STUDIUL DE CAZ:

LIPSA DE EDUCAŢIE ÎN
FAMILIE

Text suport : „VIZITĂ ”

de I. L. Caragiale
 ETAPE ALE APLICĂRII STUDIULUI
DE CAZ

ETAPA I Prezentarea cazului supus dezbaterii

Cazul a fost prezentat elevilor pe baza contactului
direct al acestora cu textul „Vizită” de I. L.Caragiale
la ora de limba şi literatura română. O altă variantă
ar fi jocul de rol, elevilor revenindu-le misiunea de
a pune în aplicare scenariul conceput de profesor pe
baza textului.
 ETAPA
a.II.a Declanşarea şi înregistrarea ideilor emise de elevi
Elevii trebuie ajutaţi să cunoască profund cazul şi să ia în considerare
toate datele problemei. Metoda „Ciorchinele” – Drepturile şi îndatoririle
e şi
copiilor S
Să ascult
pecte
ăn să res
jigne u tul
ască Dreptu Drep membrii
l la
libera
la familiei
ie
exprim famil
are

Să nu Drepturile
Dreptul la
deranjeze joacă, la copiilor Drept
ul Să
pe nimeni recreere la o c a păst
să r
Dreptul de bun eze
urile
a fi iubiţi, ordi ,
nea
respectaţi

Întrebare:„Ce personaj din lectură beneficiază de toate drepturile

enumerate de voi, dar și-a încălcat îndatoririle?
Răspuns: Ionel
 Pălăria albă →
informează

Metoda pălăriilor gânditoare

Pălăria albă → informează

Cei ce poartă pălăria albă trebuie să ofere informaţii şi imagini atunci
când acestea i se cer. Nu oferă interpretări şi opinii.

De ziua onomastică a lui Ionel Popescu naratorul îi duce acestuia o minge mare şi
elastică. Madam Popescu şi băiatul au fost încântaţi de cadou. Ionel era îmbrăcat în
uniformă militară. Doamna Popescu vorbeşte cu musafirul, iar băiatul o deranjează pe
servitoare. Mama îl cheamă, îl ia în braţe şi îl sărută. Ionel făcea gălăgie cu trâmbiţa şi
toba, iar mama îl roagă să plece dincolo, deoarece îl deranja pe musafir.
Copilul trânteşte toba şi trâmbiţa şi porneşte atacul cu sabia scoasă. Mama o
salvează pe servitoare şi primeşte în obraz o lovitură puternică de spadă. După ce o
sărută pe mamă, ia cheseaua cu dulceaţă şi o varsă în şoşonii musafirului.
Musafirul pleacă şi acasă îşi dă seama de ce a ieşit băiatul cu dulceaţa în vestibul.
 Pălăria roşie → spune ce simte despre...
Purtând pălăria roşie, gânditorul poate spune aşa:
”Aşa simt eu în legătură cu…”

„ Noi suntem indignaţi de comportamentul pe care-l are Ionel Popescu şi

considerăm că ar trebui să-i fie ruşine .
Nouă nu ne-a plăcut cum a procedat el.
Vouă v-a plăcut ceea ce a făcut el?
Ce-aţi simţit când aţi citit că şi-a lovit mama?”

Pălăria galbenă → gândeşte pozitiv şi constructiv

Este simbolul gândirii pozitive şi constructive, al optimismului. Se
concentrează asupra aprecierilor pozitive.

„ Naratorul i-a adus un cadou frumos băiatului.

Deşi nu s-a comportat foarte bine, Ionel este mic şi are timp să
înveţe să se comporte civilizat.
Mama îl iubeşte prea mult pe Ionel şi de aceea nu-l ceartă.”
 Pălăria neagră → identifică greşelile
Gânditorul pălăriei negre punctează ce este rău, incorect şi eronat.
„Ionel a greşit de mai multe ori: când a vorbit urât cu servitoarea;
când făcea foarte multă gălăgie cu trâmbiţa şi cu toba;
când a turnat dulceaţă în şoşoni, cand a fumat.
Madam Popescu a greşit: când l-a pupat şi l-a mângâiat pe Ionel, deşi
greşise.”

Pălăria verde → generează ideile noi – efortul

Simbolizează gândirea creativă.
„Propuneri concrete:
- Madam Popescu să-l educe cum trebuie pe Ionel si sa fie
mai putin ingaduitoare!
- Ionel să-i asculte pe adulţi, atunci când este sfătuit!”

Pălăria albastră → clarifică

„Întrebări : De ce trebuie să-i fie ruşine lui Ionel Popescu? Cine îl va educa pe
băiat? De ce credeţi că o să se îndrepte şi că o să se comporte civilizat?
De ce l-a alintat mama pe băiat, deşi o supărase pe servitoare?
Concluzia: Ionel Popescu este un copil nerespectuos, needucat. Modul de a se
purta al lui Ionel are legătură cu modul în care se comportă mama sa cu el
atunci când greşeşte. Mama nu este suficient de autoritara”
Etapa ANALIZA ŞI EVALUAREA IDEILOR EMISE
a.III.a
METODA CADRANELOR:
DEZAPROBĂM- comportament greșit
 Băiatul s-a gândit numai la confortul
său, jucându-se în preajma
musafirului,făcând zgomot, perturbând
conversaţia dintre mama sa şi musafir.
 Ionel reacţionează violent când este
certat şi nu îşi cere iertare nici de la
mama sa, nici de la servitoare.
 Ionel dovedeşte egoism şi prin faptul că
a turnat dulceaţă în şoşonii
musafirului, fiind deranjat de prezenţa
acestuia.
DACĂ ERAM MAMA LUI…..
 Mama ar fi putut să-i ceară copilului
să se joace în camera sa sau să-l
antreneze pentru scurt timp într-un joc,
apoi să-l trimită în cameră.
 Mama ar fi trebuit să insiste ca băiatul
să facă ceea ce i se cere, mai ales să îşi
ceară scuze atât de la ea, cât şi de la
servitoare.
 Mama ar fi trebuit sa il educe in timp si
sa nu-I creeze falsa impresie ca este un
adult.
ARGUMENTĂM- în favoarea lui Ionel
 Se sărbătorea onomastica sa şi îşi manifesta
bucuria.
 Educaţia primită de la mama sa era una
deficitară, băiatul nefiind învăţat să respecte
adulţii, indiferent de statutul lor social.
 Poate nu ştia cum să se joace, deoarece
părinţii săi nu au petrecut suficient timp
jucându-se cu copilul.
AM ÎNVĂȚAT
 Ionel Popescu este un copil nerespectuos,
needucat.
 Modul de a se purta al lui Ionel are legătură
cu modul în care se comportă mama sa cu el
atunci când greşeşte.
 Educația unui copil trebuie să înceapă de la
cea mai fragedă vârstă
 ETAPA Extragerea unor concluzii cu valabilitate şi
a.IV.a
în alte situaţii de viaţă - conceptualizarea
Discuţiile au fost orientate asupra:
 Condiţiilor şi contextului în care s-au petrecut
evenimentele
 Altor cazuri similare în care au fost implicaţi elevii, direct
sau indirect
 Necesităţii de a ne modifica fiecare atitudinea, optând
pentru o atitudine constructivă, cu accent pe ceea ce simte
fiecare persoană
ETAPA
a.V.a
Formularea concluziei
Familia, alături de şcoală, consilieri scolari, trebuie să se
implice continuu şi eficient pentru educarea copiilor.
Comunicarea constructive si permanenta poate fi o soluţie
pentru rezolvarea unor situaţii asemănătoa-re, fără a leza
imaginea de sine a persoanelor implicate.