Sunteți pe pagina 1din 7

James Clerk Maxwell a descoperit că

lumina este formată din unde


electromagnetice
Reprezentare grafică a modului de transmitere în spaţiu a
undelor electromagnetice
James Clerk Maxwell a fost primul care a elaborat principiul
inducției (inclusiv relațiile numerice și geometrice
detaliate, pe care nu le vom prezenta aici). Legenda spune
că, într-o noapte înstelată, el și-a dat seama pentru prima
dată de cea mai importantă implicație a ecuațiilor sale:
lumina este o undă electromagnetică, o ondulaţie care se
răspândește în spaţiu, pornind de la o perturbare în
câmpurile electric și magnetic. Apoi Maxwell a ieşit la
plimbare cu soția sa, căreia i-a spus că este singura
persoană din lume, cu excepţia lui, care știa cu adevărat ce
este lumina stelelor.
Principiul inducției ne spune că nu pot exista unde electrice sau
magnetice independente. Pe măsură ce o undă electrică trece prin
tine, simți un câmp electric care se schimbă în timp. Conform 
principiul inducției, trebuie să existe și un câmp magnetic care
însoțește câmpul electric. Funcționează și în celălalt mod. Poate
părea puțin ciudat că un câmp electric generează un câmp magnetic,
iar câmpul magnetic, la rându-i, generează un câmp electric, dar aşa
stau lucrurile.

Distanța de la o ondulaţie la alta a câmpului electromagnetic se


numește lungimea de undă a luminii. Lumina cu o anumită lungime
de undă (aproximativ un sfert de milionime de metru) se află la
capătul violet al spectrului curcubeului, în timp ce lumina cu o
lungime de undă ceva mai lungă (aproximativ de două ori mai lungă)
este roșie.
Ecuațiile lui Maxwell prognozează că toate undele de lumină au
aceeași structură, indiferent de lungimea de undă și frecvență, așa
că deşi radioul și razele X, de exemplu, nu erau descoperite, Maxwell
a prezis că astfel de unde ar trebui să existe.

Predicția din 1865 a lui Maxwell a trecut un test important în 1888,


când Heinrich Hertz a publicat rezultatele experimentelor sale, în
care a arătat că undele radio pot fi manipulate în același mod ca
undele de lumină vizibilă. Hertz a arătat, de exemplu, că undele
radio pot fi reflectate de pe o suprafață plană similar undelor de
lumină. De asemenea, folosind o farfurie metalică, undele radio pot
fi focalizate, aşa cum undele de lumină pot fi focalizate cu o oglindă
curbată, în formă de farfurie.
Modul în care lumina albă
este transformată, la
trecerea printr-o prismă, în
culorile fundamentale.
Culorile fundamentale se
găsesc între următoarele
valori de frecvenţă:
Roşu: 610 - 700 nm
Portocaliu: 590 - 610 nm
Galben: 570 - 590 nm
Verde: 500 - 570 nm
Albastru: 450 - 500 nm
Indigo: 430 - 450 nm
Violet: 400 - 430 nm
Mulțumesc pentru atenție!!!