ZIUA INTERNAȚIONALĂ

A MĂRI NEGRE

ELEV: CÎRNECI IONUT

 MAREA NEAGRĂ
• Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic,
unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei
alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în
Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice). Este situată între
Europa și Asia, având ca state riverane Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia
și Georgia. Prin Strâmtoarea Cherci este legată de Marea Azov, prin Bosfor de
Marea Marmara, iar prin strâmtoarea Dardanele de Marea Egee și deci de Marea
Mediterană. Marea Neagră este, din punct de vedere hidrologic, un rest al Mării
Sarmatice și prezintă o serie de aspecte unice în lume : ape salmastre (în medie
16-18 grame de sare pe litru față de 34-37 în alte mări și oceane), stratificare între
apele de suprafață oxigenate și cele adânci anoxice (fenomen denumit euxinism),
limane la gurile fluviale, floră și faună cu multe specii-relicve. În zona litoralului
românesc salinitatea scade și mai mult, în mod obișnuit fiind între 7 și 12 la mie.
Salinitatea :
• În Marea Neagră se varsă numeroase fluvii mari: Dunărea, Nistru, Bug,
Nipru, rioni, Kâzâl-Irmak, etc. Din acest motiv salinitatea sa este foarte
scăzută, aproximativ 15-22%, în comparaţie cu cea a oceanului planetar.
La gurile de vărsare ale Dunării salinitatea este şi mai scăzută,
aproximativ 3-10%.
• Temperatura medie anuală în sectorul românesc este de +12,5°C,
depăşind cu 2°C temperatura medie a aerului. Iarna temperaturile scad
destul de mult, deoarece bat vânturile de nord-est, care provoacă valuri
mari, periculoase pentru navigaţie. În iernile reci, în zona litorală nordică,
marea îngheaţă.
 FLORA
• Stufăriile imense din formează insule de plaur şi au un rol deosebit în
menţinerea echilibrului natural al Deltei. Ele împiedică aluvionarea ghiolurilor,
reduc sărurile minerale din straturile mai mici la suprafaţa solului şi oferă
adăpost, hrană şi posibilităţi de reproducere pentru peşti şi alte specii de
animale. Vegetaţia deltei este reprezentată prin numeroase specii de plante
acvatice. Din categoria plantelor acvatice natante şi submerse fac parte:
nufărul alb (Nymphaea alba), nufărul galben (Nuphar luteum), plutica
(Lymnanthemum nymphoides), cornacii sau nucile de apă (Batrachium
aquitile), broscăriţa (Potomageton natans), foarfeca bălţii (Stratiotes aloides),
cosorul (Ceratophyllum submersum, C. demersum), brădişorul (Myriophllum
spicatum), lintiţa (Lemna minor, L. trisulca) şi iarba broaştei (Hydrocharis
morsus-ranae). Plantele de mal sau cele din zone mlăştinoase sunt
reprezentate de: pipirig (Schoenoplectus lacustris), papură (Typha latifolia, T.
angustifolia), trestie (Phragmites communis), troscotul de apă (Polygonum
amphybium), coada calului (Hippuris vulgaris), feriga de apă (Dryopteris
thelypteris), aliorul de baltă (Euphorbia palustris), rogozul (Carex sp),
buzduganul (Sparganium ramosum), săgeata apei (Sagittaria sagitifolia),
limbariţa (Alisma plantago-aquatica), roşăţeaua (Butomus umbellatus),
stânjenelul de baltă (Iris pseudacorus), trestia mirositoare (Acorus calamus) şi
coada-zmeului (Calla palustris).
 BATUMI ACTINIE

FAUNĂ
• De la o anumită adâncime, apa mării nu
mai conține oxigen decât în cantități
neglijabile.[4] Există totuși
microorganisme care folosesc sulfat
pentru oxidarea hranei și produc
hidrogen sulfurat și dioxid de carbon.[4]
Ele formează un biosistem anaerob
care se apropie tot mai mult de
suprafață.[4] Biologii se tem că Marea
Neagră ar putea deveni o mare moartă,
sulfuroasă.
• Numărul delfinilor a scăzut de la 1,5
milioane de exemplare, în anii 1950,
până la câteva zeci de mii de
exemplare, în 2006.

PISICĂ DE MARE MEDUZĂ

 31 octombrie - Ziua Internațională a
Mării Negre
• Această zi a fost declarată - Ziua Internațională a Mării Negre - la 31 octombrie
1996, când cele șase țări riverane - Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și
Ucraina - au semnat Planul Strategic de Acțiune (PSA) pentru Marea Neagră, un
document ce conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și
reabilitarea zonei.
• Evenimentul este marcat printr-o serie de activități cultural-educative, expoziții
de fotografii, concursuri, târguri, jocuri distractive, prin care se urmărește
conștientizarea în vederea adoptării unui comportament pozitiv și responsabil
față de mediul marin și costier, fiind însă, în același timp, și un prilej de bucurie.
• Situația ecologică a Mării Negre s-a înrăutățit în ultimii 35 de ani din cauza
reziduurilor transportate de râurile din 17 țări, pescuitului excesiv și a
deversărilor necontrolate de produse petroliere
• Cele mai multe stocuri de pește din Marea Neagră, deja afectate de
consecințele poluării, au fost supra-exploatate sau sunt amenințate de supra-
exploatare. În consecință, există un risc serios de pierdere a unor habitaturi
valoroase și a unor peisaje, și, în cele din urmă, a biodiversității și productivității
ecosistemului Mării Negre.
• La 21 aprilie 1992, a fost semnată la București Convenția de Protejare a Mării
Negre Împotriva Poluării, dezvoltată cu asistență UNEP, fiind semnată, ulterior,
de toate țările din regiune. Convenția de la București a intrat în vigoare la 15
septembrie 1992, reprezentând cadrul legal care concentrează prioritățile și
principalele direcții ale activităților internaționale în problemele de mediu ale
bazinului Mării Negre, incluzând conservarea biodiversității.
• Marea Neagră este o importantă cale navigabilă, legând regiunile riverane cu
Marea Mediterană, și prin aceasta cu oceanul planetar. Spre sud-vest comunică
cu Marea Marmara prin Strâmtoarea Bosfor și cu Marea Egee din Mediterana
prin Dardanele, iar mai departe cu Oceanul Pacific prin Gibraltar. Înspre nord-
est, Marea Neagră comunică cu Marea Azov prin Strâmtoarea Kerci.