Public Speaking

2020-2021

Curs nr. 3 – Procesul de Public Speaking

Steve Jobs – fondatorul Apple Computers
 Un exemplu concludent
• Discurs rostit la ceremonia de absolvire a unei universități
• Atenție la cel mai important moment al unui discurs: INTRODUCEREA:
• Așteptarea de la început
• Primele fraze de început al discursului
• Alegerea mesajelor. Îmbrăcarea lor într-una dintre cele mai atrăgătoare forme de
transmitere a mesajului: povestea!
• Fiecare poveste se încheie cu un mesaj memorabil pentru că, la fel de important ca
începutul este ÎNCHEIEREA:
• Prima este povestea tinereții lui și a debutului în viața profesională. Discursul este pigmentat cu
glume și detalii inedite, alte metode de a menține interesul și atenția audienței. Concluzia: privind
în urmă, îți poți vedea traiectoria în viață!
• A doua poveste: „despre dragoste și eșec”. Să înveți din eșecuri. Să iubești ceea ce faci (și atunci,
nu vei munci nicio zi)!
• A treia poveste: ”despre moarte”. Câteva fraze memorabile: „Trăiește fiecare zi, ca și cum ar fi
ultima din viața ta!” ,„Nu îți risipi timpul trăind viața altora!”. Concluzia: „Rămâneți tineri!”
Public Speaking ca proces
 Public Speaking - fundamente
• Intenția discursului
• Să informezi, să persuadezi, să binedispui (entertaiment)
• Timpul avut la dispoziție pentru discurs
• Contextul discursului: locația, ambianța, topografia locului, momentul zilei, suportul tehnic la dispoziție etc.
• Alegerea temelor și a mesajelor
• Tipul de eveniment la care rostești discursul
• Adaptarea temelor la intențiile organizatorilor evenimentului
• Competența ta în domeniu
• Modul în care poate fi mesajul înțeles corect sau distorsionat
• Analiza audienței
• Statutul socio-demografic al audienței: structura de vârstă, structura de gen, rasă și etnie, pregătirea școlară, statutul
economic și social s.a.
• Dimensiunea audienței
• Nivelul de interes al audienței față de temele alese și vorbitor
• Cine este ante-vorbitorul și post-vorbitorul

Mesaj = orice gând sau idee pregătită pentru a fi transmisă prin orice mijloc de comunicare.
 Public Speaking – pregătirea discursului
• Cercetare - documentare
• Alegerea temelor și adaptarea lor eveniment și audiență
• Studierea noutăților legate de temele alese. Ce au spus alții, ce știi tu despre temele alese,
care sunt „locurile comune” de evitat etc.
• Listarea ideilor relevante care pot deveni mesaje
• Organizarea ideilor și redactarea discursului
• Selectarea ideilor de reținut și formularea lor în propoziții percutante
• Listarea elementelor de captare a atenției audienței – citate celebre, testimoniale, glume,
cuvinte cheie, exprimări memorabile, pauze pentru fixarea ideilor s.a.
• Redactarea textului rafinarea fiecărei propoziții
• Pregătirea suportului tehnic
• Transpunerea în Powerpoint, Keynote, Prezi sau alte formate a ideilor principale
• Pregătirea unor suporturi multimedia – înregistrări audio, filme s.a.
• Pregătirea printurilor, hărților, graficelor ilustrative etc.
Public Speaking – perceperea discursului
• Limbajul verbal (8% din perceperea mesajelor)
• Rostirea discursului în condiții cât mai apropiate de cele reale și înregistrarea lui audio-video pentru
control ulterior
• Cronometrarea discursului și adaptarea textului la durata dorită
• Exersarea cuvintelor neuzuale sau a celor la care ai dificultăți de pronunție
• Atenție la nume proprii în limbi străine și la accentele puse pe unele cuvinte
• Repetarea discursului până când rostirea este fluentă
• Mesajul vocal (35% din percepție)
• Tonalitatea vocii – voce de cap, voce de piept
• Pauzele de fixare a ideilor
• Ritmul rostirii, variațiile de volum, variațiile de ton etc.
• Limbajul non-verbal (58% din percepție)
• Alegerea vestimentației potrivite pentru eveniment și temele abordate
• Rostirea discursului fără să ții permanent ochii în foaie
• Exerciții vocale (aerobica aparatului fonator)
• Rostirea propriu-zisă a discursului
 Construcția discursului
Orice discurs trebuie să răspundă următoarelor exigențe:
• Scopul general
• Discursul informativ – să informeze
• Discursul persuaziv - să convingă
• Discursul de entertainment – să creeze o stare de bine
• Scopul specific – selectarea unei teme clare, precise a discursului, care
trebuie:
• Să corespundă scopului general
• Să fie potrivit caracteristicilor audienței
• Să fie potrivit contextului în care se rostește discursul
• Să poată informa sau convinge audiența în contextul și în timpul alocat pentru
discurs
• Ideea centrală - să reprezinte o afirmație „tare” sau o chemare la acțiune
• Ideile principale – cele care argumentează emiterea ideii centrale
 Scopul discursului
• Scopul general
o Începe cu o analiză a audienţei
o Alegerea scopului general al discursului: (informare, entertainment, persuadare)
o Pornind de la analiza audienţei, se defineşte scopul specific al discursului
o Strategia de alegere a temei specifice (centrale) a discursului
o Se elaborează o afirmaţie semnificativă care sintetizează, sumarizează tema
centrală a discursului
• Scopul specific - paşi pentru alegerea temei centrale:
o Treci în revistă temele cu care eşti familiar, care prezintă interes pentru tine
sau/şi sunt înrudite cu tema generală a evenimentului
o Alege o temă potrivită cu evenimentul
o Fixează-te asupra unei teme pe care o poţi face relevantă pentru audienţă
o Alege tema pentru care ai acces la surse de documentare (acces la informaţii,
persoane cu care să te consulţi etc.)
 Tema centrală - exemple
• Discurs informativ – tema centrală
• Tema: cum mi-am petrecut ultimul week-end
• Scopul specific: la sfârşitul discursului, audienţa va cunoaşte detalii despre piaţa editorială din România,
comparativ cu piaţa de carte în alte ţări europene
• Afirmaţia centrală: Românii consumă prea puţină carte tipărită, dar studenţii sunt primii consumatori de
pe piaţa editorială
• Discurs persuaziv - tema centrală
• Tema: cum mi-am petrecut ultimul week-end
• Scopul specific: la sfârşitul discursului, audienţa va considera că merită să sacrifice o parte a bugetului –
sărac, de student! – pentru a cumpăra câteva cărţi
• Afirmaţia centrală: Un student nu are decât de câştigat pe termen lung dacă alocă resurse, timp şi bani,
pentru lectură
• Discurs de entertaiment - tema centrală
• Tema: cum mi-am petrecut ultimul week end
• Scopul specific: la sfârşitul discursului, audienţa va aprecia impresiile pe care un student de 20 de ani le-a
cules în urma vizitei la târgul de carte Gaudeamus
• Afirmaţia centrală: Târgul Gaudeamus oferă vizitatorului ocazia de a se întâlni cu prieteni şi alţi oameni
interesanţi
 Exerciţii
Exerciţii. Scopul general, scopul specific şi afirmaţia centrală pentru
discurs rostit la:
• Simpozion al unor agenţii de turism cu ofertă pentru sărbătorile
de iarnă
• Întâlnire cu studenţi din Republica Moldova
• Deschiderea unui workshop pentru tratamente cosmetice
• Reuniune a sindicatelor din mass media
• Întâlnirea de 5 ani de la terminarea liceului
• Asociaţia editorilor de carte din România
• Simpozion organizat de MEC pe tema burselor pentru studenţi
 Documentarea
Documentare
de background

Definitivarea Documentare
documentării specifică

Introducerea Evaluarea
de materiale credibilităţii
suport surselor
 Documentarea
• Trecerea în revistă a diverselor tipuri de surse de documentare și evaluarea credibilității lor
• Periodice, cărţi
• Site-uri web
• Surse de referinţă
• Interviuri/discuţii cu specialişti în domeniu
• Identificarea diferitelor tipuri de materiale suport
• Exemple relevante, analogii și statistici
• Explicaţii
• Testimoniale
• Utilizarea de suport vizual de natură să completeze mesajul discursului
• Obiecte
• Tablă cu cretă, tablă magnetică, flip chart
• Postere, broşuri, schiţe, fotografii, picturi
• Hărţi, tabele, diagrame, grafice
• Echipament video
• PowerPoint, alte softuri de prezentare
 Organizarea discursului
Organizarea corpului discursului
• Listarea ideilor principale
• Organizarea ideilor principale
• Modelul serial
• Modelul cronologic
• Modelul spaţial
• Modelul “problemă-soluţie”
• Modelul “cauză-efect”
• Modelul motivaţional Monroe (atenţionare, necesitate, satisfacţie, vizualizare, acţiune)
Incorporarea materialelor suport - Citarea unor surse documentare (periodice, cărţi, site-uri,
declaraţii ale unor personalităţi etc.)
Repere discursive:
• Afirmaţia introductivă
• Trecerea de la introducere la corpul discursului
• Trecerea de la un punct (idee) la următoarea
• Trecerea de la corpul discursului la încheiere
• Reluare afirmaţiei centrale
Documentarea și organizarea discursului

Realizează documentarea de background pentru a vedea cum se poate aborda tema

Realizează documentarea specifică funcţie de scopul general şi scopul specific

Redactează ideea afirmaţiei centrale în funcţie de ideile identificate prin cercetare

Alege modelul de organizare pe baza ideii afirmaţiei centrale

Incorporează materialele suport în punctele/subpunctele principale

 Organizarea discursului
Organizarea reperelor discursive
Reper discursiv Exemplu

“Astăzi doresc să vă informez despre IAR, despre istoria lui şi experienţa

Afirmaţia introductivă mea ca și cursant”

Trecerea de la introducere la “Pentru început, câteva cuvinte despre istoria IAR.”

corpul discursului

Trecerea de la punctul 1 la “Acum că ştim mai multe despre istoria IAR, vă propun să trecem la
punctul 2 performanţele sale”

Trecerea de la punctul 2 la “IAR se poate mândri cu o serie de succese notabile, ceea ce reprezintă un
punctul 3 stimulent pentru mine şi colegii mei”

“În încheiere, sper că v-am convins de faptul că IAR este o instituție

Trecerea de la corpul
binevenită în peisajul public din România celui de-al treilea deceniu al
discursului la concluzie secolului”

“IAR este una dintre cele mai utile instituții din România, care ne deschide
Reluarea afirmaţiei centrale perspective profesionale remarcabile. De acum, succesul IAR depinde de
noi”
 Structura discursului - introducerea
Introducerea – are rolul de a stârni atenția audienței încă de la începutul
discursului – există 5 modalități de a capta atenția audienței în primele 30 de
secunde ale discursului
1. Începe cu o poveste
• O poveste este una dintre metodele care nu dau greș, atât pentru începerea
unui discurs, cât și pentru încheierea lui, pentru că are capacitatea de a da
consistență faptică mesajului
• Cei mai reputați vorbitori sunt maeștri ai povestirii. O poveste bine aleasă și
expusă va fi întotdeauna reamintită de către ascultători
• Povestea îmbrăcată în haina unei întâmplări personale este o cale sigură către
interesul audienței.

• Ex. speech-ul Steve Jobs, Stanford

 Structura discursului - introducerea
Povestea este o bună strategie de introducere pentru că:
• Poveștile captivează audiența. Atunci când istorisești ceva, ascultătorii devin
atenți măcar pentru câteva momente.
• Povestirile creează o punte de legătură între ascultători și vorbitor. Diverse studii
au demonstrat că creierul uman nu poate face distincția între emoția provocată
de evenimente reale și cea provocată de evenimente imaginare. Așadar, atunci
când aude o poveste, audiența va împărtăși aceeași stare emoțională ca cea pe
care o descrie vorbitorul. Povestea nu va fi uitată întrucât audiența va „trăi”
emoția, nu doar o va auzi. Ori, bine aleasă și bine povestită, o întâmplare din
viața personală a vorbitorului provoacă emoție în rândul ascultătorilor.
• Poveștile se țin minte! Diverse studii au demonstrat că oamenii percep cel mai
bine lumea înconjurătoare prin intermediul pildelor, al poveștilor. Mai mult,
oamenii își percep viața ca o poveste, cu început, mijloc și sfârșit, fiecare nouă
experiență fiind percepută ca un nou capitol al vieții. Oamenii pot uita statistici
sau grafice, dar își vor aminti o poveste frumoasă.
 Structura discursului - introducerea
2. Lansează o întrebare
• O întrebare la început creează ceea ce se numește „punte de cunoaștere”: o
cale între ceea ce știu ascultătorii și ceea ce nu știu. O întrebare stârnește
curiozitatea și dorința de a completa deficitul de cunoaștere. Ex...
• O precizare importantă: după ce ați pus o întrebare, trebuie să faceți o
pauză pentru a acorda audienței suficient timp să se gândească la rostul
întrebării și la posibile răspunsuri.
• Întrebarea la început poate crea o conexiune cu audiența, mai ales dacă
întrebarea este aleasă astfel încât să implice direct ascultătorii. Ex...
• O soluție foarte bună este de a lansa o întrebare care stârnește curiozitatea
ascultătorilor și de a răspunde printr-o poveste care ilustrează ideea
centrală a discursului.
 Structura discursului - introducerea
3. Utilizarea de citate
• Una din soluțiile de a spori credibilitatea discursului este de a
împrumuta din credibilitatea unei terțe surse, prin intermediul unui
citat relevant pentru ideea centrală, preluat de la un autor prestigios.
Ex...
• Atunci când apelați la un citat trebuie avut în vedere:
o Cu cât citatul este mai scurt, cu atât impactul lui este mai mare
o Citatul trebuie să fie relevant pentru ideea centrală și potrivit cu atmosfera
generală în care se rostește discursul.
o Profilul autorului citatului trebuie să fie relevant pentru tema aleasă și să fie
credibil pentru audiență. Ex. Citat din Hitler la o adunare pacifistă;
o Citatul nu trebuie să fi fost banalizat prin supra-utilizare. Ex. „iarna nu-i ca
vara„
 Structura discursului - introducerea
4. Afirmație care intrigă/surprinde
• Puteți câștiga din start atenția audienței cu o afirmație ieșită din comun,
surprinzătoare, de natură să intrige sau să șocheze ascultătorii. Ex...
• Astfel de afirmații creează mister, iar ascultătorii vor fi interesați să și-l
lămurească. Dacă veți găsi o afirmație surprinzătoare care să ilustreze
ideea principală a discursului, lansați-o în prima propoziție, nu în a doua
sau a treia.
5. Rapeluri la evenimente anterioare
• Vorbitorii experimentați pot apela la evenimente/declarații anterioare
discursului, relevante pentru ideea centrală.
• Au rolul de a sublinia faptul că discursul este conceput și rostit special
pentru acel moment și acea audiență.
Best & worst openers
 Structura discursului - încheierea
• Încheierea este, probabil, cea mai importantă parte a discursului
• Este ceea ce rămâne în memoria ascultătorilor
• Aici se vede experienţa vorbitorului
• Trebuie repetată cu atenţie
• Efectul caracterului recent: atunci când citim o listă cu diverse puncte,
tindem să ne amintim mai degrabă ultimele puncte, comparativ cu cele din
mijlocul listei.
• Modul de rostire a încheierii este hotărâtor pentru percepţia generală a
audienţei faţă de tematica abordată şi faţă de vorbitor
• De aceea, încheierea trebuie să cuprindă:
• Reiterarea importanţei temei abordate
• Reluarea ideilor principale ale discursului
• Încheierea propriu-zisă a discursului
 Structura discursului - încheierea
Există 6 modalități verificate de a încheia un discurs sau orice altă prezentare:

1. Anunțați că vă apropiați de sfârșit

• Cercetările au arătat că atunci când vorbitorul rostește cuvinte gen „în concluzie”,
ascultătorii devin mai atenți întrucât știu că discursul se apropie de sfârșit. Audiența
devine conștientă că vorbitorul urmează să treacă la concluzii sau să enunțe ideile
principale, drept care nivelul de atenție sporește.
• În locul cuvintelor „în concluzie” se pot utiliza alte expresii gen: „acum, că ne apropiem
de sfârșit...”, „înainte de a lăsa locul următorului vorbitor...” sau „trăgând linie, se poate
afirma că...”

2. Sumarizarea ideilor principale

• Încheierea poate fi momentul în care sunt reiterate ideile principale ale discursului, cu
scopul de a întări mesajul. Sumarizarea ideilor principale poate să se întindă pe
maximum 2-3 minute.
 Structura discursului - încheierea
3. Dați speranța pentru un viitor mai bun
• Se spune că speranța moare ultima. Un discurs al cărui sfârșit cu evocarea
unui viitor mai bun - rezolvarea unei probleme spinoase, găsirea unei
soluții căutate îndelung, apropiata depășire a unei dificultăți etc. – e de
natură să hrănească speranța. Ascultătorii se vor simți mai puternici, mai
optimiști.

4. Faceți legătura cu evenimentul în cadrul căruia rostiți discursul

• Se pornește de la ideea că membrii unei audiențe sunt uniți de interese,
de simpatii, de dorințe comune și, de aceea, aveți ocazia să le vorbiți.
Făcând legătura cu evenimentul în cadrul căruia vorbiți, vă adresați
intereselor, dorințelor, simpatiilor audienței și arătați că discursul vostru a
fost conceput special pentru ascultători.
 Structura discursului - încheierea
5. Lansați un apel la acțiune
• Orice vorbitor și-ar dori ca audiența să facă ceva, să se simtă altfel, să
dorească ceva anume la sfârșitul discursului. Pentru asta, puteți lansa
un apel clar, explicit la o anumită acțiune, spunând ascultătorilor ce
anume doriți de la ei. Trebuie să respectați 2 reguli:
• Chemarea la acțiune să fie realistă, adică să vă gândiți ce ar putea să fie dispuși
ascultătorii să facă. Ex. propunere de afaceri;
• Lansați numai o chemare la acțiune, altfel mesajul se poate pierde;
• Ex. speech Obama, NDC, 2004: „...I believe the political darkness will come to an end!”
6. Prezentați beneficiile
• Discursul poate fi încheiat cu succes prin trecerea în revistă a
beneficiilor pe care audiența le-ar putea obține dacă va acționa potrivit
ideilor expuse.
Discurs de campion
 Recomandări
• În cursul unui discurs de calitate se produce o sincronizare între creierul
vorbitorului și cele ale ascultătorilor. Nu este vorba de împărtășirea acelorași
emoții, ci faptul că creierele încep să prezinte aceleași tipare ale undelor
cerebrale.
• Dintre miliardele de neuroni din cortex, interconectaţi într-un hăţiş imposibil,
câteva milioane dintre ei sunt interconectaţi pentru a reprezenta o singură
idee. Exact acelaşi tipar e reprodus în timp real în minţile tuturor celor care
ascultă. În câteva minute, un tipar ce implică milioane de neuroni este
teleportat în creierele ascultătorilor, prin simplul fapt că oamenii ascultă o
voce şi privesc un chip.
• Mintea noastră, a tuturor, e înţesată de idei şi nu la întâmplare. Sunt
conectate cu grijă. Împreună, formează o structură uimitor de complexă care
e concepţia noastră despre lume. E sistemul de operare al creierului nostru. E
modul în care navigaţi prin lume. Şi e clădit din milioane de idei individuale.
 Recomandări
• Expuși la același stimul, milioane de oameni ar reacţiona foarte
diferit. 
• Ceea ce totuși apropie reacțiile sunt ideile asemănătoare pe care le
împărtășesc acele milioane de oameni.
• De aceea ideile chiar contează. Dacă sunt comunicate corespunzător,
pot schimba, pentru totdeauna, viziunea unora asupra
lumii, influenţându-le acţiunile atât acum cât şi în viitor. 
• Ideile sunt cea mai puternică forţă care modelează cultura umană
• Dacă accepţi că sarcina ta principală ca vorbitor e să transmiți, să
creezi o idee în minţile spectatorilor, iată patru sfaturi pentru
îndeplinirea acestui obiectiv:
Discursul care l-a făcut președinte pe Obama
 Recomandări
1. limitează-ţi discursul la o singură idee importantă. Ideile sunt lucruri
complexe; trebuie să cerni discursul aşa încât să te poţi concentra pe idee
care te pasionează cel mai mult şi să-ţi oferi posibilitatea să explici
corespunzător acel lucru. Trebuie să prezinţi contextul, să dai exemple, să-
l însufleţeşti. Alege o idee şi fă din ea firul călăuzitor al întregului tău
discurs, în aşa fel încât orice spui să fie legat cumva de ea.
2. dă-le ascultătorilor un motiv să le pese. Înainte să începi să construieşti
în minţile spectatorilor, trebuie să ai permisiunea lor să intri acolo. Care e
unealta principală pentru asta? Curiozitatea. Stârneşte curiozitatea
publicului. Foloseşte întrebări frapante, provocatoare ca să arăţi de ce un
lucru e ciudat şi trebuie explicat. Dacă poţi releva o ruptură în viziunea
cuiva asupra lumii, va simţi nevoia să umple acel vid de cunoştinţe. Odată
ce ai aprins această dorinţă, va fi mult mai uşor să-ţi construieşti ideea.
 Recomandări
3. construiţi-vă ideea bucată cu bucată, din concepte pe care publicul le înţelege
deja. Folosiţi puterea limbajului ca să împletiţi concepte care există deja în minţile
ascultătorilor... Dar nu în limbajul vostru, ci în limbajul lor. Porniţi de la poziţia
lor. Vorbitorii uită deseori că mulţi dintre termenii şi conceptele cunoscute
lor sunt complet necunoscute auditoriului. Metaforele pot juca un rol crucial ca
să arăţi cum se îmbină piesele, pentru că ele dezvăluie forma dorită a
tiparului, plecând de la ideea că ascultătorul înţelege deja.
4. Pontul final: Faceţi ca ideea voastră să merite să fie împărtăşită. Adică întrebaţi-
vă: „Pe cine ajută această idee?” Şi trebuie să fiţi sinceri când vă răspundeţi. Dacă
ideea vă e utilă doar vouă sau organizaţiei voastre, atunci, regret să vă spun,
probabil nu merită împărtăşită. Auditoriul va vedea prin voi. Dar dacă credeţi că
ideea are potenţialul să lumineze ziua altcuiva, sau să schimbe în bine perspectiva
cuiva, sau să inspire pe cineva să facă un lucru altfel, atunci aveţi ingredientul de
bază pentru un discurs cu adevărat grozav, unul care poate fi un dar pentru ei şi
pentru noi toţi.
I have a dream...