Implanturile si dintii naturali fac parte

din doua lumi diferite :

lumea biologica > de care apartin dintii

naturali, a caror radacini sint “legate”
de os prin intermediul parodontiului, cu
un anumit grad de rezilienta

lumea implantara > osteoacceptata,

cu interferenta de tipul anchilozei

Lumea dentara este rezilienta(50-

100µm in sens transversal si 10-20 µm
in sens axial…..lumea implantara…
NU

!!!Osul accepta ce vrea si tolereaza

cat poate !!!
 Periodontiu vs. tesuturi periimplantare

Bariera de tesuturi periimplantare este identica cu bariera de tesuturi

peridentare?

Spre deosebire de alte tipuri de implante ce se pot insera in organismul

uman, cele dentare raman cu o extremitate expusa agresiunilor din
mediul oral.

Implantele , spre deosebire de radacinile dentare NU sint acoperite cu

cement si NU prezinta desmodontiu.

In dentatia naturala exista un “filtru” care stopeaza( blocheaza) pasajul

bacterian spre spatiul biologic, in timp ce la implante aceasta
dispozitie lipseste, permitand agentilor patogeni pasajul spre
jonctiunea implant/os de sub platforma implantului.
Insertia perpendiculara a fibrelor dento-
gingivale si dento-periostale pe
radacina dentara, NU permite sondarea
spatiului biologic,
in schimb dispozitia paralela a corpului
implantului a fibrelor din mucoasa
periimplantara, permite sondarea, chiar
abordarea crestei osoase =>
agresivitaea proceselor inflamatorii
periimplantare.
Aportul sangvin
- prezenta la dintii naturali a arterelor
supraperiostale, transsepatale, si ramuri
din artera dentara se repercuteaza
asupra raspunsului inflamator,
aportul sangvin la tesuturile
periimplantare este asigurat doar de
ramificatiile arterelor supraperiostale si
spongioase cu efect semnificativ asupra
capacitatii de aparare in periimplantite!
 Dinti naturali
Ligamentul parodontal:
› Amortizarea fortelor
› Sustine forte de durata mare
› Modificarile radiologice aparute
datorita fortelor sunt reversibile
Modulul de elasticitate este
asemanator celui osos
› Diametrul este proportional cu
magnitudinea fortei
Pachet nervos senzitiv in
interiorul dintelui si in jurul sau
Materialul suprafetei ocluzale:
smaltul
Inconjurat de corticala
Implante
Interfata directa os – implant
Sustine forte pentru un timp mai mic
Fortele se transmit in principal la nivelul
crestei
Schimbarile radiologice la nivel crestal
sunt ireversibile
Designul implantului
Modulul de elasticitate de 5-10 ori mai
mare decat cel al osului cortical
Diametrul depinde de volumul osos
Nu prezinta nervi senzitivi
Protectia ocluzala este de 2-5 ori mai mica
Materialul suprafetei ocluzale: (ceramica )
Osul inconjurator: spongios (susceptibil la
schimbari)
 Lumea dentara vs. Lumea implantara
->edificarea parodontiului marginal de invelis la un dinte permanent reprezinta un
proces biologic declansat si dependent de tesuturi naturale,

-> Profil de emergenta= este un inel crateriform gingival periimplantar care circumscrie
platforma implantului si a carei maturare este provocata si dirijata de substitute artificiale
( implantul propriu –zis si dispozitivele de conformare).
Face parte din parodontiul marginal de invelis al implantului

-> maturarea profilului de emergenta reprezinta timpul necesar in vederea obtinerii unui inel
ferm, epitalizat uniform, roz, fara urme de sangerare (Saadoun recomanda respectarea
unei perioade de 3-6 luni de la debutul edificarii profilului de emergenta, in zona frontala,
pana la momentul amprentarii stalpilor )
 alta clasificare…

dupa anii 1990 implantele dentare se difersifica, mii de firme

produc sute de tipuri de implante de stadiul II.
In timp s-au impus implantele tip radacina.
 Protetica dentara
stiinta sau (si) arta care ofera substituenti unuia sau mai multor
coroane dentare sau dinti absenti , cat si tesuturilor din vecinatatea
acestora , astfel incat functiile alterate,
estetica, confortul si sanatatea pacientului sa fie restabilite .

(A.D.A – 1956, 1963, 1968, 1977, 1987, 1994, 1999, 2005)

Componente ale suprastructurii
Suprastructura = > restaurare protetica conectata direct la infrastructura( implant) cu
sau fara interventia mezo structurii
1. Surub de acoperire (cover screw) => surub cu capul rotunjit care se infileteaza pe
platforma implantului si care inchide suprafata ocluzala a acestuia in relatie cu
tesuturile in cursul osteo integrarii ( la implantele bifazice).

2. Surub de vindecare ( healing abutment)=> componenta a implantului plasata in cea

de-a doua etapa chirurgicala, dupa indepartarea surubului de acoperire, pentru a
ghida vindecarea tesuturilor moi anterior restaurarii protetice de lunga durata
3. Bonturi de transfer( analoage de transfer/de amprenta, sau adaptoare de
transfer/amprenta)
-> dispozitiv folosit in etapa protetica de amprentare, fixat prin insurubare la
nivelul implantului si care transfera laboratorului pozitia si directia implantului
-> folosit cu predilectie la implantele bifazice
4. Cape de transfer
-> dispozitiv folosit in etapa protetica de amprentare, fixat printr-un sistem
propriu de retentie la nivelul bontului protetic insurubat pe implant
-> folosit cu predilectie la implantele monofazice

5. Analog de implant
-> element protetic care reprezinta o duplicare exacta a implantului propriu-zis,
utilizat de tehnicianul dentar in momentul turnarii modelului si care reda
pozitia identica a implantului osteo-integrat din osul alveolar
In cazul implantelor de stadiul II, cea de-a doua etapa chirurgicala este
realizata la 3-6 luni de la inserarea implantelor. Desi obiectivul primar
al acestei interventii este de a expune platforma implantului pentru a
permite conectarea bontului protetic, alte obiective sunt:

1. ajustarea grosimii partilor moi din jurul implantelor

2. pastrarea si cresterea tesutul gingival fix din jurul implantelor

3. crearea un mediu propice pentru conectarea bontului, astfel incat sa se

obtina un profil de emergenta ideal din punct de vedere igienic si
protetic

4. imbunatatirea estetica a tesuturilor moi din jurul implantelor

Reperarea implantului

Identificarea suruburilor de acoperire

si evaluare volumului de tesut moale

prezent
 Reperarea suruburilor de acoperire
a implantelor

Incizia orizontala se pozitioneaza oral de suruburile de acoperire

Incizia verticala de descarcare se pozitioneaza pe fata vestibulara a crestei alveolare
In functie de situatia clinica, incizia nu trebuie sa intereseze papila dentara (distal de
premolar)
 dupa efectuarea inciziei

decolarea lambuolui

Lamboul decolat si expunerea

Suruburile de acoperire indepartate si
suruburilor de acoperire
expunerea capetelor implantelor
Se formeaza astfel un pedicul care se roteste
cu 90° si se pozitioneaza mezial de surubul de
vindecare. Incizia se efecueaza oblic si trebuie
sa fie suficient de lunga pentru a nu pune in
tensiune pediculul.
 Vedere dinspre ocluzal

Pozitia finala a pediculelor care

ocupa spatiul interproximal.
Se formeaza un tesut conjunctiv
asemanator cu papila interdentara
• Descoperirea implantelor cu bisturiul

- Se practica si la implante unidentare in zona

frontala unde crearea papilelor interdentare
presupune tehnici mucogingivale
specifice( lambouri trapezoidale care respecta
papillele, incizie spre palat si rasturnarea spre
vestibular si apical a lamboului pt ingrosarea
mucoasei fixe vestibulare
 Insurubarea suruburilor de vindecare
Aceste suruburi au rolul de a modela mucoasa fixa si santul periimplantar si de a dirija
epitelizarea si vindecarea tesuturilor moi periimplnatare.

Incepe incarcarea progresiva a implantelor

Dimensiunea surubului:
- cel putin 1 mm deasupra marginii gingivale( dupa sutura) pt a evita
invaginarea ts moale peste implant
- diametrul in functie de dintele ce urmeaza a fi inlocuit si in functie de
diametrul implantului( de preferat surub de vindecare mai lat pt a avea spatiu larg in
jurul bonturilor)
- se poate incepe adaugarea unor materiale pe bont pentru ghidarea vindecarii.
- nu uitam sa specificam pacientilor importanta igienei in jurul acestor
suruburi de vindecare si incarcarea masticatorie progresiva
- se pot executa anumite tehnici de sutura pentru a favoriza formarea papilelor
interdentare.
Clasificari Protetice in Implantologie – clasificarea Carl Misch
1. Fixe
FP 1 – restaurare protetica fixa care inlocuieste exclusiv coroana anatomica a unui
dinte natural lipsa
FP2 – restaurare protetica fixa care inlocuieste coroana anatomica si o portiune
(1/3cervical supraextinsa) a radacinii dintelui natural lipsa
(coroane clinice mai mari)
FP3 – restaurare protetica fixa care reface coroana dintelui natural si o portiune de
tesuturi moi, dimensiune verticala a restaurarii fiind nenaturala
(coroana si gingie artificiala).
Tipul restaurarii este in functie de conturul acesteia:

FP 1- restaurare ideala
FP 2 – restaurare hiperconturata
FP 3 – restaureaza portiunea gingivala prin masa ceramica sau acrilica roz

Diferenta dintre FP2 si FP3 este data de - linia surasului la maxilar

- linia de vorbire la mandibula
Clasificari Protetice in Implantologie – clasificarea Carl Misch
2. Mobilizabile cu suport implantar

RP 4 – restaurari protetice mobilizabile cu sprijin ( anterior si posterior)

exclusiv implantar - pe bara lunga

RP 5 – restaurari protetice mobilizabile cu sprijin mixt :

implantar ( z. anterioara) & mucos-osos( z. posterioara) - pe bara scurta
 SUPRASTRUCTURA

Pierderea dintilor naturali => Atrofie & Rezorbtie

=
Coroana clinica mare

I. Concepte generale de realizare a suprastructurii in cadrul lucrarilor fixe pe implante

- diametrul V-O scazut al coroanelor previne un stress masticator

marit

- limita cervicala: juxtagingival, subgingival

- constanta lucrarilor depinde de lungimea si inaltimea lucrarilor: orice

crestere a lungimii sau inaltimii lucrarii duce la cresterea
bratului parghiei
Importanta raportului
implant –coroana
Dezideratele supraprotezelor pe implante:

• stabilitate

• protectia integrarii implantelor

• inserare si dezinserare facila

• tehnica de realizare usoara

• igienizare usoara

• posibilitatea activarii sau inlocuirii sistemelor

speciale de mentinere

• pret de cost redus

Avantajele supraprotezelor pe implante:

• Stabilitate şi retenţie bune

• La mandibula ajung chiar şi două implante
• Îmbunătăţirea esteticii şi a funcţiilor
• Reducerea vitezei de resorbţie a crestei
• Posibilitatea folosirii şi optimizării vechilor proteze
(uneori)
Pozitia si numarul implantelor:

2 3

4
5
6

De obicei zona interforaminara mandibulara

Zona anterioara la maxilar
Componentele supraprotezelor pe implante:

Implant retained overdenture

Infrastructura
Infrastructura -- implantele
implantele

Mezostructura - bara, stalpi cu bile,

magneti,

Suprastructura - proteza
- elemente retentive
(calareti, garnituri)
Concepte:

calareti
cu extensie
1. Implante solidarizate prin bare bile

fara extensie pivoti

stalpi cu bile
2. Implante nesolidarizate telescoape

magneti
II. Concepte generale de realizare a
suprastructurii in cadrul lucrarilor
mobilizabile pe implante
A. Mandibular
Conceptul 1
- indicat la pacienti cu rezorbtie medie/mare a crestelor
reziduale
- 2 implante interforaminal, in zona canina, solidarizate
printr-o bara
- sprijinul protezei este mixt: implantar(bara cu calareti
in proteza)
- proteza poate suferi o rotatie in jurul axului constituit
de bara
-igienizarea este buna
 Conceptul 2
- indicate in atrofii medii
- 3-5 implante interforaminal solidarizate prin bare
- pe mezostructura se agrega mai multi calareti inclusi
in proteza mobila
- stabilitatea buna, nu basculeaza
- sprijin mixt, igiena buna
- infrastructura 4 implante
- mezostructura – bara fixata
cu suruburi
- suprastructura – trei calareti
fixati in proteza
Conceptul 3
- pacienti cu oferta osoasa buna interforaminal si
atrofie in zona distala de sprijin
- 4-6 implante solidarizate cu o bara si care prezinta o
prelungire distala de fiecare parte
- bara este fixata prin insurubare
- sprijinul este exclusiv implantar
- stabilitate buna
- infrastruct: 4-6 impl
- mezostruct: bara cu
extensii distale
- suprastuct: 5 calareti
fixati in proteza
Conceptul 4
- oferta osoasa buna si relatii intermaxilare acceptabile
- 4-6 implante interforaminal
- se realizeaza o proteza partiala fixa cu extensii
distale, insurubata pe implante( demontabila de catre
medic
- forte exclusiv implantar
- greu de igienizat
- infrastruct: 4-6 impl
- suprastruct: proteza partiala fixa
demontabila prin insurubare
 B. Maxilar
Se descriu tot 4 concepte asemanatoare cu cele
mandibulare
- Trebuie luata in considerare densitatea osoasa a
maxilarului care este mai mica decat cea a
mandibulei si implicit cu o rata mai mare de esec din
punct de vedere a numarului de implante integrate
- De multe ori se intampla ca o serie de probleme
estetice cum ar fi retractii osoase si gingivale marcate
sa nu poata fi satisfacute de lucrari fixe ci doar de
cele mobilizabile care refac si tesuturile pierdute
- Nu trebuie omisa proximitatea foselor nazale si a
sinusului maxilar care limiteaza marimea implantelor
 Sprijin mixt

Sprijin implantar
 Etapa de amprentare
a implantelor
Se efectueaza dupa obtinerea profilului de emergenta realizat cu
ajutorul suruburilor de vindecare, moment in care se initiaza si
incarcarea osoasa progresiva.
Distanta intre etapele protetice depinde de densitatea osoasa: in
medie 10-14 zile
D1-o saptamana
D2- 2 saptamani
D3- 3 saptamani
D4- 4 saptamani
Amprentarea finala poate fi efectuata in momentul in care
obtinem un tesut gingival keratinizat pe fata interna a
mucoasei(in contact cu implantul)=profil de emergenta
Materiale de amprenta: se prefera materiale elastice de
tip polisulfid, silicon de condensare si aditie(vinil-
polisiloxan), polieter
Dintre acestea se prefera siliconii de aditie deoarece au
deformarea permanenta cea mai redusa.(0,07%)
Tot in scopul reducerii deformarii se prefera tehnica de
amprentare directa/deschisa vs
indirecta/inchisa
In scopul amprentarii se realizeaza o lingura
individuala realizata pe baza unei amprente
preliminare
 Amprenta in protetica
implantologica
Implante stadiul I
•Amprentarea stalpului

Implante stadiu II
•descoperirea implantelor
•Indepartara surubului de acoperire
•Atasarea extensiei permucozale
•Montarea stalpilor
 AMPRENTA INCHISA

Presupune inregistrarea detaliilor utilizand

dispozitive de transfer fixate pe implante, ulterior
acestea ramanand in cavitatea orala si NU in
amprenta luata cu portamprenta individuala

Tot in acest scop se pot utiliza si cape de transfer.

AMPRENTA DESCHISA

Avem nevoie de dispozitive de amprenta (bonturi de

transfer, analoage de transfer/de amprenta, sau
adaptoare de transfer/amprenta)
Acestea se insurubeaza in implant(indicata
verificarea prin Rx a pozitia lor)
Se incarca materialul in lingura individuala, in jurul
transferurilor fixate pe implante si se ia amprenta.
Dupa priza se desurubeaza tijele transferurilor si se
demuleaza amprenta in care putem observa transferurile
care trebuie sa fie fixe in materialul de amprenta