Depresiunea

colinara a
Transilvaniei

Student:Ionita Georgiana Ionela

An:II
Grupa: 3
Depresiunea colinara a Transilvaniei

 Depresiunea colinară a
Transilvaniei este cea mai mare
depresiune din interiorul arcului
carpatic. Are un relief colinar, de
unde denumirea de colinară, care
i se poate atribui depresiunii
intercarpatice a Transilvaniei.
Este mărginită de cele trei ramuri
carpatice, care îşi iau numele
dupa poziţia faţă de această zonă
depresionară: Carpaţii Orientali
(în est), Carpaţii Meridionali (în
sud) şi Carpaţii Occidentali (în
vest). Spre nord-vest există o
legătură mai largă cu
Dealurile de Vest şi
Câmpia de Vest pentru jugul
intracarpatic.
Depresiunea colinara a
Transilvaniei
Evoluţia şi alcătuirea
geologică
 A început să funcţioneze ca o arie de sedimentare după
tectogenezele de la sfârşitul Cretacicului (austrică,
laramică).
 Structura geologică prezintă două unităţi:
 fundament de tip carpatic - este alcătuit din şisturi
cristaline, urmate de formaţiuni sedimentare
prelaramice (din Permian, Liasic, Cretacic superior).
 cuvertura sedimentară - a fost depusă în două etape:
 1. Cretacicul superior – Miocen inferior: etapă de
sedimentare cuprinsă între fazele laramică şi
stirică. Se caracterizează prin alternanţă de
formaţiuni continentale (aluviale, proluviale,
coluviale) şi marine şi faciese variate în funcţie de
mişcările eustatice (schimbări ale nivelului mării)
şi tectonice (ridicări sau coborâri). Apare în NV
depresiunii şi cuprinde etapa paleogenă şi cea
neogenă.
Evoluţia şi alcătuirea
geologică
 2. Badenian – Panonian: diferă de etapa precedentă
pentru că apare doar faciesul marin.
 a.Badenian – a început cu faza stirică (vulcanism, mişcări
pe verticală). Este urmat de affundarea accentuată a
depresiunii, apoi de o transgresiune generală, rezultând
în Marea Badeniană. Formaţiunile reprezentative sunt:
 -tuful de Dej: se prezintă pe grosimi de 10-500 m pe
marginea depresiunii cu un caracter grosier. Unde apare
favorizează formarea reliefului structural cu cueste
 -formaţiunea de Ocna Dejului: este purtătoare de sare,
şi este răspândit pe toate laturile depresiunii în cute
diapire (Ocna Dejului, Praid, Sovata)
 b.Sarmaţian – este răspândit în toată depresiunea cu
excepţia părţii de NV. Este constituit din argile, nisipuri
cu intercalaţii de cinerite (tuful de Hădăreni, tuful de
Ghiriş). Apare sub forma unor structuri anticlinale (
Sărmaşu, Zau de Câmpie)
 c.Panonian – este alcătuit doar din depozite fine: argile,
nisipuri cu intercalaţii de tufuri. Are un caracter mai fin
în centru şi mai grosier spre margine.
Relieful

 Are aspect general de platou fragmentat,

de văi care o străbat de la E spre V. În
centru sunt prezente şiruri de dealuri, iar la
contactul cu munţii s-au format unităţi
depresionare şi culoare. Ca urmare s-au
diferenţiat unitatea centrală şi unitatea
marginală a depresiunii Transilvaniei.
 Tipurile de relief prezente: este specific
relieful structural reprezentat prin cueste,
domuri, bealii anticlinale. Cuestele au o
anumită particularitate în Depresiunea
Transilvaniei, sunt orientate spre munte.
 Sunt specifice formele rezultate în urma
proceselor de versanţi: alunecări de teren,
forme de deroziune, forme de ravenaţie (e.
Râpa Roşie), relief fluviatil (terase, lunci).
Trăsături biopedoclimatice

 Sunt determinate de diferenţa de altitudine dintre părţile

centrale şi marginale şi expunerea diferită faţă de
circulaţia maselor de aer. Există o diferenţă de altitudine
între partea estică (1000 m) şi cea vestică (500-600 m).
 În partea vestică este o umbră de precipitaţii cu influenţe
foehnice, cu temperaturi mai ridicate şi precipitaţii
scăzute. Partea estică este expus favorabil în faţa maselor
de aer.
 Se pot distinge două areale biopedoclimatice:
 1.Partea central-vestică – treptele joase de la partea estică a
Munţilor Apuseni. Temperaturi: 8-9°C, mai mari în Culoarul
Alba şi zona Turdei. Precipitaţii: 600-700 mm/an, mai mici în
zona Alba şi Turda. Asociaţii vegetale: stepice, silvostepice,
forestiere, puternic modificate antropic, înlocuite prin culturi
agricole, livezi, vii (asociaţii de şleau: nu sunt pure).
 2.Arealele marginale înalte – Temperaturi: 7-8°C. Precipitaţii:
700-800 mm/an. Vegetaţie de tip forestier mai bine conservat.
Soluri argilo-iluviale şi intrazonale (litomorfe).
Hidrografia

 Râuri: pot fi autohtone sau alohtone, cu debit mai

mare în situaţia celor alohtone. 72% din debit se
formează în zona muntoasă, iar 28% în interiorul
Depresiunii Transilvaniei.
 Apele freatice: sunt de calitate necorespunzătoare
datorită durităţii şi mineralizării lor ridicate. În
arealele cutelor diapire apele sunt sărate. Apele
minerale fluctuoase sunt răspândite la Bizuşa.
 Lacurile:
 - sărate: Ursu
 - antropice: Ocna Sibiului, Ocna Dejului, Ocna Mureş,
Cojocna (amenajate mai ales cu scopuri turistice)
 - iazuri şi heleştee: naturale (bararea văilor de aluviuni),
antropice (amenajate antropic)
 - lacurile apărute între valurile de alunecare au format
mlaştini şi turbării.
Populaţia

 2,6 mil de locuitori (11% din populaţia României).

Densitatea medie este de 100 loc/km2 cu diferenţe
între centru (mai mică) şi margini (peste medie).
Aşezări

 A. URBANE – 30 oraşe dintre care 3 mari (

Cluj-Napoca, Sibiu, Târgu-Mureş) restul
mijlocii mari (50-100 mii: Bistriţa, Alba Iulia,
Mediaş, Turda). Funcţia oraşelor:
 -este polarizat spre Cluj-Napoca, sau cel puţin
până la crearea regiunilor de dezvoltare
 -centrele de polarizare sunt:
 -Cluj-Napoca: polarizează nu numai din spaţiul
depresiunii dar şi din exterior
 -Braşov: este în exteriorul depresiunii,
polarizează cel puţin partea de SE a depresiunii
 B. RURALE – sunt răspândite la nivelul
Depresiunii Transilvaniei. Media de densitate
este de 7,1 sate/100 km2 cu max 17 sate/km2
în partea sudică. Majoritatea au sub 500 de
locuitori. Tipuri: periurban, de culoar, izolat.
Agricultura

 Agricultura este o acţiune foarte răspândită în

Depresiunea Transilvaniei.Cultura plantelor: cereale,
plante technice (sfecla de zahăr, in, cânepă), legume,
viţă de vie (Alba-Iulia, Târnăveni, Lechinţa). Creşterea
animalelor: bovine, ovine, porcine, păsări.
Industria

 S-a dezvoltat în principal pe baza resurselor de gaz

metan şi sare.
 a. Gaz metan
 -combustibil: pe baza acestuia s-a dezvoltat:
 -industria materialelor de construcţii (lianţi, ţiglă):
Târnăveni, Mediaş, Alba Iulia, Turda
 -industria energiei electrice: Târnăveni, Iernut, Fântânele
 -industria metalurgică: Câmpia Turzii
 -materie primă: pe baza acestuia s-a dezvoltat:
 -industria chimică (amonia, negru de fum): Făgăraş,
Victoria, Târgu-Mureş
 b. Sare: pe baza acestuia s-a dezvoltat
 -industria produselor clorosodice: Ocna Mureş, Târnăveni,
Turda
Transporturi

 Depresiunea este străbătută de o reţea densă de căi ferate

şi rutiere orientate predominant de-a lungul culoarelor de
vale. Are trei caractere principale: inclaritate, radialitate,
prezenţa legăturilor transcarpatice.
 Magistralele feroviare:
 Ocna-Mureş - Braşov
 Depresiunea Huedin - Culoarul Nadăş - Someşul Mic -
Arieşul inf. - Mureşul mij. - Podişul Târnavelor
 Defileul Mureş - Depresiunea Reghinului - Depresiunea
Bistriţei - Culoarul Someşului Mare
 Reţeaua rutieră:
 E60 – Depesiunea Huedin – Culoarul Căpuş–Someşul Mic –
Masivul Feleacului – Culoarul Arieşului inferior-Mureş –
Podişul Târnavelor
 E80 – Podişul Someşan – Masivul Feleacului – Culoarul Alba
Iulia-Turda – Depresiunea Sibiu
 E68 – depresiunile sudice
Poze
 CAMPIA
TRANSILVANIEI
Portul popular transilvanean
RAUL SOMES IN
ORASUL CLUJ-
NAPOCA