Proiectarea structurilor in

cadre de beton armat

Calculul grinzilor
 Proiectarea structurilor in cadre
Răspunsul seismc al structurilor de beton armat la atacul unor cutremure puternice este, în majoritatea
situaţiilor, un răspuns cu incursiuni consistente în domeniul postelastic de deformaţie.
Proiectarea trebuie să urmărească:
- numărul articulaţiilor plastice dezvoltate în momentele de solicitare maxime să fie cât mai mare şi cât
mai uniform distribuite;
- să se evite mecanismele de plastificare locale de tipul mecanismului de etaj;
- dezvoltarea zonelor plastice să se producă în special în elementele încovoiate (grinzi), înzestrate cu
capacitate mare de deformaţie plastică, şi nu în elementele verticale.

În vederea evitării formării mecanismelor de etaj, codul naţional, ca şi codul european de proiectare seismică,
impune, la fiecare nod, satisfacerea condiţiei:
ΣMRc ≥ kj ΣMRb
unde ia valorile 1.3 pentru DCH si 1.2 pentru DCM.

Pentru a putea proiecta stalpii mai puternici decat

grinzile, este vital sa se cunoasca rezistenta maxima
a acestora din urma.
 Proiectarea structurilor in cadre
Coeficientul k are rolul de a lua in considerare suprarezitenta grinzilor cauzata de consolidarea otelului. Valoarea
de 1.3 este de obicei mai mult decat suficienta pentru acoperirea acestui fenomen.

Coeficientul k nu acoperă suprarezistenta grinzilor data de contributia armaturilor din placa, paralele cu grinda.

Este greu de estimat cu precizie cantitatea exacta de armatura din placa ce participa la incovoiere., deoarece
aceasta depinde factori precum cerinta de deformare plastica, ancorarea barelor in placa, prezenta barelor pe
directie perpendiculara.
Aportul barelor din placa trebuie luat in considerare la calculul grinzilor si stalpilor la forta taietoare, in cazul in
care acestea sunt ancorate corespunzator.

EN 1998-1 și P100-1/2013:
 Calculul lungimii de ancorare
 Echilibrul între forta de aderenta si forta de întindere în bara:

Lungimea de ancorare de referinta

este efortul unitar de calcul al barei

a) 45°≤a ≤ 90° c) h > 250 mm

este efortul unitar de aderenţă
, unde:

- este un coeficient legat de condiţiile de aderenţă b) h≤ 250 mm c) h > 600 mm

şi de poziţia barei.
= 1,0 când condiţiile de aderenţă sunt "bune" şi
= 0,7 în toate celelalte cazuri.
 Calculul lungimii de ancorare
 
- este legat de diametrul barei :

2 = 1,0 pentru φ ≤32 mm.

- este rezistenta de calcul la intinderea betonului.
fctd = fctk,0.05/γC = 2.0 / 1.5 = 1.33 MPa
Rezulta
Pentru armaturile din placa paralele cu grinda, din reazemul marginal:

Lungimea de ancorare de calcul cd = min (a/2, c1)=

192/2=96 mm

1 ţine cont de efectul formei barelor. Pentru bare cu cioc, la care cd >3φ, 1 = 0.7;

2 ţine cont de efectul acoperirii cu beton minime. 2 = 1 – 0,15 (cd – 3φ)/ φ

Inlocuind rezulta 2 = -0.35, deci 2 = 0.7;

 Calculul lungimii de ancorare
 
. =1.0;
ţine cont de influenţa barelor transversale sudate de-a lungul lbd. =1.0;

ţine cont de efectul presiunii perpendiculare pe planul de despicare de-a lungul lbd. =1.0
Produsul verifică relaţia: ( ) ≥ 0,7.

este lungimea de ancorare minimă. Pentru bare intinse:

Lungimea de ancorare de calcul, conform SR EN 1992-1-1 este:

Conform P100-1/2013, in cazul armaturilor din zonele critice ale grinzilor si stalpilor, lungimile
de ancorare vor fi cu 20% mai mari decat cele determinate conform SR EN 1992-1-1.
Prin urmare,

Ancorarea armăturilor se măsoară de la o secţiune situată la 5dbL de la

faţa elementului în care se realizează ancorarea. Pentru barele studiate:
 Calculul la incovoiere
Valorile eforturilor maxime considerate la dimensionarea elementelor structurale rezultă din însumarea
valorilor furnizate de calculul structural la cele două categorii de acţiuni, verticale, de tip gravitaţional, şi
laterale, datorate forţelor de inerţie seismică.
 
Soluţiile de armare se pot îmbunătăţi semnificativ dacă se
operează redistribuţii între valorile momentelor de la extremităţile
grinzilor şi/sau între valorile momentelor din elementele verticale
ale structurii.
Cerinta esentiala la redistribuirea eforturilor este de a se mentine
echilibrului sub fortele exterioare aplicate, adica:

Se recomanda ca, in orice deschidere, micsorarea momentului

incovoietor maxim sa se faca cu pana la 30% din valoarea acestuia.
Miscorarea momentului maxim provoca initirea curgerii in
sectiunea respectiva la forte mai mici. O reducere de 30% a
momentului va duce la cresterea cerintei de rotire cu pana la 43%.
 Grosimea stratului de acoperire
Clasa de expunere este XC1, mediu uscat sau umed in permanenta (beton la interiorul cladirilor unde
umiditatea mediului ambiant este scazuta).

Clasa structurala recomandata pentru o durata de utilizare de 50 ani este S4.

Acoperirea cu beton:
cnom = cmin + Dcdev
cmin = max {cmin,b; cmin,dur + Dcdur,g - Dcdur,st - Dcdur,add; 10 mm}

cmin,b acoperirea minimă faţă de exigenţele de aderenţă. Pentru bare individuale, cmin,b este diametrul
barei. Se va considera astfel cmin,b=10 mm, pentru etrieri si cmin,b=20 mm pentru bare longitudinale.
cmin,dur acoperirea minimă faţă de exigenţele de mediu. cmin,dur=10 mm (se poate reduce clasa cu o trapta,
datorita clasei betonului).
Δcdur,γ marjă de siguranţă. Valoarea recomandată este Δcdur,γ = 0 mm.
Δcdur,st reducerea acoperirii minime în cazul oţelului inoxidabil. Δcdur,st = 0 mm.
Δcdur,add reducerea acoperirii minime în cazul unei protecţii suplimentare. Δcdur,add = 0 mm.
cmin = max {10; 10; 10} = 10 mm pentru etrieri
cmin = max {20; 15; 10} = 20 mm pentru bare longitudinale
Dcdevmarja de siguranță pentru abateri de execuție, Dcdev=10 mm
Rezulta cnom = 10+10 =20 mm pentru etrieri si cnom = 20+10 =30 mm pentru barele longitudinale.
 Rezistenta la foc a grinzilor de beton armat
Rezistenta grinzilor poate fi considerata satisfacatoare daca sunt respectate regulile prescrise de
SR EN 1992-1-2:2006.
Tabelele sunt date pentru grinzi expuse la foc pe 3 laturi, cea superioara fiind izolata de placa.
Valorile din tabelul 5.6 sunt valabile doar daca redistribuirea momentului incovoietor pentru calculul la
temperatura normala (si incarcari gravitationale) nu depaseste 15%. In caz contrar se utilizeaza valorile din
tabelul 5.5 pentru grinzi simplu rezemate.
 Rezistenta la foc a grinzilor de beton armat
 •Golurile din inima grinzilor nu afecteaza rezistenta la foc atat timp cat sectiunea remanenta a
elementului in zona intinsa nu e mai mica decat
• Sectiunea armaturilor superioare in dreptul fiecarui reazem intermediar, pentru rezistente la
foc standard de R90 sau mai mari se limiteaza inferior pe 0,3 din lungimea efectiva:
.

In cazul grinzilor expuse la foc pe toate laturile se aplica tabelele 5.5-5.7 insa:
- inaltimea grinzii nu va fi mai mica decat bmin
- sectiunea grinzii va fi cel putin .
 
Armarea grinzii la moment pozitiv
In cazul momentului incovoietor pozitiv, zona comprimata a grinzii este la partea superioara a
acesteia. Se considera sectiunea ca fiind de tip T, dublu armată.

Conditia ca armaturile comprimate sa ajunga la curgere

este: beff
Conventional se consideră .

Deoarece vor rezulta arii de armare

deci

Contributia betonului comprimat poate fi asadar ignorata:

.

Se prevede o arie de armatura si, aplicand invers formula de mai sus, se determină momentul
incovoietor capabil:
.
 
Armarea grinzii la moment pozitiv

Sx+ -278 kNm

Se dispun armaturi 4 bare Φ18, adica .

Se obtine un moment capabil pozitiv 207 kNm

Aria minima de armatura este:
400

S y-
-279 kNm

190 kNm
 
Armarea la moment negativ
Fibra intinsa se afla la partea superioara a grinzii, betonul din zona activa de placa este fisurat.
Sectiunea de calcul este una dreptunghiulara, dublu armată.

Se presupune ca inaltimea zonei comprimate este mai mare decat inaltimea limita 3a1, pentru
care armaturile comprimate ajung la curgere. Se calculeaza inaltimea zonei comrpimate si se
verifica daca presupunerea facuta este corecta:
.

Daca da, atunci se calculeaza .

Altfel, inseamna ca armatura comprimata nu ajunge la curgere. Deoarece efortul in aceste

armature este necunoscut, se scrie ecuatia de moment in raport cu centrul acestora:
.

Rezulta aria de armatura: .

 
Armarea la moment negativ
In cazul in care momentul efectiv este mai mare decat Ma, inaltimea zonei comprimate va fi mai
mare decat 3a1.
, in care:
44 mm.
3a1= 120 mm
Presupunerea a fost incorecta. Rezulta:

O parte din aceasta arie de armatura va fi acoperita de armatura din placa:

. (44%)
Suplimentar se dispun 4 bare Φ18, adica

Se verifica daca > 840 .

Rezulta un moment capabil

 Alte conditii de armare
 • Coeficientul minim de armare al armaturii intinse a grinzii este:

• Inaltimea relativa maxima a zonei comprimate se limiteaza:

• Cel putin un sfert din armatura longitudinala de la partea de sus a grinzii va fi prevazuta pe
toata lungimea acesteia;
• Se va dispune la partea inferioara o cantitate de armatura egala cu cel putin jumatate din cea
dispusa la partea superioara.
 Diametrul maxim al armaturii .

.
Eforturile tangenţiale, τm, dezvoltate pe lungimea nodului, echilibreaza suma eforturilor din
armatura:

Rezulta .

înlocuind se obtine:
 Diametrul maxim al armaturii .

Determinarea diametrului maxim al barelor ce traverseaza nodul:

1  0.8 d f ctm
d bl  10 h
As 2 f yd c
1  0.75
As1
unde:
As2, As1 sunt aria de armătură comprimată şi, respectiv, întinsă din grinzi care traversează
nodul;
νd forţa axială normalizată de proiectare în situaţia de proiectare seismică.

In cazul nodurilor interioare:

f ctm
d bl  101  0.8 d  hc
f yd
 Diametrul maxim al armaturii .

Pentru grinda studiata, la nodul interior:

Sx+ Sx-

mm 7 mm

La nodul exterior:
 
1  0.8 d f ctm
d bl  10 h
As 2 f yd c
1  0.75
mm As1

f
d bl  101  0.8 d  ctm hc
f yd
Forta taietoare de dimensionare
Sunt interzise cedari ale elementelor sub actiunea fortei taietoare. De aceea, proiectarea se face
la fortele taietoare maxime ce se pot dezvolta in elementul calculat. Forta taietoare maxima esteg+ψ q 2

cea asociata mecanismului de plastificare.

  ,
  - factorul de suprarezistența datorat efectului de
Vgs Vgsdr
consolidare al oțelului, =1.2;

,
.
Vas

  1𝐸𝑑, 𝑚, 𝑏𝑎𝑥
𝑉   2𝐸𝑑, 𝑚, 𝑏𝑎𝑥
𝑉
- distanta dintre articulatiile plastice.
VEd
1 , 𝑚𝑖𝑛
𝑉
 
𝐸𝑑 , 𝑏   2 , 𝑚𝑖𝑛
𝑉 𝐸𝑑 , 𝑏
Forta taietoare de dimensionare
Sx+ Sx-

 ( 𝑔+𝜓 2 𝑞 ) ∙𝑙 𝑐𝑙
≅ 𝟓𝟎 𝒌𝑵
2

  1𝐸𝑑, 𝑚, 𝑏𝑎𝑥
𝑉   2𝐸𝑑, 𝑚, 𝑏𝑎𝑥
𝑉

VEd
1 , 𝑚𝑖𝑛
𝑉
 
𝐸𝑑 , 𝑏   2 , 𝑚𝑖𝑛
𝑉 𝐸𝑑 , 𝑏
Verificarea la forta taietoare
In P100-1/2013 se introduce coeficientul ξ, ca masura a agresivitatii actiunilor aletrnante asupra rezistentei la
forta taietoare.

 
Se disting situatiile:
a. Dimensionarea se face cf SR-EN 1992-1-1
b. si Dimensionarea se face cf SR-EN 1992-1-1
c. di Se prevad armături înclinate pe două direcţii, dimensionate pentru a prelua
jumătate din valoarea de proiectare a forţei tăietoare
Verificarea la forta taietoare
Potrivit prevederilor EN 1998-1 şi P 100-1, dimensionarea elementelor de beton armat cu
proporţii de bară se face, în general, cu regulile pentru elemente solicitate static, conform SR EN
1992-1-1.
Verificarea la forta taietoare presupune:
- Verificarea diagonaleleor comprimate de beton
- Verificarea armaturii transversale (montantilor)
- Verificarea armaturii longitudinale la intinderea suplimentara generate de forta taietoare
Verificarea diagonalelor comprimate
 Capacitatea de rezistenţă la forţa tăietoare în fisura înclinată cu unghiul θ faţă de orizontală, VRd,s,
este limitată superior de rezistenţa betonului la forţa din diagonala comprimată, V/sinθ.

la limita, unde este rezistenta betonului in conditii de solicitare bi-axiala.

unde .
Forta taietoare maxima:
.
Verificarea diagonalelor comprimate
 In zonele critice ale grinzilor .

In rest, inclinarea diagonalei se determina , punand conditia limita ca :

Valoarea unghiului se limiteaza:

.
Verificarea armaturii transversale
 În modelul de grindă cu zăbrele cu noduri articulate, betonul din talpa comprimată nu contribuie
la preluarea forţelor tăietoare într-o secţiune încli-nată, astfel încât rezistenţa elementelor este
dată numai de etrieri:

este aria secțiunii armăturilor pentru forță tăietoare;

este brațul de pârghie al forțelor interne, ;
este distanța dintre etrieri;
este rezistența de calcul a armăturilor pentru forța tăietoare.

Pentru a evita ruperea brusca a etrierilor la fisurarea betonului, trebuie prevazuta o cantitate
minima de armatura transversala:
Verificarea armaturii transversale
 • Zona critica din partea stanga agrinzii:

, prin urmare calculul se va face conform SR EN 1992-1-1, fara a fi necesare armature inclinate.

• Forta taietoare maxima:

.
• Dimensionarea armaturii transversale:

.
 Alte condtii
În cazul grinzilor din structurile seismice tip cadru, zonele critice sunt cele situate de o parte şi de alta a
oricărei secţiuni expuse la plastificare (curgere) în situaţia seismică de proiectare, cu lungimea l cr = hw (hw este
înălţimea grinzii), în cazul proiectării pentru DCM, şi lcr = 1,5hw pentru DCH.

Detalierea armării transversale in aceste

zone este speciala, trebuind a fi respectate
urmatoarele reguli, menite sa asigure
ductilitatea locala a elementului si o
comportare hysteretica stabila:
⁻ diametrul minim al etrierilor: 6 mm;
⁻ distanța maxima intre etrieri nu va
depăși minimum dintre (hgr/4, 150mm,
8dbl), unde dbl reprezintă diametrul
minim al armaturilor longitudinale;
⁻ in afara zonelor critice se va prevedea o
cantitate de etrieri cel puțin egală cu
jumătate din cea din zona critică.
Distanta intre etrieri nu va depasi
0.75d.
 Armarea transversala a grinzii
 • lungimea zonei critice ;
• diametrul minim al etrierilor: 6 mm;
• ;
• .

Se propune pasul etrierilor si diametrul Rezulta:

Forta taietoare capabila este:

In afara zonelor critice forta taietoare de calcul se detrmina prin interpolare, in functie de lungimea . Pentru
grinda studiata rezulta o valoare
Se calculeaza inclinarea digonalei comprimate:
 Armarea transversala a grinzii
  Dimensionarea armaturii transversale:

Armatura transversala din afara zonelor critice se limiteaza la jumătate din cea dispusa in zona critică, deci:

Pasul maxim este 0.75d=345 mm, se alege insa si diametrul Rezulta:

.
Verificarea armaturii longitudinale la intinderea suplimentara
 Ecuatie de moment fata de punctul O:
.
Forta suplimentara de intindere in armatura:
.

 
Momentul incovoietor in sectiunea de la capatul superior
al fisurii A-A este echilibrat de forta suplimentara de
intindere in armatura la capatul inferior al fisurii. Pentru a
tine cont de forta suplimentara de intindere, diagram de
moment incovoietor de proiectare se dilata cu .