi
deprinderilor
Principiul accesibilităţii şi individualizării învăţământului
Principiul asigurării conexiunii inverse în procesul de
învăţământ.
FIŞA 3
Activitate de seminar
Care este viziunea dumneavoastră în privinţa educaţiei
care se realizează în şcoală?
Cum anume aţi dori să arate procesul de învăţământ şi
ce aţi dori să realizeze? Aveţi acum ocazia să visaţi la o
lume educaţională ideală. Folosiţi rândurile de mai jos
pentru a vă consemna ideile.
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
 Activitate de seminar
Propuneţi 5 soluţii concrete care pot contribui la
îmbunătăţirea procesului de învăţământ românesc.

1. _______________________________________________
2. _______________________________________________
3. _______________________________________________
4. _______________________________________________
5. _______________________________________________
3. FINALITĂŢILE EDUCAŢIEI

ideal educational
scopuri educationale
obiective educationale
 Idealul educational
exprima cerintele si aspiratiile unei societati intr-o anumita etapa
istorica sub forma unui model dezirabil de personalitate umana
are un nivel ridicat de generalitate si se atinge pe termen lung, la
realizarea sa contribuind sistemul educativ in ansamblul sau;
reprezinta legatura dintre ceea ce este si ceea ce trebuie sa devina omul
in procesul educatiei

Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea

liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în
formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de
valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea
personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru
participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune
socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. (Legea educatiei
naţionale, 2011, art.2, aln.3)
 Scopurile educationale
reprezintă finalitati educationale cu nivel mediu de generalitate
care se realizeaza in intervale medii de timp
Geissler- 4 perechi de scopuri (contradictorii dar complementare)
 scopuri materiale (centrate pe asimilarea de informatii) si scopuri
formale (urmăresc modelarea aptitudinilor si cultivarea
personalitatii);
 scopuri de continut (centrate pe achizitionarea de cunostinte
punctuale) si scopuri comportamentale (formarea si interiorizarea
unor actiuni sau deprinderi)
 scopuri utilitare (axate pe formarea deprinderilor si competentelor
cerute de activitatea practica) si scopuri nepragmatice (vizeaza
formarea unor conduite fara finalitate practica imediata)
 scopuri specifice disciplinelor (caracteristice fiecarei materii) si
scopuri supradisciplinare (dezvoltarea inteligentei, motivatiei etc.)
Obiectivele educationale
finalitati educationale cu nivel redus de generalitate ce
se realizeaza in intervale scurte de timp, referindu-se
la lectii sau secvente de lectii;

enunturi cu caracter anticipativ care descriu in

termeni exacti rezultatele asteptate a fi obtinute la
finele unei secvente de instruire.
Un obiectiv operationalizat trebuie sa raspunde
la urmatoarele intrebari:

CINE? (elevul, grupul de elevi, clasa)

CE SA FACA? (va da exemple, va indica formele, va
rezolva, va propune, va explica)
IN CE CONDITII? UNDE? CAND? (la sfarsitul
activitatii/temei/capitolului toti elevii vor putea sa...)
CAT DE BINE? IN CE CANTITATE? (va rezolva
corect minim 3 exercitii, din 4 propuse)
 Activitate de seminar
FIŞA 4
 Gândiţi-vă la experienţa dumneavoastră ca elev. Au
existat anumite materii care vi s-au părut uşoare, în
timp ce altele vi se păreau dificile. Sau materii care v-
au plăcut la şcoală şi materii care v-au displăcut.
Numiţi 3 discipline care v-au plăcut la şcoală şi
descrieţi motivul/motivele pentru care vă plăceau
acele discipline:
Discipline care v-au plăcut Motivele
când eraţi elev
Numiţi 3 discipline care NU v-au plăcut la şcoală şi
descrieţi motivul/motivele pentru care NU vă plăceau
acele discipline:

Discipline care nu Motivele

v-au plăcut când
eraţi elev
Interacţiunea predare-învăţare-
evaluare
Elevi – clasa de elevi (psihostructura)

Obiectivele instruirii CUI? Conţinutul metodic

DE CE?
CE?

Cine predă?
(profesorul)

CUM? CÂT de BINE?

Evaluarea
Strategii didactice Probe/Teste
Metode, mijloace
METODE de ÎNVĂŢĂMÂNT - PRECIZĂRI
CONCEPTUALE

o modalitate comună de acţiune a cadrului didactic şi

a elevilor în vederea realizării obiectivelor pedagogice;

Sub raportul structurării, metoda este un ansamblu

organizat de operaţii, de procedee.
Clasificarea metodelor de învăţământ

I. după criteriul istoric:

metode clasice (tradiţionale): expunerea, conversaţia,

exerciţiul etc.;

metode moderne: studiul de caz, metoda proiectelor,

metode de simulare, modelarea etc.;
Clasificarea metodelor de învăţământ
II. după funcţia didactică prioritară pe care o
îndeplinesc:

1) metode de predare-învăţare propriu-zise, dintre care se

disting:
 a) metodele de transmitere şi dobândire a cunoştinţelor:
expunerea, problematizarea, lectura etc.;
 b) metodele care au drept scop formarea priceperilor şi

deprinderilor: exerciţiul, lucrările practice etc.;

2) metode de evaluare*;

Clasificarea metodelor de învăţământ
III. după modul de organizare a activităţii
elevilor:

metode frontale (expunerea, demonstraţia);

metode de activitate individuală (lectura);
metode de activitate în grup (studiul de caz,
jocul cu roluri); metode combinate, care se
pretează mai multor modalităţi de organizare a
activităţii (experimentul);
 MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT - PRECIZĂRI
CONCEPTUALE

Prin mijloc de învățământ se înțelege un ansamblu de

instrumente materiale, produse, adaptate și selecționate
în mod intenționat pentru a reuși atingerea finalităților
procesului instructiv-educativ.

Tradiția școlară a introdus termenul de material didactic

pentru aceste resurse materiale, concepute și realizate
pentru a fi utile cadrelor didactice în activitatea instuctiv
educativă.
FUNCȚIILE MIJLOACELOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT

1.Funcția informativ-demonstrativă (sau cognitivă);

2. Funcția de comunicare
3. Funcția de motivare a învățării
4. Funcția formativ-educativă (și estetică)
5. Funcția de evaluare a rezultatelor învățării
6. Funcția de raționalizare a timpului în orele de curs
7. Funcția de școlarizare substitutivă, de realizare a
învățământului la distanță
CLASIFICAREA MIJLOACELOR DE
ÎNVĂȚĂMÂNT

Clasificarea mijloacelor de învățământ se realizează pe

baza a două criterii importante:
criteriul istoric și
criteriul prezenței sau absenței mesajului didactic.
 După criteriul istoric
- se disting cinci „generații” de mijloace:
Generația 1 sau mijloacele clasice includ tabla de scris, manuscrisele,
obiectele de muzeu.
Generația 2 sau mijloacele scrise cuprinde manuale, texte imprimate.
Generația 3 sau mijloacele audio-vizuale se constituie la cumpăna dintre
secolele XIX și XX. Cunoștințele se comunică acum prin suporturi
inedite, cum sunt: fotografia, diapozitivul, înregistrările sonore, filmul și
televiziunea.
Generația 4 sau mijloacele integrate care au ca suport de utilizare
dialogul direct între elev și mașină, așa cum se realizează el prin
intermediul învățământului progamat sau al laboratoarelor lingvistice
audio-activ-comparative.
Generația 5 constituită din calculatoarele electronice, înțelese ca mijloace
complementare celor din generația 4.
După criteriul istoric
se pot identifica două mari categorii de resurse de învățare:
- resurse clasice sau tradiționale (generațiile 1 și 2);
- resurse moderne (generațiile 3, 4 și 5).

Mijloacele tradiționale sunt tabla de scris, manualele, textele scrise.

Mijloacele moderne sunt fișele de lucru, flipchartul, prezentările

Power Point.
 Mijloacele tradiționale
tabla de scris, manualele, textele scrise.
Mijloacele moderne
fișele de lucru, flipchartul, prezentările Power Point.
 După prezența sau absența
mesajului didactic
A. Mijloace de învățământ care includ mesaj sau informație didactică .
După conținutul mesajului didactic, sunt incluse în această categorie următoarele grupe de
mijloace:

1.Materiale didactice care redau în formă naturală obiectele și fenomenele

realității: roci, colecții de plante, instrumente autentice etc.
2. Mijloace de învățământ sub formă de materiale grafice și figurative: hărți,
scheme, diagrame, grafice, tabele sinoptice, fotografii, tablouri, palnșe etc.

3. Mijloace de învățământ sub formă de modele substanțiale, funcționale și

acționale: machete, mulaje, modele acționale pentru formarea operațiilor
aritmetice (rigle, numerele în culori ale lui cuiseanare-cattegno etc.)

4. Mijloace tehnice audio-vizuale reprezentate de instrumente electrice și

electronice de reproducere și difuzare a imaginilor și sunetelor, folosite în
școală pentru o receptare colectivă sau individuală organizată.
1. MATERIALE DIDACTICE CARE REDAU ÎN FORMĂ
NATURALĂ OBIECTELE ȘI FENOMENELE REALITĂȚII: ROCI,
COLECȚII DE PLANTE, INSTRUMENTE AUTENTICE ETC.
2. MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUB FORMĂ DE MATERIALE
GRAFICE ȘI FIGURATIVE: HĂRȚI, SCHEME, DIAGRAME, GRAFICE,
TABELE SINOPTICE, FOTOGRAFII, TABLOURI, PALNȘE ETC.
3. MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUB FORMĂ DE MODELE
SUBSTANȚIALE, FUNCȚIONALE ȘI ACȚIONALE: MACHETE, MULAJE,
MODELE ACȚIONALE PENTRU FORMAREA OPERAȚIILOR
ARITMETICE (RIGLE, NUMERELE ÎN CULORI ALE LUI CUISEANARE-
CATTEGNO ETC.)
4. MIJLOACE TEHNICE AUDIO-VIZUALE REPREZENTATE DE
INSTRUMENTE ELECTRICE ȘI ELECTRONICE DE REPRODUCERE ȘI
DIFUZARE A IMAGINILOR ȘI SUNETELOR, FOLOSITE ÎN ȘCOALĂ
PENTRU O RECEPTARE COLECTIVĂ SAU INDIVIDUALĂ
ORGANIZATĂ.
 B. Mijloacele de învățământ care facilitează transmiterea
informațiilor sau mesajelor didactice
privite în sine, nu conțin mesaje didactice, dar ajută și mijlocesc
transmiterea acestor mesaje, cum ar fi aparatul de proiecție,
magnetofonul, retroproiectorul, boxe etc.
 CERINȚE PSIHOPEDAGOGICE ÎN
UTILIZAREA MIJLOACELOR DE ÎNVĂȚARE

Pentru valorificarea la maximum a potențelor educative ale

mijloacelor de învățământ, trebuie respectate câteva condiții:
1. buna pregătire în domeniu și creativitatea pedagogică;
2. buna pregătire a cadrului didactic în utilizarea mijloacelor
moderne;
3. utilizarea criteriilor pedagogice și economice în selectarea
mijloacelor utilizate;
4. îmbinarea cât mai multor mijloace de învățământ (clasice
și moderne).
5. motivarea alegerii fiecărui mijloc de învățământ.
FIŞA 4
Numiţi 5 cerinţe psihopedagogice menite să asigure o
cât mai buna valorificare a mijloacele de învățământ
utilizate în cadrul procesului instructiv-educativ:

1. _____________________________________________
2. _____________________________________________
3. _____________________________________________
4. _____________________________________________
5. _____________________________________________
Vă mulţumesc!