COMPORTAMET

E DE
INTEGRARE A
ORGANISMELO
R IN MEDIU
1. SOPARLA CARE IMPROASCA SANGE DIN OCHI

SOPARLA TEXANA CU CORN SE POATE CAMUFLA PERFECT IN MEDIUL

NISIPOS IN CARE TRAIESTE SI ARE CA PRINCIPALA ARMA DE
APARARE TEPII SI CORNUL. INSA DACA ACESTEA NU SUNT EFICIENTE
IN A TINE PRADATORII DEPARTE, SOPARLA APELEAZA LA O ALTA
TACTICA: IMPROASCA SANGE DIN OCHI.
 Castravetele de mare îşi elimină organele interne
prin anus:
 In lupta pentru supravieţuire, castraveţii de mare devin foarte interesanţi.
Când este în pericol, castravetele de mare îşi poate elimina organele
interne, care sunt lipicioase şi conţin o toxină care poate ucide prădătorii.
Oposumul intra in coma
Fara sa vrea, atunci cand simte frica puternica, oposumul intra intr-un fel de
stare comatoasa, care poate dura si cateva ore, suficient de mult cat sa-si
convinga atacatorul ca a murit.
 Mai mult, frica le face pe aceste animale sa emane si un miros ca de
cadavru, care convinge si mai bine pradatorul
Omida baron provine din India si din Asia de Sud-Est. Are o lungime de patru
milimetri si pe suprafata corpului prezinta niste spini, insa poate atinge 45 de
milimetri, atunci cand si spinii sunt mai mari.
 Acesti spini, alaturi de culoarea omizii, ii permit sa se confunde cu
frunzele, evitand astfel atacul pradatorilor inainte sa ajunga la maturitate.
 Pasarea care poate lua aspectul unei crengi de copac
rupte (Podargus Strigoides)
 Aceasta pasare este o specie de bufnita care traieste in Australia.
Camuflajul sau pentru perioada zilei este unul foarte interesant: sta
nemiscata, inchide ochii, intinde gatul si isi modifica aspectul penelor,
astfel incat faptura capata aspectul unei ramuri de copac rupta.
 Futurele frunza este probabil unul dintre cele mai bune exemple de
camuflaj din lumea animalelor. Traieste in Asia, in special in India si
Japonia. Ceea ce este si mai uimitor la aceasta insecta constituie faptul ca
aripile pot sa capete aspectul unei frunze aflate in diferite stadii de
descompunere, inclusiv sa aiba niste gauri.
 Fulmarus glacialis. Aceste pasari sunt celebre
pentru mirosul lor respingator. Ciudat este faptul ca
nu numai pasarile miros, ci si ouale lor. Desi
miasmele constituie un mecanism de aparare destul
de eficient impotriva pradatorilor terestri, nu
functioneaza la fel de bine si impotriva celor aerieni
intrucat pasarile nu au un simt al mirosului atat de
dezvoltat.
 Din acest motiv, puii de Fulmarus glacialis si-au
dezvoltat un al doilea mecanism de aparare cu
adevarat ciudat. Mici si in imposibilitatea de a zbura
pentru a se apara, puii regurgiteaza din stomac un
ulei iritant de culoare portocalie care, nu numai ca
miroase urat, dar se infiltreaza in blana sau penele
pradatorilor. Blana sau penajul pradatorilor se
incalceste si isi pierde proprietatile izolatoare, astfel
 Pinguinii imperiali
 Pentru a supravietui iernilor antarctice, atunci cand temperaturile ajung
la minus 45 de grade Celsius si vantul sufla cu viteze mari, chiar si de 180
de km/h, pinguinii imperiali stau grupati si se apleaca pe spate pentru a-
si pastra caldura.

 Pestii anti-inghet
 Tot in Antarctica, traiesc mai multe specii de pesti care inoata in ape reci,
de minus 2 grade Celsius. Pestele de gheata de aici s-a adaptat perfect
vietii aspre in aceste ape, dezvoltand un fel de proteine antigel care ii
curg prin sange si astfel il apara de inghet.


 Macacul japonez
 Spre deosebire de alte primate, macacul japonez traieste in nordul tarii,
acolo unde temperaturile sunt mai mici. Intr-una dintre cele mai reci astfel
de zone, valea Jigokudani din prefectura Nagano, un grup de astfel de
primate a invatat sa se foloseasca de izvoarele termale din zona pentru a
se incalzi pe timpul iernii.
. Sobolanul cangur
 Ca multe alte animale care traiesc in zone cu temperaturi foarte ridicate,
sobolanul cangur este activ mai mult noaptea, ziua dormind sub pamant.
Acesta are insa si o adaptare iesita din comun la mediul inconjurator sarac
in precipitatii, si anume nu bea niciodata apa.Sobolanul cangur are niste
organe speciale in interiorul nasului care ii permit sa absoarba umezeala
direct din aer, iar rinichii, foarte eficienti, il tin hidratat. Mai mult, acesta
este atat de bine adaptat la climatul uscat incat si daca ar trai in captivitate
ani intregi tot ar refuza sa bea apa.
 Broasca testoasa de desert
 Aceasta broasca evita cat poate de mult caldura. Mai exact, iarna hiberneaza, iar
vara sta in cea mai mare parte a timpului in vizuina, ceea ce inseamna ca in 90%
din viata ei nu se misca mai deloc. Broasca testoasa de desert iese la suprafata doar
cand ploua, iar atunci isi face provizii: mananca plante cat mai multe si sapa gropi
pentru a colecta apa. Insa cea mai importanta adaptare a ei la zona arida este
legata de vezica urinara.Aceasta, spre deosebire de cea a multor animale, permite
broastei sa reabsoarba apa din ea in loc sa o elimine, astfel ca o broasca testoasa de
desert poate supravietui circa un an fara sa consume apa proaspata.

Vulturul curcan
Acesti vulturi, care se hranesc cu animale aflate in descompunere, se folosesc
de un proces rar pentru a se racori: urineaza pe picioare. Iar urina nu numai ca
racoreste sangele care circula prin picioarele lor, dar actioneaza si ca un
dezinfectant, indepartand orice germen.

 Iepurele cu coada neagra
Urechile foarte mari ale acestui iepure (au in jur de 18 centimetri lungime) il
ajuta sa isi regleze temperatura corpului in caldura puternica. In plus, acesta
mai are o adaptare care il protejeaza de mediul adesea ucigator: in timpul
lunilor de vara, el consuma foarte multi cactusi si multe ierburi pentru a se
mentine hidratat, adesea cantitati de cateva ori mai mari decat greutatea lui.

 Multumesc
pentru atentie