Concepte si evolutii in

informatica

Notiuni fundamentale
 Teme
 Informatii si informatica
 Principii de baza in informatica
– Programele si principiile lor de functionare
 Un istoric al aparitiei calculatoarelor
– Generatii de calculatoare
 Informatii
 Informatii – consistente, relevante, exacte, oportune, oportune,
accesibile
 Aspecte: sintactic (forma, structura), semantic (inteles)
 Unitatea elementara: 1 bit (Shannon)
 Alte unitati de masura a informatiei:
– 1 octet (byte) – 1O = 8 biti
– 1KO = 210 O = 1024 octeti (bytes)
– 1MO = 210 KO = 210 * 210 O
– 1GO = 210 MO
– 1TO = 210 GO
 Suporturi de memorare a informatiei
 Prelucrarea si transmiterea informatiei
 Informatica
 S-a dezvoltat incepand cu anii ‘50
 stiinta prelucrarii raţionale (de către om), cu
ajutorul calculatorului, a informatiilor
reprezentând cunoştinţe din diverse domenii
 Academia Franceza – 1966: ansamblul teoriilor şi
tehnicilor de prelucrare automată - cu ajutorul
calculatorului electronic - a informatiilor
 Computer science
 Information technology – caracter aplicativ
 Cateva principii de baza in informatica
 Domenii generale in informatica
– Informatica de utilizare – folosirea
calculatorului pentru memorarea si
organizarea informatiilor, editări de texte,
comunicare
– Informatica de gestiune – organizarea si
prelucrarea volumelor mari de date; sisteme de
gestiune a bazelor de date
– Programare – dezvoltarea de programe pentru
rezolvarea unor probleme
 Functionarea programelor
 Programele transcriu algoritmi care rezolva probleme
diverse din diverse domenii, inclusiv domenii profesionale
din informatica
 Programle alcatuiesc “software”-ul
 Programele se scriu in limbaje de programare;
sunt formate din instructiuni (similare “frazelor”)
 Formalizarea analogiei dintre limbajele naturale si
limbajele de programare - teoria limbajelor
formale
 Limbajele sunt generate de gramatici
 Gramaticile care genereaza limbaje de programare
sunt mai restrictive: se elimina ambiguitatile;
vocabularul este restrans; regulile sintactice sunt
mai riguroase; semantica e algoritmica
 Functionarea programelor
 Limbaje de programare
– De nivel inalt – Fortran, Pascal, C, C++, Basic
• Aparitia versiunilor vizuale
– De asamblare – mai apropiate de limbajul
masina
 Executia programelor se realizeaza in
forma limbaj masina (cod masina, binar)
 Traducerea se realizeaza automat, prin
programe numite compilatoare
 Principii ale programelor
 Medii de programare = sisteme soft
folosite de informaticieni pentru
dezvoltarea programelor (editare,
compilare, executie, depanare)
 Etape in compilare: analize lexicala,
sintactica, semantica, generare de cod
 Crearea unor programe cu o interfata
prietenoasa cu utilizatorul
 Utilizatorii – cunostinte de baza referitoare
la functionarea calculatorului+programelor
 Sisteme electronice de calcul
Un istoric al calculatoarelor
 Dispozitive de calcul simple
– John Napier (1550-1617) – dispozitiv cu
bastonase prismatice pentru inmultiri
– E. Gunter (1581-1626) – scara logaritmica
– E. Wingate (1593-1656) – rigla logaritmica
– 1642: Blaise Pascal (1623-1662) – prima
masina de adunat mecanica cu cilindri
continand cifrele; simularea sumei si reportului
prin rotatii
– Gottfried von Leibniz (1646-1716) – masini de
adunat si inmultit (prin adunare repetata)
 Sisteme electronice de calcul
Un istoric al calculatoarelor
 Dispozitive de calcul simple
– 1820 - Thomas de Colmar – prima masina de
adunat si inmultit care a intrat in viata economica
– 1834 – 1854: Charles Babbage, cu contributia
Adei Byron, a proiectat o masina de calcul
automata pe principii de pionierat in informatica
– separarea memoriei si unitatii de executie,
“comandarea” masinii
– P. L. Cebîşev (1821-1894) – masina de adunat si
inmultit cu miscare continua care se va imbunatati prin
operare electrica
– 1920- Expozitia de la Paris: Torres y Quevedo – masina
pentru inmultiri si impartiri cu clape
 Sisteme electronice de calcul
Un istoric al calculatoarelor
 Calculatoarele electronice
– Apar la mijlocul secolului XX, pentru
rezolvarea unor probleme complexe
– Contine componenta interconectate pentru:
memorarea datelor si programelor, executia
operatiilor din programe, citiri / scrieri
– Principiul John von Neumann - 1947
– Instrument performant de lucru
– Sistem de calcul = hardware + software
– Primul calculator electronic: ENIAC – 1943 -
SUA (Philadelphia): 18.000 de tuburi
electronice, 7.500 de relee, 7.000.000 de
rezistente, ocupa 145m2, cântarind 30t
 Sisteme electronice de calcul
Un istoric al calculatoarelor
 Generatii de calculatoare
– Generatia 1 (1943-1956) - tuburile electronice pentru
circuitele logice si tamburul magnetic rotativ pentru memorie
• Viteza: 50-30.000 operatii/sec., memoria int. 2KO
• Dimensiuni mari, degajau caldura
• Programe in limbaj masina si limbaje de asamblare
• Calculatoare romanesti create la Bucuresti (Institutul de
Fizica Atomica), Centrul de Calcul Cluj, Politehnica Timisoara
– Generatia 2 (1957-1963) – tranzistori+memorii din ferita
• Viteza: 200.000 op./sec. ; memoria interna: ~ 32KO
• Apar primele echipamente periferice si un dispozitiv
pentru controlarea operatiilor I/O; multiprogramarea
• Programe in limbaje de nivel inalt – Fortran, Cobol
si primele compilatoare
 Sisteme electronice de calcul
Un istoric al calculatoarelor
 Generatii de calculatoare
– Generatia 3 (1964-1971) – apar circuitele integrate
– circuite miniaturizate cu functii complexe; memorii interne din
semiconductoare
• Apar discurile magnetice ca memorie externa
• Viteza: 5 mil. op. / sec. Ex. IBM 360, FELIX (rom.)
– Generatia 3.5 (1971-1981) – cresc performantele
circuitelor integrate si se standardizeaza (integrare simpla si medie)
• Viteza: 15.000.000 op/sec. ; memoria int. 2MO
• Limbaje de nivel inalt – Pascal, Lisp
– Generatia 4 (1982-1989) – circuite integrate pe scara
larga si foarte larga; viteza: 30.000.000 op/s; memoria interna 8M
• Apar discuri optice si programarea obiectuala
 Sisteme electronice de calcul
Un istoric al calculatoarelor
 Generatii de calculatoare
– Generatiile 1-4 – principiul von Neumann –
arhitectura clasica; dezvoltarile determinate in
principal prin salturi tehnologice
– Anii ’90 – noi concepte si cerinte de prelucrare a
cunostintelor fac necesara dezvoltarea de noi arhitecturi
– Generatia 5 (1990-) –generatia inteligentei artificiale
• Bazate pe prelucrarea cunostintelor
• Proiectul japonez de cercetare; limbajul PROLOG si
programarea logica
• Viteza: - 100M - 1G LIPS; 1 LIPS (Logical
Inferences per Second) = 1000 op/s.
 Sisteme electronice de calcul
Un istoric al calculatoarelor
 Functii ale noilor calculatoare
– Interfata inteligenta om – calculator
• Implementarea unor functii similare celor umane:
auz, vaz
• Recunoasterea formelor, studiul limbajului natural
– Gestiunea cunostintelor
• Cunostintele memorate in baze de cunostinte;
structuri performante (asociative etc.)
• Obtinerea de cunostinte noi, invatare
– Realizarea de inferente (deductii) si predictii
• Actiuni similare gandirii umane – « inteligente »
• Cunostinte + reguli de deductie  cunostinte noi
 Sisteme electronice de calcul
Un istoric al calculatoarelor
 Functii ale noilor calculatoare
– Realizarea de inferente (deductii) si predictii
• Metode si tehnici noi
– Testarea corectitudinii programelor, generare automata
– Metode de programare euristice – care obtin solutii bune
intr-un timp scurt; gasirea solutiei intr-un spatiu de
cautare de dimensiuni mari
– Programare logica
– Modelul retele neuronale cu rol in predictie
– Algoritmi genetici – cu caracteristici de adaptabilitate la
context
– Cercetari pentru crearea « calculatorului viu  »
• Neurochip-uri; nano- si biotehnologii prioritati cercetare
UE – « sisteme eterogene »
 Calculatoare – prezent si viitor
 http://www.youtube.com/watch?v=nEVatZ
ruJ7k&feature=youtu.be

 http://www.youtube.com/watch?v=Optqxa
gZDfM