Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONSECINŢŢELE
ELE
PRIMULUI
PRIMULUI
RĂZBOI
MONDIAL
MONDIAL
ALIANŢELE:
ALIANŢELE:
I. PUTERILE CENTRALE (Tripla Alianţă):
Germania ;
Austro-Ungaria ; 1882
Italia ;
2 aug.1914 Turcia ;
sept.1915 Bulgaria .
12 NOV.1918-AUSTRIA-republică
16 NOV.1918 –UNGARIA-republică
6 NOV –POLONIA –independentă
24 NOV- regatul sârbilor,croaţilor şi slovenilor
AUSTRO-UNGARIA-destrămat
*orfani:
aproximativ 9 milioane;
*văduve:
aproximativ 5 milioane;
*refugiaţi:
aproximativ 10 milioane.
De asemenea războiul a produs
un număr nemaiîntalnit de femei
singure, celibatare, văduve sau
divorţate. La începutul anilor 20
s-a înregistrat o rată mare a
divorţurilor (în Germania şi
Franţa numărul acestora se
dublează iar în Marea Britanie
creşte de 4 ori). Explicaţiile
acestui fenomen care modifică o
dată în plus structurile societăţii
tradiţionale constau în separările
din timpul războiului şi în
mutaţiile agresive petrecute în
moravurile societăţii în timpul
“anilor nebuni” – perioada de la
sfârşitul conflictului în care s-a
încercat depăşirea bruscă a
suferinţelor îndurate timp de 4
ani
Războiul a creat un nou tip social
¤ fostul combatant – ce cuprindea
milioanele de individualişti, provenind
din medii sociale diferite, educaţi sau
analfabeţi, aceşti tineri fuseseră
transformaţi de război descoperind o
solidaritate formidabilă a sentimentelor
şi intereselor. de europeni întorşi din
război şi marcaţi de cei patru ani de
teribil conflict.
¤ Cei patru ani de experienţe cotidiene
cumplite configuraseră o altă
mentalitate, specifică spaţiului marţial
şi transformaseră radical speranţele şi
aşteptările a milioane de oameni.
¤războiul şi inflaţia galopantă au
precipitat unele evoluţii sociale,
accentuând inegalităţi sau disparităţi
pe scara socială, avantajând anumite
grupuri, defavorizând pe altele, creind
discordanţe şi relaţii sociale tensionate
- tot în plan
demografic/social
observăm o continuă
scădere a ratei natalităţii
consecinţă directă a
diminuării populaţiei
masculine dar şi a
modificării mentalităţii.
- aceste fenomene se pot
identifica în piramida
vârstelor, care au ajuns la
maturitate între anii 1934-
1939 anii intensificării
tensiunilor internaţionale.
¤ pierderi materiale;
¤ creşterea datoriilor-
distrugerile au afectat în
special ţările care au servit
drept câmp de bătălie în
timpul conflictului: Franţa de
Nord-Est, Belgia, Olanda, Italia
de Nord Est, Serbia, România,
Rusia Europeană ;
¤ beligeranţii au avut
datorii externe mari :
Franţa =33 mld ;
Belgia =5 mld.
DE PE URMA RĂZBOIULUI AU
AVUT DE PROFITAT MARI PUTERI
EXTRA-EUROPENE:
Spectacolul macabru a patru ani
de continuu măcel a umbrit
optimismul secolului XIX, a distrus
încrederea generaţiilor precedente
în apropiata instaurare a unei
societăţi mai bune, mai libere, mai
juste şi mai prospere.
Războiul a produs, în plan
mental, evoluţii contradictorii.
Astfel, în timpul conflictului,
sentimentul religios şi întrebările
mistice asupra sensului destinului
uman au renăscut. În egală
măsură însă, conflictul a însemnat
dezminţirea fraternităţii
evanghelice şi înrolarea Bisericii
fiecărui stat în efortul de război,
conducând la detaşarea spiritului
de credinţă
Observăm astfel că războiul a avut mai
mult consecinţe negative decât
pozitive (aşa cum s-a aşteptat la
început) ; fără să fi fost în plan alte
puteri au avut de câştigat din punct
de vedere economic, iar din punct de
vedere teritorial cele care erau
interesate nu au obţinut pe deplin
ceea ce au urmărit.