Proiectarea structurilor in

cadre de beton armat

Calculul stalpilor
  Compresiune excentrica – eforturi de calcul
In urma dimensionarii stalpilor, eforturile capabile trebuie sa le depaseasca pe cele obtinute din
analiza structurala:
, unde . (1)

Obiectivul prevederilor normativului P100 pentru proiectarea cadrelor de beton armat este de a
asigura formarea articulatiilor plastice in grinzi, si nu in stalpi. Prin urmare, stalpii se proiecteaza
pentru a fi mai puternici decat grinzile, considerand un coeficient de suprarezistenta de 1.30.

(2)

Ecuatia trebuie verificata pe cele doua directii principale ale structurii si in fiecare sens al actiunii
seismice.

Verificarea nu este obligatoriu a fi satisfacuta:

- primul nivel al clădirilor cu 2 niveluri, dacă valoarea normalizată a forţei
axiale de proiectare este mai mică decât 0.3 în fiecare stâlp;
- la capatul superior al stalpilor de la ultimul nivel;
- construcţii cu un nivel.
Compresiune excentrica – eforturi de calcul
 Varianta de proiectare 1

Pasul 1: se dimensioneaza stalpii asemănător grinzilor, la eforturile din calculul structural:

.
Pasul 2: dupa determinarea armării longitudinale a stâlpilor se verifică relaţia (2).
Această condiţie este mai severă decât cerinţa de rezistenţă din calculul structural, aşa
încât, frecvent, este necesară sporirea armăturilor longitudinale ale stâlpilor.

Pasul 1
Determinarea eforturilor de calcul se face considerand actiunea seismica bi-directionala. Efectele
actiunii se compun cu regula SRSS sau “100%-30%”. Prin urmare, calculul intr-o anumita sectiune
se face la combinatia de eforturi .
Compresiune excentrica – eforturi de calcul
 Metoda aproximativa (metoda elipsei)
Suprafata limita de interactiune este definita în sistemul de axe (Mx, My, N) printr-o suprafata
f(Mx, My, N) = 0. Aceasta suprafata separa domeniul solicitarilor capabile ale sectiunii f(Mx, My, N)
< 0 de domeniul solicitarilor care depasesc capacitatea sectiunii f(Mx, My, N) > 0. Curbele de nivel
pot fi aproximate cu elipse de grad a, unde 1,0 < a < 2,0. Elipsa este definita prin trei puncte :
(Mxo, 0), (0, Myo) si (Mx45, My45).

Ecuatia elipsei este: .

 Compresiune excentrica – eforturi de calcul
 
a este functie de raportul , unde este forta axiala capabila in compresiune pura:

Pentru secţiuni rectangulare : NEd/NRd 0,1 0,7 1,0

1,0 1,5 2,0
a=
Etapele calculului sunt următoarele:
• calculul fortrei axiale adimensionale ;
• determinarea lui a prin interpolare;
• verificarea criteriului:

  .

 Pasul 2
Cu armatura stabilita la pasul 1 se verifică relaţia (2) la fiecare nod:
.
Compresiune excentrica – eforturi de calcul
 Varianta de proiectare 2

Conform EN 1998-1 calculul stalpilor la compresiune excentrica sub actiunea seismica de proiectare
poate fi facut in mod simplificat prin neglijarea uneia dintre componentele momentului incovoietor
bi-axial concomitent cu reducerea momentului capabil cu 30%. Verificarea de rezistenta devine deci:

, (3)

. (3’)

Dacă momentele capabile ale grinzilor din jurul nodurilor sunt, în urma rotunjirilor, mai mari cu cca.
10% decât cerinţele din calculul structural, relaţia (2) coincide cu relaţia (3)’, care asigură evitarea
plastificării stâlpilor înaintea grinzilor. Concluzia este că dimensionarea armăturii stâlpilor din relaţia
(2) duce la acelaşi rezultat ca şi dimensionarea simplificată la acţiuni biaxiale.

Codul national nu prevede explicit verificarea stalpilor dupa ecuatia (3), considerandu-se ca de, cele
mai multe ori, suprarezistenta grinzilor depaseste 1.1, ecuatia (2) fiind cea care dicteaza
dimensionarea armaturii longitudinale.
Compresiune excentrica – eforturi de calcul
 Pentru determinarea distributiei cantitatii de moment incovoietor in stalpi se poate utiliza
distributia din calculul elastic a acestora, amplificand valorile din analiza cu 1.3 si suprarezistenta
grinzilor:
. (2)

La baza stalpilor, in principiu, momentul de dimensionare poate fi momentul rezultat din calculul
structural, fără nici un fel de condiţii legate de proiectarea capacităţii.

Forţele axiale luate în considerare la dimensionarea stâlpilor sunt cele furnizate de calculul
structural în situaţia de proiectare seismică, în ipoteza cea mai defavorabila. In realitate, valorile
maxime sunt asociate mecanismului de plastificare.
 Compresiune excentrica dreapta
Domeniile de solicitare sunt urmatoarele:
• Compresiune excentrica, cazul II, când armaturile întinse nu
ajung la curgere din întindere la SLU;
• Compresiune excentrica, cazul I, când armaturile întinse ajung
la curgere la SLU;
• Întindere excentrica cu excentricitate mare, când forta axiala
este de întindere si sectiunea este partial comprimata;
• Întindere excentrica cu excentricitate mica, când forta axiala
este de întindere si toata sectiunea este întinsa.

Compresiune excentrica, cazul I

Armaturile întinse ajung la curgere:

- înaltimea zonei comprimate nu depaseste valoarea corespunzatoare
punctului de balans (x ≤ xb);
- forta axiala este de compresiune si mai mica sau egala cu forta
corespunzatoare (0 < N ≤ Nb);
 Compresiune excentrica dreapta
 Se considera cazul sectiunii rectangulare, armata dublu-simetric.

In functie de inaltimea zonei comprimate, se deosebesc doua situatii, :

a. (armatura comprimatain domeniul plastic)

b. (armatura comprimata in domeniul elastic)

 Compresiune excentrica dreapta
 Calculul practic – problema de dimensionare:
Se presupune . Rezulta:
.
Se verifica ipoteza facuta. Daca este adevarata, aria necesara este:

.
Dupa stabilirea armaturii efective se calculeaza momentul capabil utilizand
aceeasi relatie:
.

Daca ipoteza este falsa:

,
iar momentul capabil se obtine:
.

Coeficientul de armare longitudinală totală: 0.01 < ρ < 0.04.

 Exemplu
Pentru exemplificare se considera stalpul interior de la intersectia axelor 2 si B, la nivelul 1..

Determinarea eforturilor de dimensionare

Datorita simetriei structurii, este suficienta considerarea pentru acest stalp a doua cazuri de
incarcare seismica: SX+ si SX-. Deoarece stalpul este central, efectul indirect datorat componentei
pe directia Y este acelasi, indifferent de sensul SY.
SX+ SX-
; ;
; ;

. .

In continuare se va analiza sectiunea supusa eforturilor corespunzatoare actiunii seismice SX+.

 Compresiune excentrica dreapta
 Grosimea stratului de acoperire cu beton: c = 35 mm, a = 50 mm.

Se presupune . Rezulta:
.
Ipoteza facuta este adevarata, rezulta aria necesara :

Se propune aria de armatura minima: 4Φ22+10Φ16:

.
Se calculeaza momentul incovoietor capabil:
 Compresiune excentrica oblica
metoda elipsei
  ,;
,

;
;

NEd/NRd 0,1 0,7 1,0

a= 1,0 1,5 2,0
;

.
 Forta taietoare de proiectare
Un mecanism de transfer al fortelor dominat de forta taietoare nu poate asigura capacitatea de
disipare de energie necesara in timpul acitunii seismice. Dupa atingerea curgerii in armaturile
transversale rezistenta se degradeaza rapid la solicitari ciclice. Pentru a mentine comportarea la
forta taietoare in domeniul elastic, elementele se proiecteaza nu la fortele din analiza, ci la fortele
taietoare maxime ce pot aparea. Acestea sunt asociate mecanismului de global plastificare.
 Stalpii pot forma articulatii plastice la capete doar daca
acestea nu se formeaza mai intai la captele grinzilor ce intra
in nod.

Cand articulatiile plastice se formeaza in grinzi, momentul

incovoietor pe baza caruia se va determina forta taietoare
de calcul se poate scrie:
.

 Expresia de calcul a forţei tăietoare de proiectare din stâlp este:

= 1,30 pentru nivelul de la baza construcţiei si 1,20 pentru restul nivelurilor.

 Forta taietoare de proiectare

Forţa tăietoare de calcul în stâlp se determină pe schema din figura. Momentul de la partea
superioară a stâlpului este plafonat la valoarea asociată plastificării grinzilor. Dacă distribuţia de
momente este ca în figura b, schema de evaluare a forţei tăietoare este excesiv de acoperitoare.

Cu toate acestea, ţinând seama de importanţa păstrării integrităţii stâlpilor la baza structurii, a
căror comportare este decisivă pentru răspunsul seismic de ansamblu al structurii, cerinţa de forţă
tăietoare se determină pe aceeaşi schema.
 Forta taietoare capabila
 Este de aşteptat ca acţiunea ciclică să reducă în mult mai mică măsură capacitatea de rezistenţă la
forţa tăietoare a stâlpilor, faţă de cazul grinzilor. Aplicarea factorilor γRd la evaluarea forţelor
tăietoare de proiectare asigură un caracter suficient de acoperitor acţiunii de proiectare pentru a
prelua, fără modificări, expresia rezistenţei de la forţa tăietoare dată în SR EN 1992-1-1.

Asigurarea faţă de ruperea prin compresiune diagonală:

Asigurarea faţă de ruperea prin întindere diagonală:

Spre deosebire de EN1998-1, P100-1/2013 impune in zonele critice ale stalpilor înclinarea
diagonalei comprimate faţă de axa stâlpului egală cu 45º.
 Detalierea zonelor critice
Formarea articulaţiilor plastice la baza stâlpilor, la legătura cu fundaţiile, este inevitabilă şi este avută
în vedere în aplicarea metodei ierarhizării capacităţilor de rezistenţă. Plastificări ocazionale pot apărea
şi în alte secţiuni ale stâlpilor.

o Pentru a evita sensibilitatea la ruperi fragile şi/sau pentru evitarea unor consumuri excesive de
oţel în armăturile transversale, codul prevede ca valoarea forţei axiale normalizate, νd, să nu
depăşească 0.45, în cazul structurilor proiectate pentru DCH. Sunt admise valori νd sporite până la
0,55 dacă rotirea capabilă a barei în domeniul postelastic este mai mare decât cerinţa.

o Între armăturile din colţuri se va prevedea, pe fiecare latură, cel puţin câte o bară intermediară;

o Zonele de la extremităţile stâlpilor, la fiecare nivel, se vor considera zone critice pe o distanţă lcr:
- la baza stâlpilor de la fiecare etaj lcr ≥ max {1,5hc; lcl /6; 600 mm}
- in restul zonelor critice lcr ≥ max {hc; lcl /6; 600 mm}.

o Dacă lcl / hc < 3, întreaga lungime a stâlpului se consideră zonă critică şi se va arma în
consecinţă.
 Detalierea zonelor critice
 Pentru realizarea unei confinari eficiente a betonului:
o distanţa maximă între etrieri este min {b0/3; 175 mm; 7(6) dbL}
o la baza stâlpilor, deasupra secţiunii teoretice de încastrare, se va prevedea cel putin armarea
transversală minimă: - coeficientul geometric de armare, în fiecare direcţie: ρw,min = 0.005;
- coeficientul mecanic de armare: ωwd,min = 0.12.

In restul zonelor critice se va prevedea cel putin armarea transversala:

- ρw,min = 0.0035;
- ωwd,min = 0.08.
Coeficientul mecanic de armare se defineste ca .
o distanţa în secţiune dintre barele consecutive aflate la colţul unui etrier sau
prinse de agrafe nu va fi mai mare de 200 mm.

o La primele două niveluri ale clădirilor cu peste 5

niveluri şi la primul nivel în cazul clădirilor mai joase
se vor prevedea la bază etrieri îndesiţi şi dincolo de
zona critică pe o distanţă egală cu jumătate din
lungimea acesteia.
 Forta taietoare capabila
 Forta taietoare de calcul:
;
;

Verificarea la cedare prin compresiune diagonala:

  𝛼 𝑐𝑤 𝑏 𝑤 𝑧 𝜐 1 𝑓 𝑐𝑑 1 30
𝑉 𝑅𝑑 ,la𝑚𝑎𝑥cedare
Verificarea = prin intindere
𝑡𝑔 𝜃+𝑐𝑡𝑔 𝜃
= ∙diagonala:
2 ( )
650∙ 0.9 ∙ 500∙ 0.6 1−
250
20=1544 𝑘𝑁 ≫ 270 𝑘𝑁 .

.
Distanţa maximă între etrieri este .
Se aleg etrieri Φ8/100 mm, insumand 5 ramuri pe directia x:

.
 Forta taietoare capabila
 Se verifica restul conditiilor de armare:

‐ lungimea zonelor critice

.

- armarea transversală minimă

;
.

.
 Detalierea zonelor critice
În afara zonelor critice se va prevedea o cantitate de armătură
transversală cel puțin egală cu jumătate din cea din zona critică.

La construcţiile în cadre la care pardoseala rigidă aprimului nivel

este situată la o anumită distanţă de faţa superioară a fundaţiei,
zona critică se măsoară de la faţa pardoselii, dar armătura de
confinare se dispune şi sub pardoseală, până la nivelul fundaţiei. In
acest caz, deformaţiile plastice se formează deasupra nivelului
pardoselii, care acţionează ca un reazem pentru stâlpul supus
acţiunilor seismice.

Ancoraje şi înnădiri

Dacă în situaţia de proiectare seismică forţa axială în stâlp este de întindere, lungimea de ancoraj
stabilită conform SR EN 1992-1-1 se măreşte cu 50%.

În zonele critice unde se așteaptă deformații plastice semnificative, conform configurației

mecanismului de plastificare, nu sunt admise înnădiri prin suprapunere.
În zonele critice nu sunt admise îmbinări prin suprapuneri sudate.
 Detalierea zonelor critice
 În cazul în care la armarea stâlpilor şi a elementelor de margine ale pereţilor se aplică înnădiri prin
suprapunerea barelor de armătură în zona critică de la partea inferioară a unui nivel, lungimea de
înnădire l0 se determină cu relaţia:

Distanţa s dintre armăturile transversale în zone de suprapunere va fi cel mult min {h/4; 100 mm},
unde h este dimensiunea minimă a secţiunii transversale.

Aria Ast a secţiunii unei ramuri a armăturii transversale în zona de înnădire va fi cel puţin:

Pentru a ţine seama de incertitudinile legate de efectele interacţiunii structură – panou de umplutură
se vor considera zone critice:
(a) ambele extremităţi ale stâlpilor în contact cu panourile de zidărie.
(b) întreaga lungime a stâlpilor de la primul nivel;
(c) întreaga lungime a stâlpilor, în cazul în care panoul este prevăzut cu un gol de fereastră sau
de uşă, adiacent stâlpului;
(d) întreaga lungime a stâlpilor, când pereţii de umplutură sunt dispuşi numai pe o parte.