TEHNICI DE

EFICIENTIZAR
E A MEMORIEI

Pe langa bagajul genetic cu care
am fost inzestrati, retinerea
informatiilor poate fi
imbunatatita si pe parcursul
vietii. Exista cateva asa-zise legi
ale memoriei ce stau la baza
dezvoltarii capacitatii de
memorare. Acestea au fost
descrise si aprofundate de catre
scriitorul Rocco Oppedisano in
cartea „A Guide To Memory
Increase” si sunt urmatoarele:
• Intelegerea (legea intelegerii) este cel mai simplu, dar si cel mai
important aspect. Scriitorul german Georg Lichtenberg spunea
ca este dificil a ne aminti ceea ce am citit, deoarece nu incercam
intelegerea informatiilor. Cu cat depuneti un efort mai mare de a
vedea lucrurile mai in detaliu, de a va gandi la ceea ce ati citit, cu
atat informatiile va vor ramane in memorie mai mult timp.
• Interesul (legea interesului) pentru informatie este de asemenea
una din legile esentiale ale memoriei. Anatole France spunea ca
“pentru a putea intelege lucrurile citite, e nevoie ca ele sa fie
digerate cu pofta”. Astfel spus, daca nu exista un interes real
pentru ceea ce vedeti, cititi sau cunoasteti, cu siguranta datele nu
vor ramane stocate in creier pentru mult timp.
• Cunostintele anterioare au si ele un rol extrem de important in
dezvoltarea memoriei. Pe langa faptul ca va ajuta sa faceti
anumite conexiuni si astfel sa va amintiti toate aspectele
acumulate cu ceva timp in urma, ele ajuta si la retinerea
aspectelor noi, care au legatura cu cele vechi.
• Pregatirea pentru memorare este o etapa fundamentala in
procesul memorarii. Cititorul isi stabileste de la inceput datele pe
care vrea sa le retina dupa ce a parcurs un text. Intentia este la
fel de importanta si pentru perioada de memorare. Cand cineva
isi propune sa tina minte un lucru pentru un timp indelungat, va
reusi si cu siguranta o va face mai bine decat cineva care si-a
propus sa stocheze informatia pentru o scurta perioada de timp.
• Asocierea informatiilor este o lege nescrisa demna de retinut, sustin specialistii. Aceasta a
fost formulata in secolul al IV-lea de catre Aristotel si are la baza conceptul conform caruia
persoanele memoreaza mai repede informatiile daca le asociaza cu ceva familiar. Astfel,
daca va aflati intr-un anumit spatiu cand ati citit un anumit pasaj, la revederea spatiului
respectiv, probabilitatea sa va amintiti ceea ce ati citit este de 99%.
• Legea secventelor sta si ea la baza unei capacitati mai bune de memorare. Spre exemplu,
tuturor ne este mai usor sa spunem alfabetul in ordinea obisnuita. In primul rand pentru ca
asa l-am memorat si s-a intiparit in mintea noastra. Insa daca veti vrea sa-l reproduceti
invers, va fi un exercitiu destul de greu, deoarece conceptele se evoca unul pe celalalt in
ordinea invatata.
• Legea impresiei puternice. Prima impresie a ceea ce ati vazut sau citit produce un impact
major asupra memoriei. Cu cat prima impresie este mai profunda, cu atat informatia va fi
memorata si stocata mai usor.
• Legea inhibitiei. Orice memorare ulterioara o diminueaza pe cea anterioara. Cea mai buna
cale de a uita ce ati memorat recent este memorarea a ceva similar imediat dupa aceea. Iata
de ce este indicat in procesul de invatare scolara ca orele de psihologie sa nu se desfasoare
dupa cele de matematica si nici cele de literatura dupa cele de istorie.
Ce facem însă când trebuie să îmbunătățim stilul de a învăța, când
volumul și viteza cu care trebuie să asimilăm informații sunt mari și
depășesc capacitățile obișnuite de memorare.
◦ Dacă citim un text la prima vedere, cei mai mulți dintre noi suntem convinși că
memorarea lui presupune recitire. Pe principiul că ”repetiția e mama învățării”.
Dar cercetările arată că recitirea textului nu este nici pe departe la fel de eficientă ca metoda
de a spune, cu cartea închisă, ce am reținut.
◦ Metoda repetiției funcționează poate pentru a reține numere de telefon, dar nu s-a dovedit
eficientă pentru memorarea informațiilor de examen, de exemplu.
◦ Studenții Universității New Mexico au fost testați după ce au citit un text, prima grupă
efectuând o citire, iar a doua grupă citind textul de două ori la rând. Rezultatele au fost
următoarele:
-studenții care au citit textul de 2 ori au avut răspunsuri ceva mai bune decât cei care citiseră
textul o dată dacă testarea a avut loc imediat după citirea textului
-testarea la un interval de timp distanță nu a mai pus în evidență nicio diferență între cele
două grupe de studenți
VĂ MULȚUMESC
PENTRU ATENȚIE!