Centru de Excelență în Medicină și Farmacie

,,Raisa Pacalo”

A elaborat: Didencu Mihaela

A coordonat: ADiacon Ana
 Definiţia hormonilor
(etimologic „a pune în mişcare”)
1) Definiţia clasică (Starling şi Bayliss, 1904):
Compus chimic elaborat de o celulă sau un grup de
celule specializate (celule endocrine), secretat în
sange şi transportat prin sistemul circulator la o
celulă ţintă, care răspunde printr-o modificare a
funcţiei sale

ORICE TIP DE ŢESUT PRODUCE ŞI

SECRETĂ SUBSTANŢE CARE POT
INFLUENŢA FUNCŢIILE ALTEI CELULE!
Ex. inima, rinichii, ţesutul adipos
 Clasificarea hormonilor
• După sediul sintezei şi acţiunii
1) Hormoni endocrini- ajung de la celula producătoare la celula
ţintă prin sînge

2) Hormoni paracrini- acţionează pe celule învecinate celulei

ţintă fără a ajunge în circulaţia sangvină

3) Hormoni autocrini- secretaţi de o celulă în spaţiul extracelular

şi acţionează ca moleule semnal pentru celula care i-a produs
(celula secretoare şi celula ţintă sunt identice)

OBS. Un hormon poate acţiona endocrin faţă de un ţesut şi paracrin

faţă de altul ex. somatostatina
 Axul hipotalamo-hipofizar
• cu hipofiza anterioară: neuro-sanguină (sistem
port)
• cu hipofiza posterioară: nervoasă (tract
hipotalamo-hipofizar)
 Axul hipotalamo-hipofizar
Portul hipotalamo-hipofizar Tractul hipotalamo-hipofizar
 HIPOFIZA
• Adenohipofiza
Celule bazofile: hormonii tropi – tireotrop (TSH),z
adrenocorticotrop (ACTH), gonadotropi (FSH,
LH), precum şi melanotropina, beta-endorfina;
Celulele acidofile: hormonii efectori –somatotropina
(STH), prolactina (PL)
• Neurohipofiza
secretă neurohormonii hipotalamici – antidiuretic
(ADH) şi oxitocina
 Hormonii hipofizari tropi
1. ACTH – acţiune la zona fasciculată a
cortexului suprarenalelor cu elaborarea
glucocorticoizilor; acţiune permisivă în
zonele globulară şi reticulară prin ionii
K+ şi angiotensina II pentru sinteza
aldosteronului.
glucocorticoizi şi melatonina ↓ACTH;
ACTH ↑ secreţia insulinei, somatotropinei,
lipolizei, memoria, învăţarea,
antidepresiv
 Hormonii hipofizari efectori
• 1. Hormonul de creştere (GH,
somatotrop) exercită direct efectele
asupra ţesuturilor organismului, nu
acţionează asupra unei glande ţintă.
Stimularea creşterii: GH → somatomedine
[IGF-1(in embrionară) şi IGF-2
(postembrionară)] → receptorii specifici
IGF. Timpul de înjumătăţire în circulaţie a
GH= 20 min, IGF-2 cu 20 ore. Insuficienţa
de IGF, indifirent de cantitatea GH,
provoacă nanism (pigmeii din Africa).
 Oxitocina
• Stimulează musculatura uterină maxim
la termen, datorită impregnării cu
estrogeni şi mai ales cu progesteron în
timpul sarcinei.
• Declanşază secreţia lactată a glandei
mamare în perioada de alăptare.
• Stimularea secreţiei de oxitocină se
realizează pe cale neuro-reflexă
(aferenţele de la nivelul tractului genital
în timpul travaliului sau din zona
mamelonară în perioada de alăptare.
O alta actiune a oxitocinei
este contractia celulelor
mioepiteliale ce înconjoară
alveolele mamare și
determina ejectia laptelui.
Oxitocina determina
curgerea laptelui în
sinusurile sub-areolare, si
de acolo in mameloane.
Reglarea sintezei de OXT