Modulul II

Elemente de psihopatologie
1.      Clasificarea tulburarilor psihice (Kraepelin, ICD, DSM). Analiza
comparativa
 Continut
1.      Clasificarea tulburarilor psihice (Kraepelin, ICD,
DSM). Analiza comparativa
2.      Tulburări psihice organice
3.      Tulburari psihice cauzate de substantele
psihoactive
4.      Schizofrenia, tulburarile schizotipale si delirante
5.      Tulburarile afective
6.      Tulburari nevrotice legate de stress şi
somatoforme
7.      Practica profesionala (10 ore)
1. Clasificarea tulburarilor psihice (Kraepelin,
ICD, DSM). Analiza comparativa

1.1 Clasificarea tulburarilor psihice – Kraepelin

1.2 Clasificarea tulburarilor psihice – ICD
1.3 Clasificarea tulburarilor psihice – DSM
1.4 Analiza comparativa
 1. Clasificarea tulburarilor psihice
• Clasificarea in psihiatrie – cerinte:
• Furnizarea unei liste clare, relativ concise de
maladii psihice
• Existenta unor concepte si criterii de baza ce
garanteaza fiabilitatea comunicarii
• Siguranta ca un termen psihiatric are mereu
acelasi inteles si transmite aceasi stare de fapt
• Existenta unor categorii diagnostice
functionabile pentru toti cei care isi desfasoara
activitatea in domeniul psihiatriei
 1. Clasificarea tulburarilor psihice
• Sistemele de clasificare diagnostica in
psihiatrie au urmatoarele scopuri:
– sa distinga fiecare diagnostic psihiatric de
celelalte, astfel incat clinicienii sa poata oferi
tratamantul cel mai eficient
– sa furnizeze un limbaj comun tuturor
profesionistilor sanatatii mintale
– sa exploreze acele cauze ale tulburarilor mintale
care nu sunt cunoscute
 1. Clasificarea tulburarilor psihice
• Tulburare mintala = boala cu manifestari
psihologice sau comportamentale care se
asociaza cu suferinta semnificativa si cu
afectarea functionalitatii, cauzata de o
perturbare biologica, sociala, psihologica,
genetica, fizica sau chimica (Oxford).
• Se masoara in termenii deviatiei de la un
anumit concept normativ.
 1.1 Clasificarea tulburarilor psihice –
Kraepelin
• Emil Kraepelin – considerat a fi fondatorul
psihiatriei stiintifice moderne
• Cea mai conoscuta lucrare: ”Compendium der
Psychiatrie: Zum Gebrauche für Studirende und
Aertze”, 1883 (“Compendiu de psihiatrie pentru
studenti si medici”)
– Psihiatria este o ramura a stiintei medicale si ar trebui
investigata prin observatie si experimentare
– Prima clasificare nosologica psihiatrica, avand
sindromul ca element de baza
– Trecere de la viziunea simptomatologica la cea clinica
 1.2 Clasificarea tulburarilor psihice – ICD

• ICD = International Statistical Classification of Diseases

and Related Health Problems (Clasificarea statistica
internationala a bolilor si problemelor de sanatate
asociate)
– Formulata de World Health Organization – WHO (Organizatia
Mondiala a Sanatatii)
• Structurat in doua capitole (3 volume), din care primele
doua cuprind patologia propriu-zisa, iar ultimul,
probleme de interes tangential medical
• Capitolul F (V) al ICD („Tulburari mintale si de
comportament”) cuprinde toate instrumentele de lucru
psihiatrice pentru diagnosticul tulburarilor mintale.
 1.2 Clasificarea tulburarilor psihice – ICD

• Caracteristici generale ale ICD 10:

– universalitate – fiind compatibil cu DSM prin
utilizarea codurilor;
– vizarea statistica – codificare cu cod unic;
– vizarea taxonomica – clasificarea categoriilor
diagnostice intr-o ordine fixa de succesiune
– vizarea diagnostica – lista completa de diagnostice
clinice;
– clasificarea problemelor de sanatate corelate prin
codul Z;
1.3 Clasificarea tulburarilor psihice – DSM

• DSM-5 (Diagnostic and Statistical Manual of

Mental Disorders, Fifth Edition), 2013
– American Psychiatric Association (APA) –
instrument de diagnosticare si clasificare
– Utilizat in Statele Unite ale Americii
– Elimina sistemul multiaxial prezent in DSM-IV-TR
– Sectiunea I:
• Organizarea pe capitole
• Procesul de revizuire al DSM
• Evaluarea dimensionala din sectiunea III
1.3 Clasificarea tulburarilor psihice – DSM
– Sectiunea II – criterii de diagnostic si coduri
• Neurodevelopmental disorders (Tulburari ale
dezvoltarii neurologice) – “retardare mintala” ->
“dizabilitate intelectuala”; apare categoria tulburarilor
motorii
• Schizophrenia spectrum and other psychotic disorders
(Spectrul schizofreniei si alte tulburari psihotice) –
sunt eliminate subtipurile de schizofrenie
• Bipolar and related disorders (Tulburarea bipolara si
altele inrudite)
1.3 Clasificarea tulburarilor psihice – DSM
• Depressive disorders (Tulburari depresive) – “distimia”
-> “tulburare depresiva persistenta”; este inclusa
“tulburarea disforica premenstruala”
• Anxiety disorders (Tulburari anxioase) – atacul de
panica poate fi specificat la toate tulburarile
• Obsessive-compulsive and related disorders
(Tulburarea obsesiv-compulsiva si altele inrudite) –
include patru tulburari noi
• Trauma- and stressor-related disorders (Tulburari
legate de trauma si alti factori de stres) – include
tulburarile de adaptare; exclude cerinta reactiilor
emotionale subiective, in diagnosticul tulburarii de
stres acut
1.3 Clasificarea tulburarilor psihice – DSM
• Dissociative disorders (Tulburari disociative)
• Somatic symptom and related disorders (Tulburari cu
simptome somatice si altele inrudite) – include
“Factori psihologici, afectand alte conditii medicale”
• Feeding and eating disorders (Tulburari de
alimentatie)
• Sleep–wake disorders (Tulburari ale somnului si starii
de veghe)
• Sexual dysfunctions (Tulburari sexuale) – clasificari
diferite, in functie de sex
• Gender dysphoria – denumita, anterior, “Tulburari de
identitate sexuala”
1.3 Clasificarea tulburarilor psihice – DSM
• Disruptive, impulse-control, and conduct disorders
(Tulburari de conduita si control al impulsurilor)
• Substance-related and addictive disorders (Tulburari ale
uzului de substante si adictii) – sunt incluse jocurile de
noroc si tutunul
• Neurocognitive disorders (Tulburari neurocognitive) –
“dementa”, “tulburarea amnestica” -> “tulburare
neurocognitiva mojora/medie”
• Paraphilic disorders (Tulburari parafilice)
• Personality disorders (Tulburari de personalitate) – relocate
in acelasi capitol cu celelalte tulburari
– Sectiunea III: modele si determinari noi
• Model alternativ de clasificare a tulburarilor de
personalitate
 1.4 Analiza comparativa
• ICD cuprinde descrieri clinice si orientari
diagnostice mai putin detaliate si mai putin
restrictive decat DSM
• ICD utilizeaza preponderent criterii
descriptive, in timp ce DSM se bazeaza mai
mult pe criterii operationale
• ICD se adreseaza, in special, comunitatii
internationale, fiind evidenta dificultatea unei
terminologii acceptate global, astfel incat
permite viziuni alternative
 1.4 Analiza comparativa
• Exista discrepante intre ICD si DSM, in ceea ce priveste
terminologia, gruparea tulburarilor si definirea unor
concepte de baza (ex. “nevroza”)
• DSM este preferat in cercetarea clinica, in timp ce ICD
este utilizat pentru studii epidemiologice globale si
pentru relevanta socio–economica
• DSM are mai multe categorii diagnostice si permite
astfel stabilirea mai multor tipuri de diagnostice diferite
• DSM are mai multi specificatori: debut in
copilarie/adolescenta; debut brusc/insidios; simptome
prodromale/de stare/reziduale